4,975 matches
-
doctrină dintru început, arătându-se că este vorba despre „o soluție nemaiîntâlnită, care pune sub semnul întrebării utilitatea arbitrajului în cazul litigiilor legate de transferul dreptului de proprietate și/sau de constituirea altui drept real“, că este o „soluție lipsită de consistență juridică, justificare logică și practică, fiind și contrară spiritului reglementărilor procedurale referitoare la efectele hotărârii arbitrale“, respectiv că textul este „confuz și sursă a unor posibile ambiguități“. ... 57. În prezența unei astfel de calități a normei legale, lipsită de rigoare
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
o încălcare a art. 44 și 147 din Constituție, precum și a Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019. În același sens, se apreciază că pentru a putea fi invocată impreviziunea, este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de o anumită consistență nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionări de către niciuna dintre părțile contractului, trecând dincolo de puterea de prevedere a acestora. Faptul că legiuitorul nu a reglementat în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
este rolul Curții Constituționale să clasifice contractele de credit în contracte pe durată scurtă, medie sau lungă în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și, astfel, să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar. “ ... 25. Cu privire la consistența temporală a diferenței de curs valutar, prin Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragraful 58, și Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 35, Curtea a reținut
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
pe durată scurtă, medie sau lungă în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și, astfel, să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar. “ ... 25. Cu privire la consistența temporală a diferenței de curs valutar, prin Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragraful 58, și Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 35, Curtea a reținut că menținerea pe o durată de 6 luni a diferenței de
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
obligația lunară de plată (rată lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Așadar, creșterea ratei dobânzii/ratei lunare de plată are drept
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
Cu alte cuvinte, pentru ca obligația de plată lunară (rata lunară) să crească cu 50%, este nevoie ca rata de dobândă variabilă să crească cel puțin cu 50%, indiferent de ponderea cuantumului dobânzii în corpul ratei. Aceasta este condiția de consistență valorică, în timp ce criteriul persistenței temporale este menținerea pe o durată de 6 luni consecutive a acestei situații. Raportarea se face la rata precedentă perioadei de 6 luni consecutive în care trebuie să se mențină această creștere. Nu este
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]
-
feroviar, care pot avea impact anticoncurențial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora; ... o) monitorizează activitatea în sectorul feroviar, elaborează studii de piață, rapoarte, informări, analize în acest domeniu și, atunci când este cazul, colaborează cu direcțiile Consiliului Concurenței pentru a asigura consistența intervențiilor pe piață și formulează propuneri menite să faciliteze dezvoltarea pieței serviciilor de transport feroviar; ... p) cooperează cu organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de art. 58 din Legea nr. 202/2016; ... q
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 40^1 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999; ... h) monitorizează activitatea în domeniul naval, elaborează studii de piață în acest domeniu și, atunci când este cazul, colaborează cu direcțiile Consiliului Concurenței pentru a asigura consistența intervențiilor pe piață și formulează propuneri de măsuri menite să faciliteze dezvoltarea pieței serviciilor de transport naval; ... i) solicită informații și/sau documente relevante privind activitățile desfășurate în îndeplinirea atribuțiilor; ... j) analizează respectarea cadrului legal în domeniul de activitate al Consiliului
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
19 octombrie 2020, paragraful 13, Curtea a reținut că recursul în interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. ... 21. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
Figura 3 este reprodusă în facsimil. În ceea ce privește numărul potrivit de programe bugetare pentru un minister, prezenta metodologie propune stabilirea unui număr rezonabil^11 de programe. Din cauza diferențelor semnificative de mărime și mandat între instituții, pentru coerența și consistența proceselor de planificare, de implementare, de alocare de resurse și pentru o bună monitorizare și evaluare este recomandat ca instituțiile să se limiteze la un număr minim necesar de programe, care să susțină îndeplinirea obiectivelor. ^11 Numărul programelor/subprogramelor nu este
METODOLOGIE din 25 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253281]
-
Punctaj Maxim Realizat Lecţie Aspecte formale (documente, documentație, materiale didactice disponibile) 1 Proiectare – motivare (relaționarea intra- şi interdisciplinară, intra şi cross-curriculară, perspectiva în raport cu unitatea de învăţare, relevanța pentru viață a conținuturilor) 1,5 Conținut ştiinţifico-aplicativ (obiectivizare, structurare, sistematizare, coerență, consistență) 1,5 Metode şi mijloace didactice (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climat psihopedagogic Ambient specific disciplinei, motivație pentru lecție 1 Elevii - dominante vizate Achiziții cognitive, verbalizate/non verbalizate (calitate, cantitate, relaționare, operaționalizare) 0,5 Deprinderi de activitate intelectuală individuală şi în echipă (operații
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
Aspecte formale (realizarea proiectării, documentare) 1 Adaptarea conținutului la particularitățile de vârstă şi nevoile grupului țintă (adecvarea limbajului la nivelul clasei, corelarea temei cu necesitățile psihopedagogice ale grupului țintă, relevanța pentru viață a conținuturilor) 1,5 Conţinut ştiinţifico-aplicativ (structurare, sistematizare, coerență, consistență) 1 Metode didactice, mijloace de învăţământ, forme de organizare a activităţii (varietate, oportunitate, originalitate, eficiență) 1,5 Climatul psihopedagogic (organizarea spațiului şi a materialelor, climatul psihosocial instaurat pe parcursul activităţii, modalități de motivare şi încurajare) 1,5 Elevii – dominante vizate Achiziții cognitive
METODOLOGIA-CADRU din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261389]
-
când această creștere survine ca urmare a trendului ascendent normal, prin raportare la ceilalți factori economici și sociali). ... 39. Pentru a discuta despre impreviziune, fluctuația valutară trebuie să fie determinată de acțiunea unui eveniment extraordinar și exterior, de o anumită consistență, iar nu de factorii obișnuiți care generează un risc inerent (variații ale cotației monedei naționale în raport cu moneda străină), și, implicit, să fundamenteze un risc supraadăugat neasumat de părți. Cu toate acestea, art. 4 alin. (1^1) lit. a) teza
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de o anumită consistență nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionări de către niciuna dintre părțile contractului, trecând dincolo de puterea de prevedere a acestora. Faptul că legiuitorul nu a reglementat în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
19 octombrie 2020, paragraful 13, Curtea a reținut că recursul în interesul legii este un element al mecanismului de interpretare și aplicare unitară a legii, ce poate fi folosit în situațiile în care există o jurisprudență neunitară de o anumită consistență, și că acesta acoperă situațiile pentru viitor, în vederea unificării jurisprudenței. Așadar, recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atac, a cărei rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei juridic
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
în urma exploatării arboretelor necorespunzătoare: arborete derivate provizorii (mestecănișuri, plopișuri de plop tremurător, arțărete, cărpinete ș.a.); arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală; arborete în care se execută lucrări de ameliorare în scopul îmbunătățirii compoziției și consistenței. Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală: arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porțiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziția de regenerare, cu semințiș neutilizabil sau vătămat etc.); arborete parcurse cu tăieri de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
rar prin butășiri directe. Referitor la semănăturile directe se precizează următoarele: semănăturile directe de brad se recomandă a se executa (pe suprafețe reduse) numai în teren neînierbat, fără semințișuri sau cu semințișuri slab reprezentate, sub masivul rărit uniform în jurul consistenței de 0,5 pe expoziții umbrite și de 0,6 pe celelalte expoziții; nu se vor face semănături de brad pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 , pe terenuri cu forme concave, precum și pe cele situate în treimea inferioară a
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
52,6%, reprezintă o încălcare a art. 44 și 147 din Constituție, precum și a Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019. În același sens, se apreciază că pentru a putea fi intervenită impreviziunea, este necesar ca pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020. Pe baza acestor criterii, legea analizată a fixat (i) consistența valorică
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020. Pe baza acestor criterii, legea analizată a fixat (i) consistența valorică a diferenței de curs valutar dintre valoarea monedei naționale și a celei străine la un procent de 52,6% raportată la data contractării creditului și (ii) persistența temporală circumscrisă la o perioadă de 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
52,6% raportată la data contractării creditului și (ii) persistența temporală circumscrisă la o perioadă de 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină. ... 34. Cu privire la consistența valorică a diferenței de curs, sa reținut că art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică o creștere a cursului valutar de peste 50%, ceea ce reprezintă o abatere de la
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de o anumită consistență nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionări de către niciuna dintre părțile contractului, trecând dincolo de puterea de prevedere a acestora. Faptul că legiuitorul nu a reglementat în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
este rolul Curții Constituționale să clasifice contractele de credit în contracte pe durată scurtă, medie sau lungă, în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și astfel să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar. ... 35. Cu privire la consistența temporală a diferenței de curs valutar, Curtea a reținut că menținerea pe o durată de 6 luni a diferenței de 52,6% dintre cursul actual și cel existent la data
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
pe durată scurtă, medie sau lungă, în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și astfel să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar. ... 35. Cu privire la consistența temporală a diferenței de curs valutar, Curtea a reținut că menținerea pe o durată de 6 luni a diferenței de 52,6% dintre cursul actual și cel existent la data încheierii contractului de credit relevă un caracter constant, continuu, ireversibil al
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]