1,866 matches
-
alcătuiesc liste de silabe fără sens, în scop experimental. În primul rând literele nu trebuie să constituie un cuvânt sau o abreviație cunoscută, silabele adiacente să nu constituie un cuvânt, consoana inițială a unei silabe să nu fie identice cu consoana finală a silabei precedente etc. În cazul când se alcătuiesc perechi asociate de silabe se recomandă ca cele două litere inițiale ale celor două elemente din pereche să nu fie litere succesive ale alfabetului; ca elementeIe unei perechi date sau
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
elementeIe unei perechi date sau ale unor perechi în succesiune să nu fie sinonime sau antonime; să nu formeze o legătură asociativă uzuală (de exemplu ceas-timp) etc. Uneori se utilizează silabe consonante, adică o succesiune de trei litere (trigrame), toate consoane (de exemplu RML, DPC etc.). Silabele consonante sunt cele mai dificile (de reținut) unități verbale. Mai rar se utilizează și litere izolate sau unități din două litere (bigrame), sau unități fără sens, multisilabice. Numărul silabelor într-o listă variază în funcție de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
se organizează în așa fel încât informația să nu fie memorizată decât în cursul unei singure percepții. Într-un experiment asupra memoriei de scurtă durată L.R.Peterson și M.J.Peterson au prezentat subiecților spre memorare auditivă o engramă din trei consoane CCC; imediat după prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu când trebuiau să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea unui bec roșu când trebuiau să spună cele trei consoane. Semnalul de începere a reproducerii elementelor silabe consonante era dat după 3, 6, 9, 12, 18 sec.Timpul dintre semnalul de începere a reproducerii și începutul probei următoare era de 15 sec. Rezultatele au arătat o foarte rapidă scădere a
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
S-a făcut o liniște desăvârșită, de sanatoriu. Lipsea doar Cezar, să recite Plumb în cinci limbi și-n japoneză, ca în liceu. Se cățăra cu picioarele pe bancă, cu ochii ficși, matricola smulsă și punea accentul teribil, pe ultima consoană: Plumbî. La Olimpiadă, fusese dat afară, pentru că scrisese lucrarea în rusă, în loc de italiană. „Tu ești nebun?“, a sărit Mihnea. „Cauți un exemplar din 550 000? Unul singur?!“ „Exact.“ „Te credeam băiat isteț, Robane. Mă dezamăgești. Păi tu știi ce șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
internațională"388. Așadar, federalizarea (sfârtecarea) Moldovei este percepută dureros ca dezmembrare în spirit, adică ontologică. Dureros, de la dolus, reintrat în ritm ca dor: "Numai o astfel de străinătate putea să dea sens unui cuvânt făcut din vocala "o" între două consoane "d" și "r", ori cum zic portughezii despre dorul lor a fi acolo unde nu ești". Dorul e nemărginit, cum apare el la Eminescu, fiindcă omul e aruncat la margine, condamnat a fi acolo unde nu este. Ne aflăm într-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
tentația folosirii limbajului mimico-gestual, În ambele cazuri obiectivul fiind de a diminua impactul negativ asupra inserției sociale. Terapia de demutizare se completează prin Însușirea mecanismului labiolecturării În paralel, nefiind recomandabil folosirea exclusivă a celei din urmă. În cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se Învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă În citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale” Labiolectura devine astfel un
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prin Însușirea mecanismului labiolecturării În paralel, nefiind recomandabil folosirea exclusivă a celei din urmă. În cazul labiolecturării, unele consoane precum c, h, g nu se văd pe buze și, prin urmare, se Învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă În citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale” Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că Înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
niște sunete dar pentru că nu aude, aceste sunete nu sunt susținute de modele verbale din mediu, nu se dezvoltă. Sunetele sunt emise prin punerea În funcție a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe cănd consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise În opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important Îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labială. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Dintre acestea, 18 se termină în -toare (arboricultoare, cantautoare, colportoare, coraportoare, depanatoare, dezertoare, dictatoare, floricultoare, machetatoare, modelatoare, oratoare, pomicultoare, predicatoare, rașchetatoare, senatoare și 3 substantive omonime cu adjectivul: delăsătoare, investitoare, nevăzătoare), 4 se termină în secvența -oare precedată de altă consoană decât -t- (aranjoare, debarasoare, pirogravoare, retușoare), un substantiv este compus prin siglare (AGA), iar 3 sunt xenisme neadaptate, având un final diferit de cel al substantivelor românești (call-girl, cover-girl, fondue). Pluralul sau genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
este folosită aproape doar la jocul de cărți: 66) atuuri: 98 atale: 2 5.3.4. Variația privește forma de singular: oscilația între o formă terminată în -o accentuat și o formă terminată în -oŭ, între o formă terminată în consoană și una terminată în -e, între o formă mai apropiată de etimon sau nu: 67) apropo: 95 apropou: 5 68) halo: 32 halou: 58 nu răspund: 10 69) bulgăr: 12 bulgăre: 86 ambele: 2 70) pieptăn: 32 pieptene: 64 ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
perspectiva celor trei dimensiuni (conectivitate, referențialitate, performativitate). Capitolul 2 ORGANIZAREA SINTACTICĂ A COMUNICĂRII VERBALE Motto: „O draperii de cuvinte, asamblări ale artei literare, o pâlcuri, o plurale, straturi de vocale colorate, decoruri de linii, umbre ale tăcerii, bucle superbe de consoane, arhitecturi, înflorituri de puncte și de semne scurte...!” Francis Ponge Morris aduce în scenă semiotica din perspectivă trihotomică: sintactica, care se ocupă cu relația dintre semne; semantica, ce se ocupă cu raportul semnului cu lumea pe care o desemnează; pragmatica
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
realizarea unei vorbiri fluente, ritmice, datorită instabilității psihomotorii accentuate cât și a elementelor de autism. 10. Recomandări: Antrenarea și dezvoltarea motricității generale, a motricității aparatului fonoarticulator și a motricității fine; Terapie logopedică specifică pentru importarea sunetelor afectate (pronunțarea defectuoasă a consoanelor „s-ș”, a grupurilor „ce, ci, ghe, ghi”, înlocuirea frecventă a unor consoane și grupuri consonantice cu “t”, omisiunea lui „j/z”, „h/x”); Ritmică logopedică; Gimnastică respiratorie; Consiliere individual și de grup, implicarea în acțiuni colective; Psihoterapie în vederea compensării
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de autism. 10. Recomandări: Antrenarea și dezvoltarea motricității generale, a motricității aparatului fonoarticulator și a motricității fine; Terapie logopedică specifică pentru importarea sunetelor afectate (pronunțarea defectuoasă a consoanelor „s-ș”, a grupurilor „ce, ci, ghe, ghi”, înlocuirea frecventă a unor consoane și grupuri consonantice cu “t”, omisiunea lui „j/z”, „h/x”); Ritmică logopedică; Gimnastică respiratorie; Consiliere individual și de grup, implicarea în acțiuni colective; Psihoterapie în vederea compensării elementelor autiste și terapie medicală de neport. 11. Terapie logopedică: Terapia logopedică a
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
etapă a durat cam 3 luni. 2. După această etapă de articulare a sunetelor, a urmat pronunțarea sunetelor (mai întâi cele surde și apoi cele sonore). S-a introdus apoi sunetul în silabe directe, indirecte între vocale, apoi asociat cu consoane, ocupând diferite poziții (inițial, median, final). Cuvintele au fost introduce în propoziții urmărindu-se consolidarea și automatizarea lor în vorbire. În acest scop s-au memorat, la început, versuri sub forma frământărilor de limbă, urmărind să predomine sunetul impostat. S-
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și complicând aspectul limbajului. 7. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintala moderată, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-emoțională și psihomotrică, comportamente patologice pe fondul sindromului de instituționalizare structurat. 8. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului (de nivel moderat, datorită și manifestărilor dislalice în articularea consoanelor/ grupelor de consoane). 9. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită complicării particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități. 10. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul psihopedagog (incluzând și educatoarele de la grupă
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
limbajului. 7. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintala moderată, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-emoțională și psihomotrică, comportamente patologice pe fondul sindromului de instituționalizare structurat. 8. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului (de nivel moderat, datorită și manifestărilor dislalice în articularea consoanelor/ grupelor de consoane). 9. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită complicării particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități. 10. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul psihopedagog (incluzând și educatoarele de la grupă, psihologul școlii și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ale intervenției terapeutice: dezvoltarea mobilității aparatului fono articulator, educarea respirației și a auzului fonematic, impostare, consolidare, automatizare; dezvoltarea capacității de diferențiere și analiză fonematică, ameliorarea tulburărilor de pronunție și articulație (să pronunțe corect prin citire labială / vibrațiile aparatului fono-articulator toate consoanele, grupurile de litere ce-ci , ge-gi, che-chi, ghe-ghi); formarea și dezvoltarea capacității de percepție și diferențiere a fonemelor integrate în silabe și cuvinte simple; formarea și dezvoltarea capacității de comunicare prin limbaj oral și scris (denumirea obiectelor, denumirea acțiunilor, asocierea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și identificarea sursei lor sonore în spațiu (tobă, fluier, muzicuța, trompeta, nai, xilofon, pian, foșnet de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine”). Se va continua programul de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic și va cuprinde: Exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime. Exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: a) Joc didactic : Cu ce sunet începe și se termină cuvântul...?” b) Joc didactic: „Spune la ce cuvânt m-am gândit...?” transformări de cuvinte
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de armonie, monotonă, cu vârfuri de intensitate nejustificate de structura sintagmei. Pronunță izolat și în combinații fonematice toate vocalele, dar are dificultăți în pronunțarea unor cuvinte care au diftongi sau triftongi. Nu reușește să emită, nici izolat, nici în combinații, consoanele H, Ș, J, S, Z, Ț, R, grupurile consonantice CE, CI, GE, GI. La nivel oral se constată o dispraxie bucolinguo facială, însoțită de sialoree medie. Exprimarea este cvasi-neinteligibilă, cu frecvente poticniri, pauze, tatonări ale formei corecte a cuvântului, care
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cu stridențe. De obicei emisia vocii se face în șoaptă sau chiar fără a emite sunetele, ci doar mișcând cu aproximație gura. Poate să pronunțe bine vocalele A, O, U, mai greu Ă și nu pronunță E, I, Î. Dintre consoane reușește să articuleze M, P, mai greu B, T. Restul consoanelor nu pot fi emise, nici izolat, nici în combinații. La începerea terapiei logopedice singurele cuvinte pronunțate erau „mama” și „pa” / „papa”. Mai pronunța „ta” pentru „tata” și „a” pentru
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
chiar fără a emite sunetele, ci doar mișcând cu aproximație gura. Poate să pronunțe bine vocalele A, O, U, mai greu Ă și nu pronunță E, I, Î. Dintre consoane reușește să articuleze M, P, mai greu B, T. Restul consoanelor nu pot fi emise, nici izolat, nici în combinații. La începerea terapiei logopedice singurele cuvinte pronunțate erau „mama” și „pa” / „papa”. Mai pronunța „ta” pentru „tata” și „a” pentru „apa”. La nivel oral se constată Apraxia buco linguo-facială este însoțită
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sunetele necesare. În etapa următoare s-au executat exerciții de diferențiere fonetică prin recunoașterea și reproducerea sunetelor pereche: s-z; s-j; c-g; f-v; p-b. Nu au lipsit exercițiile de imitare a onomatopeelor, exerciții de diferențiere a consoanelor surde de cele sonore, exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat, jocuri în care un anumit sunet să fie repetat. Apoi s-a corectat fiecare sunet deficitar, unul căte unul. Pentru fiecare sunet a primit căte o imagine
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
termeni. De asemenea, subiectul înțelege cuvintele și propozițiile cu conținut familiar, dar, în special, în momentul în care există un suport vizual. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor, se observă că A.V. pronunță bine vocalele, însă prezintă distorsiuni la nivelul consoanelor: „r”, „z”, „g”, „p”, „n”, „c”, „s”. Tipul de comunicare a evoluat mai mult înspre comunicarea verbală, deși aceasta rămâne în continuare mult deficitară în favoarea comunicării de tip mimico gestual. Constituirea propozițiilor este deficitară și nu se realizează decât în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor la T.D., se constată că realizarea deficitară a pronunției se datorează în primul rând anomaliilor cavității bucale: limba scrotată și prognatism - arcada dentară superioară ieșită în afară. Vocalele sunt pronunțate destul de bine, dar consoanele (cele mai multe dintre ele) suferă distorsiuni. Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă severă; întârziere în dezvoltarea limbajului. c) Rezultatele la probele de evaluare propuse: V.L. (vârsta limbajului): 3 ani; în studierea limbajului non-verbal, T.D.. a obținut un scor inferior (4 puncte), realizând mimarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]