9,983 matches
-
Constituției României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, ceea ce înseamnă că în sistemul constituțional românesc cele două concepte pot coexista, neexcluzându-se reciproc. 153. Noile competențe prevăzute de legea supusă controlului de constituționalitate și transferate autorităților publice locale urmează să fie exercitate, direct sau indirect, de consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz. Consiliul județean este definit la art. 122 alin. (1) din Constituție ca fiind "[...] autoritatea administrației publice pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
de funcționare a serviciilor trecute la consiliile județene și la Consiliul General al Municipiului București, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. În ceea ce privește volumul surselor de finanțare, care în realitate este motivul criticii de constituționalitate, Curtea constată că aceasta nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 347 din 18 decembrie 2001 , anterior citat��). 166. Fără a reveni asupra acestei jurisprudențe, Curtea reține că, în cauza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Consiliul General al Municipiului București, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. În ceea ce privește volumul surselor de finanțare, care în realitate este motivul criticii de constituționalitate, Curtea constată că aceasta nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 347 din 18 decembrie 2001 , anterior citat��). 166. Fără a reveni asupra acestei jurisprudențe, Curtea reține că, în cauza de față, modul de reglementare a textelor supuse controlului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
ci de legiferare" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 347 din 18 decembrie 2001 , anterior citat��). 166. Fără a reveni asupra acestei jurisprudențe, Curtea reține că, în cauza de față, modul de reglementare a textelor supuse controlului de constituționalitate nu asigură ab initio suficiente resurse financiare realizării în bune condiții a competențelor descentralizate. Susținerea acestora trebuie realizată din bugetele locale și numai în mod excepțional din bugetul de stat; în caz contrar, așa cum se întâmplă în cauza de față
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
fi subsumate conceptelor de "transfer de competență administrativă" și "transfer de competență financiară", lipsa unui transfer coordonat de competență administrativă și financiară poate avea repercusiuni grave asupra efectivității procesului de descentralizare, împiedicând realizarea scopului propus prin reglementarea supusă controlului de constituționalitate. (2.5) Critici referitoare la încălcarea art. 123 din Constituție privind prefectul 168. Autorii obiecției de neconstituționalitate consideră că, prin transferul de competențe de la nivel central la nivel local, respectiv al structurilor deconcentrate ale ministerelor în subordinea consiliilor județene, "legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
de a descentraliza serviciile publice astfel deconcentrate. (3) Măsurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale ... (3.1) Aspecte generale 172. Analizând legea supusă controlului de constituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 120 și art. 136 alin. (2) și (4) din Constituție, Curtea reține că aceasta instituie un mecanism derogatoriu de la legi-cadru în materia proprietății ( Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
din domeniul public al statului în cel al unității administrativ-teritoriale se poate face numai în condițiile respectării art. 9 din Legea nr. 213/1998 , cu modificările și completările ulterioare. 180. În acest context, Curtea reține că legea supusă controlului de constituționalitate instituie o derogare de la prevederile legale mai sus citate, substituind acte individuale (hotărâri ale Guvernului) de trecere a unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, fără stabilirea regimului juridic al bunurilor transmise, din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ", Curtea reține că rigoarea caracteristică normelor de tehnică legislativă impune respectarea unor exigențe minimale, în vederea asigurării legalității mecanismului de transfer reglementat prin legea supusă controlului de constituționalitate, și anume: identificarea precisă a regimului juridic al bunurilor supuse transferului, respectiv dacă ele fac parte din domeniul public sau privat al statului; indicarea, pentru fiecare bun în parte, a titularului dreptului de administrare; individualizarea bunurilor, în sensul precizării numărului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). 226. În privința incidenței normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea a mai arătat că deși ele "nu au valoare constituțională, [...] prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea, în acest sens, și Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 14 decembrie 2013). Pentru considerentele expuse, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și interesul legiuitorului în dezbaterea parlamentară a proiectului de lege. --------- *3) A se vedea Fișa actului - PL-x nr. 497/2013 - www.cdep.ro 24. Chiar reținând însă realizarea condiției importanței domeniului de reglementare, aceasta nu poate susține, în mod singular, constituționalitatea extrinsecă a legii, întrucât condițiile angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, astfel cum au fost acestea stabilite în jurisprudența Curții Constituționale, trebuie întrunite cumulativ. (3) Criteriile referitoare la urgența măsurii, celeritatea procedurii, aplicarea imediată a legii în cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
de o parte, și a dreptului la informație, pe de altă parte, fiind create premisele valorificării acestor drepturi în concordanță cu exigențele generale proprii unui stat de drept. În altă ordine de idei, Curtea constată că reglementarea supusă controlului de constituționalitate implică garanții adecvate și suficiente pentru evitarea oricăror ingerințe arbitrare. Astfel, textul legal criticat stabilește titularii dreptului de acces la informație - orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242042_a_243371]
-
și imparțiale, competentă a se pronunța cu privire la legalitatea hotărârii judecătorești și a sancționa un eventual abuz în ceea ce privește constatarea colaborării cu organele Securității, chestiune socială și morală foarte sensibilă în contextul istoric specific al României. Prin urmare, reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se circumscrie exigențelor constituționale și convenționale invocate. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea constată că nu este îndreptățită nici critica potrivit căreia ar fi încălcate dispozițiile art. 53 din Constituție. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242042_a_243371]
-
din 18 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011). Ca atare, aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 prin Legea nr. 293/2008 nu poate avea relevanță în examinarea constituționalității extrinseci a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului. În același timp, cu privire la sensul dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea reiterează faptul că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă afectează, dacă au consecințe negative, dar, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242042_a_243371]
-
dreptul la viața intimă, familială și privată. În fine, în legătură cu critica potrivit căreia între partea introductivă a textului art. 3 și conținutul lit. z) a acestui articol nu ar exista concordanță, Curtea constată că aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de competența legiuitorului. Instanța de contencios constituțional a statuat constant în jurisprudența sa în materie, de exemplu Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242042_a_243371]
-
53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 3 și art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale și cu o motivare asemănătoare. În acest sens, Curtea a pronunțat, de pildă, Decizia nr. 150 din 22 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2007
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221665_a_222994]
-
caracter retroactiv, urmând a-și găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare a legii. În ceea ce privește determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. În legătură cu principiul neretroactivității legilor, Curtea constată că, potrivit acestui principiu, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212948_a_214277]
-
autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Se mai invocă dispozițiile constituționale ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că asupra constituționalității art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (1), (2) și (4) și a art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , prin raportare la aceleași texte din Constituție și cu o motivare asemănătoare celor din prezenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222790_a_224119]
-
pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Modul în care instanțele judecătorești admit sau resping cererile de probațiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constituționalitate a textului de lege. Împotriva hotărârii de respingere a cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula contestație la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222790_a_224119]
-
juridic al bunurilor intrate în proprietatea să în baza unor titluri conforme cu legislația existența în momentul dobândirii dreptului sau de proprietate" ... În sprijinul acestor argumente se invocă și jurisprudența Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 485/1997 a stabilit constituționalitatea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 , reținând că " Posibilitatea vânzării către chiriași a locuințelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari constituie recunoașterea, prin lege, a unui drept subiectiv, inlaturandu-se astfel discriminarea anterioară când un asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
numai chiriașilor din locuințe construite din fondurile statului". Art. 7 alin. 3 având un conținut similar cu art. 9 alin. 6 - opinează Guvernul - "și art. 7 alin. 3 lit. a) i se poate aplica aceeași motivare cu cea referitoare la constituționalitatea art. 9 din Legea nr. 112/1995 ". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
de a cumpăra apartamentele ce nu se restituie în natură foștilor proprietari, chiriașii titulari de contract sau membrii familiei lor care au dobândit sau înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990. Cu privire la excepția ridicată Curtea constată următoarele: Asupra constituționalității dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995 Curtea Constituțională s-a pronunțat în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. a) din Constituție, prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
pe natură sau caracterul unor categorii de imobile cu destinație de locuințe, excepții pe care, după cum am arătat mai înainte, le considerăm ca fiind constituționale, iar altele bazate pe situația particulară a persoanelor care le dețin în chirie, a căror constituționalitate este, cel putin, discutabila. Legea lasă la opțiunea chiriașilor dacă doresc să își păstreze în continuare această calitate sau vor să cumpere locuințele deținute. Diferențierea între categoriile de chiriași în sensul de a acorda anumite drepturi doar pentru unele categorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124921_a_126250]
-
libertăților fundamentale, norme referitoare la protecția juridică a proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, și Decizia nr. 1.416 din 17 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221401_a_222730]
-
Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării. Or, în cazul de față, noua reglementare nu a conservat soluția legislativă anterioară și, față de momentul pronunțării asupra prezentei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227941_a_229270]