657 matches
-
iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de legea naturală, oricine poate, prin dreptul pe care-l are de a proteja omenirea în general, să constrângă sau, dacă e necesar, să distrugă ceea ce e dăunător ei"56. Din obligația care se naște din legea naturală decurge forța constrângătoare a legilor civile și, de aceea, fără ea nu poate exista nici statul, nici ordinea, nici societatea 57. Dată fiind identitatea dintre legea naturii și natura rațională, oamenii pot să nu acționeze conform acestei legi, dar o asemenea acțiune nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen-rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care dezavantajează prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în bleu"). Aceste modele sunt percepute, adesea, ca fiind constrângătoare, simpliste, limitând dezvoltarea personală a fetelor/băieților pentru faptul că prescriu norme de comportament și expectanțe de rol, care nu sunt întotdeauna adecvate profilului personalității noastre și nici contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
faptul că analizele jurnalistice și academice ce spulberau competența și sinceritatea sa au fost în general irelevante pe parcursul celei mai mari părți a președenției sale"518. Pentru a da, totuși, seama de astfel de diferențe, Lewis propune ieșirea din cadrele constrângătoare ale unor astfel de "explicații" limitatoare și ne îndeamnă să înțelegem "reputația, stilul și efectul apare al discursului lui Ronald Reagan"519 dintr-o perspectivă care să ofere "o explicație coerentă și suficient de comprehensivă a modalităților contradictorii în care
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dominante nu prescriu în manieră directă conținutul mental al iluziilor care, chipurile, umplu mințile claselor dominate. Însă cercul ideilor dominante acumulează, într-adevăr, puterea simbolică de cartografiere sau clasificare a lumii pe înțelesul celorlalți; clasificările respective dobândesc nu numai puterea constrângătoare a dominării asupra altor modalități de gândire, dar și autoritatea inerțială a obiceiului și instinctului. Devine orizontul celor de-la-sine-înțelese: ce este lumea și cum funcționează ea, pentru toate scopurile practice"675. În contextul acestor elemente de-la-sine-înțelese ale lumii fenomenale, observă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de până la el, McKerrow să se angajeze într-o construcție pozitivă: retorica sa critică reprezintă însăși ieșirea din "impasul" în care, la momentul respectiv, păreau să se găsească orientările prealabile, fiecare dintre ele recunoscând, cât se poate de explicit, caracterul constrângător al propriei ideologii implicite, însă limitându-se la această recunoaștere. Retorica critică, pe de altă parte, își propune nici mai mult, nici mai puțin decât depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
deveni însuși semnul jocu-lui cultural în care ne-am angajat sau al politicii particulare a cercetării care ne definește provizoriu. Problemele apar atunci când paranteza sau parantezele ocupa întreg spațiul discursiv, până la a îl sufoca printr-o structurare, paradoxal, exhaustivă, limitatoare, constrângătoare. În ce mă privește, remarc acum, la finele acestor pagini, că este momentul pe care îl trăiesc. Această carte pe care tocmai o închei își asumă, prin urmare, dezparantezarea. În acest sens, periplul pe care l-am întreprins împreună, pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care să respingem în mod necesar individualismul etic. Desigur, această viziune metodologică pe care o propun asupra holismului este cea mai slabă sub raportul angajamentelor filosofice, dar ea poate duce la rezultate comparabile cu versiunile mult mai tari și mai constrângătoare. În concluzie, prefer holismul metodologic întrucât cred că holismul etic în sens tare, ca opțiune teoretică aflată în contradicție cu individualismul, duce la rezultate inacceptabile, chiar riscante, iar holismul biologic, deși reprezintă o construcție teoretică pe deplin coerentă în științele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
comportăm într-un fel anume față de animale. De ce nu, o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din perspectivă deontologică nu excludem raportarea la animale, așa cum o face însuși Kant în treacăt. Așadar, teoriile etice tradiționale, deși dominate constrângător de presupoziții antropocentrice, lasă loc unei discuții despre însemnătatea morală a altor ființe decât oamenii. În teoriile ecologiste radicale viața însăși este considerată o valoare în sine. De aceea, un adept al ecocentrismului va susține că poluarea nu afectează doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să gândim populațional, asemenea lui Darwin, și să înțelegem că anumite fenomene în ecosistem se produc la un nivel ce ține de specie, iar nu de indivizii care o compun. În raport cu indivizii, acest tip de proces devine un factor extern constrângător, asemenea unui dat natural. • Trebuie să deosebim între protejarea speciilor și protejarea indivizilor. Speciile trebuie protejate în ecosistemul lor propriu, in situ. Grădinile zoologice și cele botanice conservă doar indivizi extrași din ecosistem. De aceea, se impune crearea unor condiții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
afectează în primul rând comunitățile sărace. Ca urmare, dreptatea intergenerațională depinde de ceea ce se întâmplă acum la nivel intra-generațional, de asigurarea unui acces echitabil la resurse. Weiss menționează trei principii de bază cu privire la echitatea inter-generațională, principii care au un efect constrângător asupra acelor acțiuni ale generațiilor actuale care presupun utilizarea resurselor de mediu: - menținerea opțiunilor; - menținerea calității; - menținerea accesului. Aceste principii au, așa cum am precizat, un efect constrângător, dar nu și unul prescriptive. Fiecare generație are dreptul de a moșteni planeta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
menționează trei principii de bază cu privire la echitatea inter-generațională, principii care au un efect constrângător asupra acelor acțiuni ale generațiilor actuale care presupun utilizarea resurselor de mediu: - menținerea opțiunilor; - menținerea calității; - menținerea accesului. Aceste principii au, așa cum am precizat, un efect constrângător, dar nu și unul prescriptive. Fiecare generație are dreptul de a moșteni planeta într-o condiție cel puțin la fel de bună comparativ cu felul în care au moștenit-o generațiile anterioare, de a moșteni o diversitate comparabilă a resurselor naturale și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avea o valoare intrinsecă egală. 207 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 103-104. 208 Peter Singer, Practical Ethics, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. 209 Despre presupozițiile constrângătoare ale modernității în raport cu deschiderea spre o viziune ecologistă discut pe larg în paragraful "Metafizica ecologiei profunde". 210 David Hume, "An Enquiry Concerning the Principles of Morals", în H. E. Aiben (ed.), Hume's Moral and Political Philosophy, Hafner, New York, 1949
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trebuie să-și adapteze deci comunicarea regulilor locale, valorilor și ideologiei care domină câmpul social. Conceptul are o istorie inedită. Psihologul rus Lev S. VÎgotski (1896-1934), care a trăit și a lucrat În anii prigoanei staliniste Într-un context social constrângător, a elaborat și dezvoltat o teorie care se dovedește extrem de actuală astăzi. El a fost nevoit să facă unele concesii epocii, să admită că trăia Într-o „nouă societate și o nouă cultură” și e firesc ca modelul său să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
gândirea socială practicată Într-un anumit context, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală facilitează un.anumit tip de comunicare, determină construirea unui.anumit tip de discurs, delimitează marja de reflecție, oferă repere pentru decizii. Uneori contextul Înseamnă o.realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Dacă Își alimentează reprezentările dintr-un context dat, individul (grupul) va „Învăța” anumite semnificații și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la context descriu mai degrabă o realitate culturală, exprimată prin norme și practici culturale, rod al evoluției În timp a societăților democratice. Pentru cei care s-au format În țările din estul Europei, contextul Înseamnă Însă mai mult: o realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă dintre mai multe variabile. Mă refer la un contextul social global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vedere „genetic”, aceste universități private au fost niște SRL-uri care au parazitat școlile de stat. Mai Întâi „Împrumutându-le” profesorii, convinși cu argumente economice să-și exercite dreptul la libertate academică, Împotriva dreptului la fel de valid și, În țări normale, constrângător, al respectării obligațiilor contractuale față de instituția-mamă, universitatea de stat. Au existat și Încă există „profesori” care predau la un număr cuprins Între 6 și 12 alte „universități”! (Numai Universitatea din Iași are clauza de atașament!) Alteori „Împărțind” resursele limitate existente
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anii ultimi ai dictaturii, așa cum este Înfățișat și În scrierile altor scriitori, istorici, cercetători În științele sociale. Înțeleg prin „context psihosocial” sistemul de idei și credințe, norme.și.obiceiuri prin care socialul și culturalul transmite „valorile” sale. Aici, o.realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansă să refuze sau să aleagă. Dacă-și alimentează cunoașterea și reprezentările dintr un asemenea context, atunci individul, grupul, societatea va „Învăța” anumite semnificații și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei moderne, un călăuzitor și ctitor de conștiințe. Deși are standarde sociale personale, dobândite În contextul de formare după cunoașterea altor identități, individul nu mai este atât de legat de normele constrângătoare ale grupului său și poate recunoaște valori similare sau superioare. Dacă privim la acest parcurs, observăm că actorul social este mereu În interacțiune (cu alții, cu grupul său, cu alte grupuri), el urcă treptat către raportarea la alte comunități, la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
International, Greenpace, Human Right Watch, Transparency International și multe altele. Guvernarea exercitată de instituțiile internaționale este, în linii mari, și pentru majoritatea țărilor și entităților naționale, un factor de progres și o modalitate de democratizare a lumii. Deși resimțite adesea constrângător, reglementările organizațiilor internaționale, regionale, continentale au generat creșterea standardelor global aplicate (legea copyright, patente etc.) și a creat pentru oameni și agenți economico sociali atitudini și conduite similare față de mediu, față de angajați, față de copii, femei și minorități în general. O
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și fetele tinere, măcinați de contradicții. Prinși ca într-o menghină între dorințele, regretele, fantasmele lor nedomolite, constrângerile morale și imperativul, de data aceasta nu al virginității, ci al fidelității. În perioada Belle Époque, acesta din urmă este mult mai constrângător în cazul femeilor decât în cel al bărbaților. Atât legea, cât și opinia publică sunt mai indulgente cu soțul adulter decât cu femeia care "a călcat strâmb". Aceasta nu este respinsă, exclusă din societate, așa cum pățește o fată tânără care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o forță constrângătoare asupra indivizilor (de pildă, obiceiuri, cutume, norme morale, limbaj, sisteme de educație etc.). Asemenea fapte sociale trebuie cercetate ca ,,lucruri” de sine stătătoare, adică într-o manieră obiectivă, independent de dorințele și interesele oamenilor. Numai în felul acesta studiul privitor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în Marea Britanie nu există constituție, din moment ce nu există niciun document cu acest titlu în țara respectivă, dar există multe legi care au un caracter constituțional eficient, deoarece organizează instituțiile guvernamentale. Există și convenții și obiceiuri care nu sunt mai puțin constrângătoare doar pentru faptul că nu sunt scrise. Este cazul nu doar al Marii Britanii, ci și al altor țări. Teoretic, într-o țară ar putea să nu existe nicio convenție, nicio cutumă, nicio lege, ceea ce înseamnă că liderii ar putea acționa
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de decizie și care dau organizației putere în măsura în care doresc. Totuși, unele aspecte ale ONU au început să depășească puțin modelul pur confederal, având în vedere că multe decizii luate de o majoritate a statelor sau de Consiliul de Securitate sunt constrângătoare, cel puțin în practică, pentru ceilalți membri. Alte tipuri de configurații confederale sunt constituite de organizațiile regionale, adesea cu un caracter economic; ele au fost alcătuite în ultimele decenii ale secolului XX. Multe dintre acestea sunt profund specializate, dar altele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să nu apară, proiectul a rămas În prima fază (faza „socialistă“, renunțându-se Însă după un timp la conceptul de dictatură, care nu suna prea bine), un drum lung, aparent interminabil. În comunism, statul avea să dispară (ca orice instituție constrângătoare). În socialism, dimpotrivă, statul (În fapt, hibridul „stat-partid“) trebuia consolidat fără Încetare, fiindcă prin el se construia comunismul. Dispariția statului trecea, așadar, prin Întărirea statului, drumul spre libertatea deplină trecea prin abolirea libertății. Totul era trecător! Într-adevăr, totul a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]