2,388 matches
-
și mai puțin tineri, împrăștiați în toate universitățile americane. În 1965, o divergență profundă asupra manierei de a acționa îi opune pe non-violenți adepților violenței. Se produc pagube în universități, în campusuri apar arme la îndemîna studenților. În 1968, studenții contestatari, fie neavînd o apartenență precisă, fie membri ai SDS reuniți într-o mare convenție democratică decid un număr de măsuri care trebuiau luate: • boicotarea școlilor (școala fiind creuzetul unde se formează personalitatea viitorilor membri ai societății de consum); • luptele pentru
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și diferitele constrîngeri (economice, tehnologice sau culturale) formează un cadru față de care o comunitate sau un actor trebuie să se situeze, să accepte sau nu să își modifice concepțiile despre lume și convingerile sau să ia în considerație alternative mai contestatare. 3. Diversitatea "obiectelor" explorate 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație 3.1.1. Cunoaștere și vulgarizare Întrebările pe marginea difuzării sau propagării științelor într-o societate sînt cele care au constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mult sau mai puțin de divertisment, putem repera un spațiu care merge de la genurile puternic "muzicalizate", fără cuvinte, al căror scop este atingerea unei stări de transă (tehno), la curentele "cu text", mai mult sau mai puțin melancolice, triste sau contestatare, ritmate slab sau diferit. Această linie se încrucișează cu o alta, paralelă sau analoagă: cea a politizării/depolitizării maselor (Seca, 2001, pp. 213-222). 2.2. Consum și practici creative Chestiunea raportării la obiectele artistice presupune construcția unei grile de lectură
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un război al condeielor, un război al cuvintelor"13. Adjectivul "califică producția discursivă a uneia din părțile" angajate în conflict. Prin urmare, putem vorbi de intenție, gest, atitudine, intervenție, articol polemic(ă) etc. unde atributul trimite la caracterul critic, agresiv, contestatar, imperativ etc. al termenului pe care îl însoțește. În acest caz, sensul cuvântului urmărit de noi se nuanțează extrem, devenind susceptibil de o conotație polarizantă: fie pozitivă sau neutră, fie accentuat negativă în funcție de context și de intenția enunțiatorului. Uzând de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
asertiv-defensivă proprie retro-introspecției. Primul text de această factură este Ars poetica. Scrisori unei fetițe, publicat într-un moment crucial pentru destinul poetului, și anume după apariția volumului Cuvinte potrivite, când reverberațiile consecutive evenimentului se stinseseră. În vâltoarea interpretărilor entuziaste sau contestatare, autorul simte nevoia să aducă "note la cuvintele" sale, pentru că, se justifică el, "le cunosc mai bine decât cititorii mei și fără vanitate le explic". Așadar discursul vine ca replică implicit polemică la puseele critice surescitate sau eronate, postevenimențiale. Apoi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
anterioare. Încercările continue de a compensa ineficiența decizională prin "pomeni" electorale sau prin cedări la "presiunile străzii" au condus la creșterea dependenței de stat a multor segmente sociale, la ignorarea unor grupuri sociale în reale situații de risc, fără potențial contestatar, dar cu impact electoral major 239. Programele de "reformă" nu și-au demonstrat valențele 240 din moment ce numeroase sate, orașe, blocuri, "gospodării", garduri, drumuri arată așa cum arată în 2012... Orașele Mulți specialiști în domeniu 241 spun că trebuie (re)creată "cultura
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
elaborate de reprezentanții diverselor școli de gândire economică. În acest sens, se recunoaște că politicile fiscale de inspirație keynesistă au produs efecte favorabile asupra economiilor țărilor În care potențialul productiv neutilizat era superior cererii. În același timp, constatăm că și contestatarii lor, reprezentanții școlii economice a ofertei, deși au propus Înlocuirea politicilor economice conjuncturale printr-o politică economică structurală, consideră că impozitele constituie un factor (variabilă) cu efecte multiple ce trebuie luate În considerare pentru Înfăptuirea obiectivelor de politică generală, fie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de instituire sau creșteri de taxe și impozite de natură a fi pusă la Îndoială aplicarea relaxării fiscale anunțată inițial. Realitățile privitoare la aplicarea cotei unice de impozitare a veniturilor și profiturilor În România au confirmat și unele opinii ale contestatarilor săi, care au considerat că este vorba de o măsură pripită, nefundamentată pe o analiză de impact, ceea ce ar pune În pericol echilibrul bugetar, anticipând că aceasta va trebui Însoțită de majorări ale altor impozite și taxe sau introducerea unor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cuvintelor refuză să se coordoneze într-un tot. Așa cum spuneam în capitolul respectiv, parodiile constituie în ansamblul operei caragialiene nu atât modalități de defulare, de compensare vindicativă a nedreptăților din planul existenței cotidiene, ci manifestări ale libertății creatoare, ale spiritului contestatar decis să corijeze prin ricoșeu parodic ridicolul surprins în "spanacografia" momentului. În cazul lui Urmuz, parodierea este dispozitivul cel mai uzitat de dinamitare burlescă a edificiului literar chiar din interior. Prin ludicul deformărilor răzbate revolta, care nu țintește la o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cultura națională", București, 1924. 7 Eliza Vorvoreanu, apud Balotă, Nicolae, op. cit., p. 456, 467. 8 Idem, p. 450. 9 I. L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 495. 10 Idem, p. 498. 11 Chiar dacă se baza pe o motivație contestatară a arbitrariului semnelor lingvistice și viza persiflarea vorbirii clișeizate, această recodificare lingvistică este, de altfel, tot de natura "logosului parazitar" analizat de C. Amăriuței în articolul Mitică sau logosul parazitar din " Caete de dor", vol. 2., București, Editura "Jurnalul literar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
este subliniat din start: el se pretează cel mai bine la ironie și șarjă satirică, iar dacă banda desenată europeană antebelică era destinată exclusiv copiilor și le transmitea acestora modelele morale impuse de părinți, cea americană este în același timp contestatară (în Popeye se ironizează tipurile sociale), un mod de expresie nou care a avut succes într-o societate nouă, în care schimbările se realizau atât în banda desenată, cât și prin ea.542 Pierre Lacassin identifica de altfel trei caracteristici
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asupra ei, care o asociază cu infantilismul ori cu inferioritatea socială grefată pe o educație precară a publicului și a creatorilor, ca segment major al "culturii noi", "contra-cultura tinerilor", alături de muzica rock).548 Ulterior, chiar dacă banda desenată își pierde subtextul contestatar iar cititul ei se asimilează actului lecturii în general, prejudecata în privința presupusei nocivități a consumului său este, paradoxal, mai accentuată în familiile cu educație medie ori redusă decât în cele educate, care întreprind lectura lucidă. Cauza devalorizării benzii desenate nu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru a determina lumea să se oprească din nou asupra acestor simboluri devenite invizibile prin familiaritate.557 Banda desenată "vehiculează visuri și mituri care corespund unei funcții sociale", afirmau Knockaert și Plancke, observând că prin repetarea modelelor culturale (chiar dacă aparent contestatare), contribuie la întărirea comportamentelor învățate și confirmă determinismul existent.558 În fine, dacă din partea intelectualilor oprobriul generalizat la adresa benzii desenate s-a "îndulcit" în anumite perioade ale ultimului secol (cu decada a opta marcându-se chiar un snobism intelectual al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cel care a indicat moștenirea iluministă și șocul Revoluției Franceze, care de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima jumătate a celui de-al XIX-lea au scos în prim-plan mitul lui Prometeu, titanul blasfemator, revoltatul prin excelență, contestatarul, hoțul secretului puterii divine, binefăcătorul oamenilor pedepsiți pe nedrept, mit care a constituit "biografia mitică a lui Napoleon", conform expresiei lui Jean Tulard. Gilbert Durand, Introducere în mitodologie, p. 21. 189 Ibidem, pp. 24-25. 190 Ibid., p. 28. 191 Idem
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Lorca. Yrigoyen, Hipólito. Om politic argentinian (1852-1933), cofondator al Uniunii Civice Radicale (1891), președinte al republicii (1916-1922 și 1928-1930), autor a numeroase și importante reforme sociale și politice, care au condus la democratizarea țării. Este inițiatorul represiunii Împotriva puternicelor mișcări contestatare ale studenților și muncitorilor din Săptămâna Tragică (1919). Criza s-a rezolvat prin lovitura militară de stat dată În 1930, În timpul celui de-al doilea mandat al său, de J.F. Uriburu. Yunnan. Provincie din sudul Chinei, la frontiera cu Vietnamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Marilena n-a avut aparat de radio, ori n-a ascultat decît odele postului național, ori e surdă. Acesta din urmă fiind un defect minor la o personalitate așa de pofticioasă la verb, care-și arată opinia caldă În ce privește atitudinile contestatare din ultimul deceniu. „Nota lor comună este superficialitatea.” Mai prost e că nu se găsește vată. „Aceste contestări sînt exterioare.” Acum reporterița se referă la Blandiana. Marilena simte ceva. Este fiorul poeziei. „Discutabil este accesul autoarei la esență.” La care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în pace și liniște ca să poată face pe supuși fericiți" (p. 91). Se înțelege de ce "Stăpânirea" s-a asigurat ca această carte didactică să fie retipărită de 28 de ori! Exponent al pedagogiei supunerii, Catehismul lui Aaron, departe de conținutul contestatar al ordinii existente atât de manifest al lucrării Patria, patriotul și patriotismul, este o armă didactică de supunere în masă față de stăpânire pe cale educațională. Catehismul supunerii sociale se încheie prin detalierea datoriile fiecărui om către patria sa, aceasta din urmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
susținătorii anticomunismului au continuat să rămână în stradă trei săptămâni după sfârșitul alegerilor. Definiți drept "golani" de către Ion Iliescu, pe care protestatarii îl vedeau ca întruchiparea umană a neocomunismului, termen pe care aceștia l-au îmbrățișat ca etichetă nominală identitară, contestatarii au adoptat Proclamația de la Timișoara, al cărei punct 8 interzicea candidatura foștilor activiști de partid și ofițeri ai Securității pentru primele trei legislaturi consecutive. Protestele au fost în cele din urmă reprimate prin cea de-a treia mineriadă, cea care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 solidaritate anticomunistă trans-etnică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tőkés din casa parohială în care locuia în Timișoara), care, magnetizând nemulțumirile populare latente, a evoluat rapid înspre o revoluție anticomunistă (Siani-Davies, 2006). În ciuda puseului de violență (cauzat în mare măsură de intervenția în forță a aparatului represiv comunist), mișcarea contestatară a rămas la stadiul unei "revoluții neterminate" (Roper, 2000), acaparată de figuri provenite din eșalonul secund al Partidului Comunist Român care au reușit remarcabila dublă performanță de a amortiza radicalitatea revendicărilor revoluționare și de a se afirma ca lideri legitimi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist, dominantă în arena publică a fost narativa conservatoristă, cauționată politic de succesorii PCR care stăpâneau pozițiile pivotale ale politicii românești și controlau, prin aceasta, tabloul de comandă al culturii autohtone. Narativa contestatară, de factură liberală, deși a fost pusă în circuitul sferei publice încă din postludiul evenimentelor revoluționare (vezi Proclamația de la Timișoara din 1990), a rămas eclipsată de versiunea conservatoristă asupra trecutului în ceea ce privește suportul politic și nivelul de putere de care beneficia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opțiuni și atitudini fondate pe principii noi, bazate În mod deosebit, dacă nu exclusiv, pe individuație și autonomie. Aceste noi principii conduc pe nesimțite la Înstituirea acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria le-a oferit cu generozitate societății În general. De aceea abordarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trecutului, reînviind în discursul lor retorica Black Power a anilor șaizeci. BLOOM, HAROLD (1930 ) Unul dintre cei mai remarcabili teoreticieni și critici literari americani ai secolului al XX-lea continuă să activeze în domeniul studiilor literare, fiind pentru mulți teoreticieni contestatari un element fundamental al alterității constitutive în raport cu care se definesc. Simțul limbii engleze și gustul rafinat pentru marile opere clasice ale canonului european și american pot fi socotite surprinzătoare pentru cineva născut și crescut într-o comunitate evreiască în care
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]