2,215 matches
-
accentua tensiunea gesturilor, pictorul a plasat acest grup într-un peisaj arid, stâncos, unde în fundalul cel mai îndepărtat se poate vedea marea, contribuind astfel la izolarea în atemporal a acestor gesturi-atitudini a căror semnificație este eliberată astfel de imediatul contingențelor. Putem așeza această potențare a gestualității și sub influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexandru Bogdan-Pitești pe filiera lui Joséphin Péladan, teoretician flamboiant, misticoido-estetizant al "decadenței latine". În cele din urmă, această "ultimă civilizație latină" se vrea reluată sub semnul solar al unei ultime Elade, "alba-dreapta Isarlâk" la Ion Barbu, separată însă de orice contingență istorică și redusă la o insulă utopică a fericiților esteți de unde se poate contempla în voie, neimplicat și securizat, spectacolul atrocităților, aflat întotdeauna pe "celălalt mal". În ecuația apocalipsei decadente, rolul barbarilor este jucat de slavi, de popoarele orientale și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sevă ale arborilor sau frunzele de culori ireale, albastru-bej, care au dobândit aspectul unui țesut animal. Alteori, Cecilia Cuțescu-Storck își situează țigăncile într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru a obține poza unei senzualități convenționale, spre deosebire de Cecilia Cuțescu-Storc,k care îi conferă modelului o totală libertate, în linia unei dezinvolturi pe care o scontează, fotografiind acel gest memorabil, genuin, acea atitudine emblematică, extrasă pitorescului, senzualității, sau oricărei alte contingențe. Pictorul vizează în primul rând cuprinderea în poza adoptată de model a unei dimensiuni senzuale. În Țigancă florăreasă (ulei pe pânză, P.N. 2283, Bacău 1915, 1,195 x 0,756 cm), fata stă rezemată de zid cu un coș de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze, se dizolvă într-o masă neclară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atmosfera", grația corpului întins, lenitivul senzual al momentului de răgaz. Aproape scos în afara acestui cadru de armonie voluptuoasă, obiectul acestei contemplații pare să nu o tulbure cu nimic pe frumoasa fiică a Herodiadei. Storck regăsește aici ceva din acea decadentă contingență a contrariilor, un contrast ceva mai difuz dintre frumusețe și atrocitate, chiar dacă obiectul actului sângeros este împins spre margine, ca limită a liniilor de forță ale corpului nud. Salomeea, cu atitudinea odaliscei, cunoscută în pictura romantică, își contemplă opera; figura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ocupantului ei, care se resorb în narcisimul mortifiant al cărui simbol îl constituie apele întunecate ale iazului din preajma casei, cavou specular atât pentru ruină, cât și pentru corpul nefericitului Usher. În cultura română există această temă a imolării în contingența unui act estetic, reflectată în întreaga arie balcanică și găsindu-și o realizare specifică prin difuziunea în nenumărate variante a Baladei Meșterului Manole. Mircea Eliade îi consacră un studiu consistent, Comentarii la legenda meșterului Manole, iar G. Călinescu, în Istoria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu alte jocuri rituale similare la popoarele din sud-estul Europei. Termenul generic la români de „paparudă” prezintă mai multe forme dialectale: „paparugă” În Banat, „păpălugă” În Moldova, „băbărugă” În Bihor, asemănătoare ca formă cu unele atestate la popoarele din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
demersuri care sunt caracteristice cercetării istorice. În explicații sunt utilizate principii cum este principiul selecției naturale, dar baza explicației o constituie cunoașterea unei arii cuprinzătoare de detalii contingente. Putem reuși să explicăm în mod satisfăcător ceea ce s-a întâmplat, dar contingența exclude acel tip de predicție care este caracteristic pentru disciplinele experimentale. Într-o cercetare istorică, omul de știință va trebui să ia în considerare un număr uriaș de factori, știind prea bine că orice variație a acestora ar fi produs
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
personale. Cea care trebuie pomenită în primul rând a fost suferința îndelungată și moartea zguduitoare, la vârsta de zece ani, în 1851, a fiicei sale favorite Annie. Biografii lui Darwin cred că evenimentul i-a impus cu violență conștiința „tragicei contingențe a naturii“. Annie nu merita nici să sufere, nici să moară. „Moartea crudă a lui Annie a distrus ultimele urme ale credinței lui Charles într-un univers moral, drept.“ Îndoielile cu privire la existența unei Ființe supreme active, în sensul reprezentărilor tradiționale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fizica teoretică. Ceea ce arată cât de iluzorie este supoziția persistentă că s-ar putea trasa o linie clară de despărțire între științele naturii și disciplinele umaniste. O temă ce constituie un punct de convergență al reflecțiilor cercetătorilor istoriei vieții este contingența accentuată a acestei istorii, care contrastează puternic cu caracterul previzibil al acelor procese ale naturii care pot fi explicate prin legi. Fran«ois Jacob a insistat în mod deosebit asupra ideii că lumea vie, așa cum este ea cunoscută în diferite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
au, ce-i drept, o determinare cauzală; dar ele sunt evenimente contingente, imprevizibile. Probabilitatea producerii anumitor mutații nu are nici o legătură cu condițiile de mediu. Iar aceleași organisme se pot adapta acelorași condiții de mediu în modalități foarte diferite. 5. Contingență și narațiune istorică Explicațiile evenimentelor în disciplinele istorice pot fi distinse adesea cu ușurință de explicațiile prin legi prin aceea că ele sunt date prin mijlocirea narațiunilor. Practica milenară a scrierii istoriei arată foarte bine cum se poate răspunde nevoii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
caracterizate drept explicații cauzale. Explicațiile sunt date de istoric prin simpla istorisire a faptelor într o anumită succesiune, acea succesiune care este narațiunea istorică. Pentru înțelegerea virtuților explicative ale narațiunii este esențial să se țină seama, în primul rând, de contingența desfășurărilor istorice. Cursul schimbător al Războiului de Șapte Ani dus de Prusia lui Frederic cel Mare împotriva Austriei și a Rusiei este o foarte bună ilustrare a acelei contingențe și a imprevizibilități caracteristice pentru multe evoluții istorice. Deznodământul războiului nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
narațiunii este esențial să se țină seama, în primul rând, de contingența desfășurărilor istorice. Cursul schimbător al Războiului de Șapte Ani dus de Prusia lui Frederic cel Mare împotriva Austriei și a Rusiei este o foarte bună ilustrare a acelei contingențe și a imprevizibilități caracteristice pentru multe evoluții istorice. Deznodământul războiului nu a fost determinat de forța economică a statelor implicate, de mărimea, înzestrarea tehnică și gradul de pregătire militară a armatelor care s au înfruntat sau de capacitatea comandanților. O
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apariția lor, drept singurul rezultat actualizat printre numeroase posibilități nerealizate.“ Toate formele de viață care au populat pământul de-a lungul a miliarde de ani sunt în acest sens accidentale, contingente. Ele ar fi putut tot atât de bine să nu existe. Contingența desfășurării istorice a evoluției vieții, subliniază Gould, nu stă însă în calea unei explicații satisfăcătoare, deoarece incapacitatea noastră de a prezice cursul evenimentelor nu prejudiciază posibilitatea de a da socoteală de ele post factum, cu condiția de a deține destule
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
stă însă în calea unei explicații satisfăcătoare, deoarece incapacitatea noastră de a prezice cursul evenimentelor nu prejudiciază posibilitatea de a da socoteală de ele post factum, cu condiția de a deține destule informații despre stările antecedente. „Când un campion al contingenței susține că el poate explica post factum ceea ce nu poate prevedea în principiu înainte de producerea faptelor, atunci el prezintă cea mai bună din judecățile sale cu privire la structura empirică a complexității istorice“ - observă Gould. Dacă, de exemplu, apariția primelor mamifere a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de desfășurări contingente. Explicația darwiniană a originii speciilor prin variabilitate și selecția variațiilor întâmplătoare avantajoase în competiția pentru supraviețuire și reproducere a avut o însemnătate epocală și deoarece ea a evidențiat în mod mai clar decât oricând până atunci acea contingență a desfășurărilor istorice din natură care face imposibilă explicația prin aplicarea tiparului consacrat de științele fizico chimice. Evidențierea rolului variabilității nedefinite și a selecției, ca factori ai evoluției formelor vii, a arătat că explicarea istoriei vieții nu se poate dispensa
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai importante, ci și științific superioare explicațiilor pe care le oferă narațiunile istorice. Un secol și jumătate de cercetări evoluționiste nu au fost în măsură să submineze această prejudecată, deoarece cercetătorilor din științele analitice, experimentale, le este greu să realizeze contingența proprie desfășurarilor istorice în întreaga amploare și în toate consecințele sale. Ei, ca și nu puțini filozofi ai științei, continuă să agreeze distincții consacrate prin expresii ca hard sciences și să spere că domenii de cercetare cum este biologia evoluției
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
absolută, au îndepărtat cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este explicabilă prin "moștenirea modernă" a cărei pretenție de obiectivitate și raționalitate universală a devenit din ce în ce mai inoperantă pentru o epistemă dominată de antifundaționalismul, failibilismul, contingența, diferențierea și pluralitatea spiritualității postmoderne (Rorty 2000), dar și de deschiderile onto-teologice, ecumenice și ecosistemice ale transmodernității (Carpinschi 2008). În aceste circumstanțe socio-culturale, cred că se impune remodelarea eco-sistemică și comprehensivă a conceptului modern de "ideologie". Definițiile curente ale ideologiei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o comunitate de limbă care nu este majoritară la nivel național și, pe de altă parte, prezența istorică pe teritoriul țării "de adopție", minoritățile etno-lingvistice diferă între ele prin modul de formare: unele își au originea într-un proces de "contingență" (deplasarea granițelor) iar altele (minorități "prin esență") s-au format în urma unor exoduri deliberate (Plasseraud 1998). Modul de formare dar și relația cu statul-eponim (cel cu care grupul etno-lingvistic are în comun limba și, în unele cazuri, elemente culturale și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestea se constituie ca partide "etnice". Luând în considerare orientarea programatică a acestor partide sau al doilea criteriu -, partidele etnice din țara noastră ar putea fi separate în cel puțin două categorii. Prima aparține partidelor minorităților naționale formate fie prin contingență, fie în urma unor exoduri deliberate -, partide ale căror platforme politice și electorale au un caracter etno-identitar evident (UDMR, PCM, FDGR, UUR, UDUR, UDTTMR etc). Din a doua categorie fac parte partidele grupurilor etno-lingvistice care nu se raportează identitar la un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de vedere filosofic și politic. Descrierea democrației, așa cum a fost aceasta realizată, respinge căutarea arogantă a adevărurilor și a soluțiilor absolute. Ea pune sub semnul întrebării proasta noastră deprindere de a venera așa-numitele imperative universale și de a desconsidera contingențele. Ambele cărți susțin că teoriile democratice ale politicii trebuie să reziste tentației de a atribui importanță universală modurilor particulare de viață. Prioritatea ar trebui să fie evitarea tendinței alarmante evidentă în dezastrul politic lăsat moștenire de secolul al XX-lea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
competitoare și adversare demne de a fi desființate sau terorizate, lovite sau mîncate de vii, pretinzînd tot timpul că el este un joc de limbaj universal a cărui validitate este de necontestat în public și care, deci, se consideră în afara contingențelor de timp și spațiu. Naționalismul are o esență fanatică. Hotarele sale sînt presărate cu posturi de control și cu o poliție de frontieră care are sarcina să monitorizeze dușmanii interni și externi ai Națiunii. Spre deosebire de identitatea națională, ale cărei frontiere
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
lingvistic acestei caracteristici pragmatice a paratextului. Considerăm că paratextul impune o asemenea analiză teoretică: funcționalitatea lui cere o atenție deosebită față de funcționarea textului, dar și față de mizele argumentative ale unui obiect discursiv atît de empiric, atît de diversificat. Dincolo de această contingență aparentă, regularitățile semnificative pe care le vom examina vizează stabilirea existenței unor moduri de textualitate generică și specifică, fundamentale și recurente, deoarece examinarea unui corpus vast arată că acest tip de discurs este mai "restrictiv" decît s-ar crede și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
determinat și prin intervalul între excitație și reacțiune... Ideea se interpune între excitația senzorial și reacția motrice; de unde urmeaz controlul rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act complex... creierul e un organ de posibilitți, între excitație și reacție el intercaleaz contingențe viitoare. (H. Delacroix. Nici un fenomen sufletesc, afar poate de voinț, nu realizeaz mai complet funcția amânrii ca inteligența. Este îns drept c viziunea lui Ralea se dorește mult mai cuprinztoare, subliniind complexitatea și bogția procesului evolutiv care a condus de la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]