2,692 matches
-
fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior necunoscut, strângeri pătimașe la piept, mângâieri pe chip, șolduri, dezmierdări ale sânilor îmbietori ce poartă cu ei miracolul iubirii. Buzele dulci se apasă, se contopesc în săruturi prelungi, sufocante. El, Ian Filo, cu privirea pierdută undeva pe bolta cerească încearcă să descopere misterul mirific al aștrilor. Ea, Caterina Georgescu, o fată drăguță, plutește undeva la orizontul celor două universuri, cel al pământenilor și cel al
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
nu mi-a plăcut Cișmigiul ca în această seară, - rupse Caterina tăcerea. - Este ora și anotimpul când se deschi larg porțiule Paradisului. Omul de multe ori se refugiază în latura spirituală a ființei umane sau alte ori evadează și se contopește cu natura. - Ceea ce înseamnă o comuniune cu Divinitatea! Ar fi dorit să converseze despre verzi și uscate, să se amuze, să alerge pe aleile peste care ramurile pomilor se îngemănau formând arcade din florile de aprilie, dar continuau să înainteze
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
căzut în valuri pe umeri. El îi cuprinse cu palmele talia în timp ce fata își încolăci brațele pe după gâtul lui și se prelinse lin spre pieptul său, apăsându-l cu sânii fragezi și tari de domnișoară. Buzele lor se caută, se contopesc și parcă se strivesc într-un sărut prelung, apăsător și pătimaș. Dezmierdările lor înfocate se dezlănțuie ca o furtună în plină vară. El îi presară pătimaș săruturi pe gât, pe obraz, apoi îi regăsește buzele. În același timp îi caută
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
agățat ușor de-un vers Și am pornit -măcar cu gândul- Să caut Iubirea-n univers... Acolo...printre galaxii Devin o mică stea și eu Și strălucesc primind lumină Din dragostea Lui Dumnezeu... Și mă transform apoi în cânt... Mă contopesc cu îngeri, mii, Ce Îi înalță osanale Părintelui din veșnicii! Ce este oare dragostea? Ce este oare dragostea? Te-ai întrebat și tu, vreodată? Misterul ei rămâne sacru Și nu-l dezleagă lumea toată... Ea trece prin furtuni adesea Și
OMAGIU DIVIN 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349373_a_350702]
-
Aș vrea s-ating cu buzele mele, Cerul sufletului tău. Din limpezimea ochilor, Să-ți culeg lacrimi de fericire. Mâinile mele, Încolăcindu-ți trupul, Să mi te apropie, Iar răsuflarea-ți fierbinte, Să-mi liniștească sufletul . Frământările tale, Frământările mele, Contopite în trăiri sublime, Departe de zbuciumul lumii, Să ne dăruie cu liniștea dorită. Astăzi te-ai născut doar pentru mine, Ca o dulce mângâiere de suflet, Ivindu-te ca o lumină, Din valuri înspumate de mare, În liniștea dimineții de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
în adânc, la izvoarele originare ale vieții neprihănite este acerbă, poetul dorindu-și să fie „condamnat la veșnicie” și „din oase raze să îmi crească,- să încălzescă pe oricine - ce-ar vrea din nou ca să se nască.../ ( Pedeapsă) Expresive, evocatoare, contopite în misterioasa metamorfoză a lucrurilor , stau versurile: Suflete albe Ne-au căzut zăpezile pe umeri/ Troienind în suflete-nserare,/ Tu începi tristețile să-mi numeri,/Eu trăiesc la tine-n sărbătoare./ Ascultăm cum urlă lupii-n noapte/ Luna-n geruri
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
prețioase. Dangătul lor puternic și grav îi chema pe răzeși la oaste atunci când dușmanul trecea hotarele. De mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași ritm, venerându-l pe marele dispărut: Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă! Ceva din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care au răsărit, din plămada de suflet, minte, trudă și îndemânare artistică a oamenilor săi, adevărate capodopere ale culturii religioase românești, consfințind măsura genialității neamului, ca ofrandă, a scânteii dumnezeiești primite, întoarsă
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
cea divină! Cuvinte găsit-ai pe înțeles, Și-n în rime,-mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Le-ai îmbrăcat în dulce vers. Și ai zburat spre infinit Ca Pasărea Măiastră, Grăind în limba noastră - Cu noi te-ai contopit... Poet iubit, Părinte drag! Oriunde-n univers vei fi; Cu dragostre ne vei privi Când stăm sera în prag ... Duși de gânduri tot privim Luceafărul ce scânteiază, Mama România luminează, Întreaga viață ... cât trăim. El străjuiește al țării hotar... Alături de
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
confuzie depersonalizată, nici o structură a monadelor, nici suma parților unui întreg. Numai în Dumnezeu unitatea asigură o uniune deplină, care apară calitățile distinctive și absolute ale persoane¬lor". Unitatea Sfintei Treimi nu este o unitate în care persoanele divine se contopesc ca într-una singură, ci o unitate, care este fructul iubirii și comuniunii dintre persoane și care menține însușirile lor specifice. Unitatea de comuniune a Persoanelor dumnezeiești este împărtășită vieții Bisericii, în care unitatea nu este o simplă unire între
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
Dar tu, dragă Bianca, cum te împarți tu între devizele tale de la serviciu și lumea ta de vers? Bianca MARCOVICI: La această întrebare pe care mi-o returnezi, aș putea răspunde în puține cuvinte: meseria mea de inginer constructor se contopește perfect cu poezia, mai mult, sunt un colaj modern și dependent. Inspirația mea, după cum se poate citi din cartea antologica, „Muntele meu, Carmel, 2011"e tocmai o dovadă a diversității temelor poetice pe care le-am abordat. Ele țin de
DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU ŞI DE SCRIS! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344499_a_345828]
-
milenii,te fac să tresalți. Că atât de pură-i sfânt-acea minune Veșnic necuprinsă de gânduri păgâne. Frunțile-și ridică spre soare-răsare Ridicând în slavă nesfarșita zare. Al astrului zâmbet fulger e-ncremenit, Nadir și zenit pe veci le-a contopit Încrustând eterna clipei feerie Cufundată-n raza plină,sângerie. Euros ia ființă-n altă depărtare Aducând prea blânde valuri de răcoare Printre trunchii ce ramurile-și pleacă Înspre unduinda oglindă de apă. Ulmii,chiparoșii,stejarii,salcâmii, Plini de-nțelepciune,istoria
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
în fața unui nou examen, de teamă că orice gest neînsemnat pe care îl faci, ar putea să strice o beatitudine interioară nemaitrăită până atunci. Iată ce pot face sentimentele dintr-un om, când întâlnește persoana a cărei rezonanță sufletească se contopește cu cea a partenerului. Simțeam că ceva nu-i în regulă cu mine, zeci de gânduri mă copleșeau și aveam o stare de disconfort, fără motiv. Dacă această vizită nu-i va place? S-ar putea ca ceva din comportamentul
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
nume... Sau ești negustor de vise și te-ai rătăcit prin lume?” Dar privirea înțeleaptă murmură ca pentru sine: „O voi aștepta o clipă. Poate am noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine ... Citește mai mult (Ne) RecunoaștereO privire-ngenuncheată-n poarta unei lacrimi bate:„Aș dori
MARIANA KABBOUT [Corola-blog/BlogPost/348005_a_349334]
-
un nume...Sau ești negustor de vise și te-ai rătăcit prin lume?” Dar privirea înțeleaptă murmură ca pentru sine:„O voi aștepta o clipă. Poate am noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncăCe se contopea cu luna și castelul de pe stâncă,Revărsându-se în taină, pe veșmintele priviriiAdormită-n fața porții, în secunda nerostirii.„Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine...
MARIANA KABBOUT [Corola-blog/BlogPost/348005_a_349334]
-
nume... Sau ești negustor de vise și te-ai rătăcit prin lume?” Dar privirea înțeleaptă murmură ca pentru sine: „O voi aștepta o clipă. Poate am noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
Sunetul muzicii” condus de Cristina Manoliu Săvulescu , carismatica actrița și interpreta Crina Matei și Marius Flavian, câștigătorul trofeului “ Aurelian Andreescu” cu piesa “ Copacul”, compusă de Jolt Kerestely. Astfel, sâmbătă, într-o după-amiază de Florar în care parfumul teilor bătrâni e contopit de vraja notelor, muzica va triumfă. Fuego, Jolt Kerestely și-un pian “ vor lumea a schimba “... Rodica Elenă Lupu - Asociația Culturală " Regal D'ART " Referință Bibliografica: Fuego, Jolt Kerestely și-un pian “ vor lumea a schimba” la “ Atenție, se cântă
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
și cu toate, cu ‘atingerea’ Lui Dumnezeu, cu uniunea cu semenii, fuziunea cu aproapele. I șu s întreabă meditând într-o predică: “poți spune că îl iubești pe Dumnezeu dacă nu îți iubești aproapele?” Lucrurile sunt indisolubile, iubirea și dăruirea contopindu-se în verva instinctuala de a creea, ori dacă posibil învierea personală devine nesigură din cauza multor aspecte ale vieții ce oferă incertitudine pentru o eventuală Înviere.. Totuși, în ciuda acesteia, contopirea cu munca, dăruirea și fuziunea cu obiectul creeat devine Totul
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
scrupulele se doresc inexistente, apărând noua dorință de percepere a adevăratei vreri umane. Fiindul omului succede fidelității, onestității, iubirii și prețuirii ființei, pe care o simte pozitiv asociată marii încrederi a egoului său. În romanul superrealist fractalul fiindului amical se contopește cu dorința acceptării momentului de împlinire și de situare a toleranței egourilor. Descoperim, în literatura superrealistă, o fraudă a sentimentelor, care nu sunt atât de pure reprezentate de fiinzii ce se vor mai mult singulari iar în doi, sau chiar
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
metaforic respectiv asupra acelui sistem . Marea poezie este factorul inestimabil al viabilității unei culturi , cum și al maturității sale ,aceasta stă sub semnul ritmurilor distincte , de existență inițiate și fundamentale . Poetul aparține poeziei sale în virtutea faptului că el și-a contopit existența sa cu opera poetică .Chiar dacă prin aceasta nu descoperim întocmai Omul , însă ,descoperim și înțelegem o esențialitate umană răsfrântă în destinul creatorului . Actul creției poetice este o angajare la Infinit , iar poetul ,conștient de lucrarea sa , nu va putea
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa, pe conștiința și simțirile sale? Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
a fi, asupra femeii iubite, alfabetizând-o și fetișizându-i la maxim prezența ei în poezie și în viață, mai ales. Or, viața poetului se împletește cu poezia; poetul respiră prin această monumentală avere, pe care o are -Femeia iubită, contopită cu Poezia. Împlinirea iubirii se realizează într-un autentic cadru postmodernist , ”mâna va înnopta în cuvinte”, “în alfabetul dragostei unică literă femeie iubită”, “suflet pereche apropiată nuntă din flori sosesc de sărbători în brațele cerului tău să te sărut la
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
le iubim pe amândouă, căci nu există o axă asiguratoare a suveranității setimentelor și facem mereu balansul între cele două lumi. Dar între „trecut” și „prezent” este o zare de lumină, ca o punte, unde trăirile noastre se întâlnesc, se contopesc și dau naștere unui alt soi de viitor și a unei altfel de viață. E o viață care se primenește continuu, trăind un „prezent” mai proaspăt, cu mai multe noutăți, chiar dacă este câștigat cu prețul unui tribut mai mare, cu
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
scurte (ficțiuni și eseuri ivite într-o cadență dezlânată), iar fiica mea - Anca - produsese o serie de texte (majoritatea lirice) ce-mi păreau reușite. Cum nici unul dintre noi nu acumulase destule scrieri pentru un volum solid, ideea de a le 'contopi' într-o singură carte a venit firesc. Și - pentru a nu avea aparența de volum rezultat prin alipirea a două cărți distincte - am propus să ne alternăm textele în cuprins: o scriitură de-a mea, urmată de una de-a
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
madonă, Pe mine m-au cuprins fiori Privindu-te cu dragoste enormă. M-ai amețit cu-al tău sărut Dăruit cu aleasă gingășie, Nu pot astea să le uit Și mă pierd în reverie. Apoi, la prima-mbrățișare M-am contopit cu al tău trup, Eram treaz, dar o visare M-a cuprins, cum s-o întrerup? De atunci în fiecare zi Te caut în jurul meu, Poate te voi regăsi? Da, te voi căuta mereu! Câmpia Turzii Ianuarie 1965 Referință Bibliografică: Nu
NU POT UITA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361815_a_363144]
-
fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce clipocesc la baza ei, înfrățindu-mă cu ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt atât de translucidă... încât mă contopesc cu respirația întinderii albastre și devin vuiet de valuri, dans tainic și hieroglifa mării, indescifrabilă oamenilor ... pierzându-mă
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]