798 matches
-
de unii magistrați nu este de natură să încalce principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deoarece egalitatea presupune egala răspundere a cetățenilor pentru faptele săvârșite, dar nu și identitatea instanței care soluționează asemenea fapte. Referitor la pretinsa contrarietate cu prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța menționează că în Convenție nu se face referire la competența de soluționare a unui proces penal, ci la dreptul oricărei persoane la judecarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159306_a_160635]
-
criticată recunoaște validitatea titlului de proprietate al dobânditorului de bună-credință al unui imobil preluat de stat fără titlu valabil, recunoscând, în același timp, și titlul proprietarului inițial, însă în condițiile art. 2 alin. (2) din același act normativ. În ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, și prin Decizia nr. 826 din 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204087_a_205416]
-
a exercițiului unor drepturi trebuie să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu trebuie să ducă la suprimarea dreptului sau a libertății, cum se întâmplă în speță. Având în vedere contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală și ținând seama de dispozițiile art. 154 alin. (1) din Constituție, Curtea urmează a constata că prevederile art. 2 lit. a) teza a treia partea întâi din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160076_a_161405]
-
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia critică împrejurări de fapt, fără a arată în ce constă contrarietatea textului de lege cu Constituția. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 17 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 16.520/3/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212883_a_214212]
-
lit. a), din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 21, 23, 24, 30, 53, 54, 55, 57 și 126, fără a arăta însă în ce constă această contrarietate. Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217323_a_218652]
-
a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16, 21, 23, 24, 30, 53, 54, 55, 57 și 126, fără a arăta în ce constă contrarietatea. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 2 lit. a) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217323_a_218652]
-
să mărturisească împotriva ei înseși sau să se recunoască vinovată". ... Examinând conformitatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile constituționale invocate, precum și cu cele ale art. 14 pct. 3 din Pactul internațional menționat, Curtea constată că nu poate fi vorba de o contrarietate a acestora, ci, dimpotrivă, de o concretizare a garantării constituționale a dreptului la apărare în cadrul procesului penal. Astfel, textele criticate prevăd și garantează dreptul la apărare al învinuitului sau al inculpatului în tot cursul procesului penal, precum și obligația organelor judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126115_a_127444]
-
că, în realitate, excepția de neconstituționalitate are ca obiect prevederile art. 3 lit. c) ultima liniuță din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. În acest context, arată că nu poate fi reținută contrarietatea față de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece textul de lege criticat, instituind taxarea cererilor de partaj cu un procent fix de 3% din valoarea masei partajabile, nu face nicio diferențiere între contribuabilii care trebuie să achite taxa de timbru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
de lege s-a dovedit a reprezenta numai un mijloc de tergiversare a soluționării dosarelor având ca obiect Legea nr. 9/1998 . Așa fiind, Curtea constată că, în realitate, autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci deduce contrarietatea textului de lege criticat cu Legea fundamentală din modalitatea de reglementare a procedurii și a competenței de soluționare a cererilor de acordare a compensațiilor cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239599_a_240928]
-
de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia își rezumă critica la simpla enumerare a anumitor dispoziții din Constituția României și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a explica în concret în ce constă relația de contrarietate dintre prevederile legale criticate și normele fundamentale invocate. Totodată, Curtea constată că redarea unor aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării nu echivalează cu motivarea eventualei contrarietăți dintre normele legale supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238541_a_239870]
-
a explica în concret în ce constă relația de contrarietate dintre prevederile legale criticate și normele fundamentale invocate. Totodată, Curtea constată că redarea unor aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării nu echivalează cu motivarea eventualei contrarietăți dintre normele legale supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile sau principiile fundamentale. Or, dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238541_a_239870]
-
parte, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a fi încălcate și motivarea în concret a pretinsei contrarietăți a textului dedus controlului de constituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.159 din 15 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). De asemenea, în mod constant, jurisprudența instanței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238541_a_239870]
-
invocarea art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 40 referitor la dreptul de asociere și art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate nu arată în ce constă pretinsa contrarietate a textului criticat cu acestea, or Curtea nu se poate substitui prin invocarea unor motive de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237570_a_238899]
-
alin. (1)-(3) din Constituție. În lipsa unei argumentații care să expliciteze aceste aprecieri, și având în vedere și specificul litigiului dedus judecății, raportat la obiectul excepției, Curtea constată că nu poate deduce în mod logic și rezonabil o relație de contrarietate dintre textul legal criticat și temeiurile fundamentale invocate (în sensul celor arătate prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). În consecință, excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262998_a_264327]
-
Apel sînt datoare să trimită Procurorului General al Înaltei Curți de Casație, copii de pe deciziunile pronunțate în aceste recursuri, pentru a-l pune în măsura să-și exercite dreptul prevăzut în caz de violare de lege, precum și în caz de contrarietate de hotărîri. Potrivit dispozițiunilor alineatului ultim al art. 40 al Legii LIV/1912, contestație se poate face numai împotriva procedurei, măsurilor sau hotărîrilor portărelului. Înaltă Curte de Casație a arătat chestiunile care se pot discuta în cadrul unei contestații, după cum urmează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127795_a_129124]
-
art. 16 alin. (1) și (2), referitoare la principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, precum și ale art. 44 alin. (1), (2) și (3), referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Examinând excepția de neconstituționalitate sub aspectul contrarietății dintre textele de lege criticate și principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea constată că ipotezele legale la care se referă autorii excepției reglementează situații diferite, ce justifică, în mod obiectiv și rațional, instituirea unui tratament juridic diferențiat. Astfel, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176567_a_177896]
-
în cauză folosește în activitatea sa formulare tipizate în vigoare, în condițiile în care peste actul normativ în cauză se suprapune alt act normativ ce stabilește utilizarea unor alte formulare, atât timp cât vechiul act normativ nu este abrogat." Se invocă și contrarietatea prevederilor art. 32 alin. (8) din ordonanța criticată cu art. 1 din primul Protocol adițional al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit căruia nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155297_a_156626]
-
formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor acestui act normativ. I. Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a reținut că acestea privesc contrarietatea dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 și dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249015_a_250344]
-
garantat". Cât privește celelalte texte din Legea fundamentală, invocate, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față și, mai mult chiar, autorul excepției nu arată în motivarea sa în ce constă, în mod concret, pretinsa relație de contrarietate dintre acestea și prevederile de lege criticate. Referitor la excepția de neconstituționalitate a art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194825_a_196154]
-
formulate, Curtea constată că acestea sunt atât de neconstituționalitate extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 , cât și de neconstituționalitate intrinsecă a acestui act normativ. 1. Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că acestea privesc contrarietatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 față de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. Referitor la exigențele constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4) privind existența unei situații extraordinare, care să justifice urgența adoptării unei ordonanțe de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247370_a_248699]
-
echitabil, astfel cum este definit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dat fiind faptul că emiterea ordonanței de urgență criticate nu constituie o ingerințăa Guvernului în administrarea justiției, în scopul influențării soluțiilor pronunțate în cazul unor litigii. În ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) și art. 16 din Constituție, prin Decizia nr. 486 din 10 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 8 august 2012, (făcând tr imitere la Decizia nr. 871
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247370_a_248699]
-
de neconstituționalitate cu privire la faptul că nu sunt legiferate norme legale care să prevadă că actul normativ din care fac parte dispozițiile criticate se completează cu dispoziții privind regulile comune în materie. 21. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa contrarietate a prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 cu cele ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) și art. 23 alin. (12) din Constituție, iar excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]
-
principală, judecătorul recuzat neputând participa la alcătuirea completului care se va pronunța asupra cererii de recuzare. Curtea reține că motivarea criticii se limitează la indicarea celor două texte constituționale de referință, fără a evidenția în ce constă pretinsa relație de contrarietate dintre acestea și norma dedusă controlului. În ceea ce privește primul text constituțional care instituie principiul egalității de tratament în fața legii și a autorităților publice, în măsura în care norma legală criticată nu operează nici o distincție între subiectele de drept supuse incidenței sale, susținerea pretinsului său
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164446_a_165775]
-
iminente din instituția în care locuiseră mai mulți ani și în care stabiliseră relații în plan social și afectiv. Astfel de măsuri ar fi putut conduce la o convergență a intereselor reclamanților cu cele ale copiilor adoptați, iar nu la contrarietatea lor, ca în cazul de față. 164. Așadar, în speță, importanța mai mică a interesului reclamanților, recunoscuți ca părinți adoptivi ai copiilor în vârstă de aproape 10 ani, în lipsa oricărei legături concrete preexistente, nu poate justifica impunerea unei obligații absolute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
1) privind dreptul la informație și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Referitor la susținerea autorului excepției privind lacunele Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și cele ale Decretului nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice și juridice, Curtea constată că această critică nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217917_a_219246]