615 matches
-
externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele și realizările lor sub formă de sintagme nominale sau subordonate: [ ] complementul direct; [ ] complementul indirect; [ ] complementul prepozițional; [ ] complementele circumstanțiale adverbiale (modal, concesiv, de timp, de loc, de cauză, de scop) 4) Sintaxa frazei Fraza prin coordonare
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
regula generală, adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele și realizările lor sub formă de sintagme nominale sau subordonate: [ ] complementul direct; [ ] complementul indirect; [ ] complementul prepozițional; [ ] complementele circumstanțiale adverbiale (modal, concesiv, de timp, de loc, de cauză, de scop) 4) Sintaxa frazei Fraza prin coordonare
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
adjective pronominale: demonstrativele, posesivele, relativele și interogativele; cuantificatorii). 3. Sintaxa propoziției. Propoziția simplă, propoziția complexă. Categoria subiectului: realizări ale grupului nominal cu funcție de subiect: subiect inclus și subiect subînțeles (acord și anaforă); propoziția subiectivă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele: direct, indirect, circumstanțial. 4. Fraza complexă: subordonate spațiotemporale, condiționale, cauzale, concesive, finale. Tipuri de frază: interogative, negative, interogativ-negative. 5. Relații semantice: polisemie, sinonimie, antonimie. 6. Tipuri de discurs și de text: descriptiv, narativ, argumentativ. 7
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
indicativ - timpul prezent (formă afirmativă și negativă) - timpul trecut determinat (formă afirmativă și negativă) Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) Diateza reflexivă (verbe uzuale) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve) IV. Sintaxa propoziției Subiectul și predicatul Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VI-a 1. 1.3. Îndeplinirea unor cerințe 3.2. Desprinderea sensului │- tabele cu elemente simple destinate │ │cuvintelor necunoscute din context │completării individuale
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
afirmativă, negativă și interogativă) - timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VII
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
imperativ (formă afirmativă și negativă) Modul condițional-optativ ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
adverbiale) Funcții sintactice ale numeralului ● Adjectivul și grupul adjectival. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparație. Mijloace afective de exprimare a superlativului. Ortografierea adjectivelor ● Verbul și grupul verbal. Verbe predicative și verbe nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului. Funcții sintactice ● Interjecția și grupul interjecțional. Funcția sintactică a interjecției. ● Conectori sintactici și
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
obligându-se totodată să își stabilească domiciliul în acea localitate și să lucreze terenul. 54. De altfel, cele două obligații (stabilirea domiciliului și cultivarea terenului) apar ca fiind pretinse de lege în mod cumulativ, prin folosirea în text a conjuncției copulative și - ceea ce duce la concluzia că este firească eliberarea mai întâi a titlului de proprietate, pentru că doar într-o asemenea ipoteză sunt create premisele respectării de către beneficiar a sarcinilor evocate mai sus. Nerespectarea acestor condiții atrage pierderea dreptului de proprietate
DECIZIE nr. 39 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278500_a_279829]
-
evidente, posible - imposible; probable - improbable; preciso, necesario: Somos felices, dichosos infelice desdichados, cierto, posible<br> Es probable, necesario<br> 2. Verbul ser împreună cu participiul altui verb formează diateza pasivă: <br> 3. În unele contexte, verbul ser își pierde valoarea de copulativ. Devine verb intranzitiv cu sensul de a exista, a se întâmplă, a servi, a avea loc, a conveni: 4. Cu verbul ser se formează unele locuțiuni idiomatice; 5. Construcțiile ser de + infinitivo, ser menos au corespondent în limba română formulele
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
locuțiuni idiomatice; 5. Construcțiile ser de + infinitivo, ser menos au corespondent în limba română formulele “a merită osteneală”, “a trebui” și “a nu fi mai prejos:<br> 1. Estar, la fel cu ser, îndeplinește în majoritatea cazurilor funcția de verb copulativ: Adjectivele calificative (sau participiale) atunci când se construiesc cu verbu 1 estar atribuie subiectului o calitate sau o stare valabilă pentru momentul indicat de acest verb. Starea sau calitatea respectivă sunt gândite de vorbitor că rezultatul unei schimbări, unei transformări sau
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
întîmplă ca virgula să fie folosită acolo unde nu trebuie, de exemplu între subiect și predicat ("Jucătorii de la Rapid, vor și ei salarii mai mari?"), între verb și complementul său prepozițional ("Au participat, la instalarea primului episcop") sau înainte de "și" copulativ ("1200 de euro ca să stăm aici, și încă 500 de euro..."). Greșeli de pronunție apar foarte frecvent la numeralele "șaptesprezece", "optsprezece", "douăzecilea" (rostite ', ', ""). Adesea accentul cuvintelor este pus în alte poziții decît trebuie ("prevederi", "alibi", "companii private"). Cuvinte ca "exact
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
de mai jos verbele auxiliare sunt subliniate: Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și subiect se numește "copulă". În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție "verb copulativ". De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb. Sunt verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a însemna, a reprezenta. În
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
dintre acesta și subiect se numește "copulă". În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție "verb copulativ". De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb. Sunt verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a însemna, a reprezenta. În limba română forma verbelor se modifică în timpul vorbirii în funcție de persoana, numărul și uneori genul subiectului. De asemenea, prin conjugare, verbul
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
profețiilor și deci suspecte de determinările istorice știute, aspect cu care de altfel toți cercetătorii sunt de acord). Astfel, pentru acești cercetători cele două substantive (nu sunt sdjective sau atribute, ca în multe alte cazuri) legate între ele prin conjuncția copulativă „et” mottoul face referință nu atât la locul natal sau de cardinalat al personajului, nici la faptul că a călătorit mult; ci la însemnătatea Conciliului Vatican al II-lea, în a cărei deschidere papa afirma că nu este un conciliu
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
alte cazuri decât nominativul: Predicatul poate fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac" „Eu chiar sunt vrăjitor”), ci și la alt caz. Cu verbul copulativ "biti" poate fi: Cu alte verbe copulative, de exemplu "postati" „a deveni”, numele predicativ poate fi la instrumental fără prepoziție: "Zidovi su postajali sve tamnijima" „Zidurile deveneau tot mai întunecate”. Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr și
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac" „Eu chiar sunt vrăjitor”), ci și la alt caz. Cu verbul copulativ "biti" poate fi: Cu alte verbe copulative, de exemplu "postati" „a deveni”, numele predicativ poate fi la instrumental fără prepoziție: "Zidovi su postajali sve tamnijima" „Zidurile deveneau tot mai întunecate”. Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr și persoană, iar la formele verbale la care
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
folosește participiul activ, acordul se face și în gen: "Gazdarica je ustala" „Stăpâna casei s-a sculat”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativă cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la neutru nominativ singular, și predicatul nominal cu verbul copulativ "biti": "Ovo je moj drug" „Acesta e colegul/tovarășul meu”, "No, to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă frumoasă!”. Complementul direct este în general la acuzativ, ca în română: "Htio sam razveseliti tetku" „Am vrut s-
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A fost o nenorocire”, "To
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica je od srebra „Brățară e din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna binevoitor
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Deda je uvek bio dobre volje „Bunicul era totdeauna binevoitor”. Cand se exprimă prin adjectiv, acesta trebuie să fie nedefinit, adică de forma scurtă, dacă are asemenea formă: "Vaš predlog je zanimljiv „Propunerea dv. e interesantă”. Cu alte verbe numite copulative decât "biți" se folosește o parte de vorbire numită predikativna dopuna sau predikativ care este cel mai adesea la nominativ ("Zovem se Marija" „Mă numesc Marija”), dar poate fi și la alte cazuri: Complementul direct este de regulă la acuzativ
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]