837 matches
-
au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de umor și satiră au fost principalele surse de inspirație pentru repertoriul de peste 40 de piese corale culese și armonizate de profesorul clujean și învățate și cântate de coriști. Tudor Jarda a promovat în repertoriul corului cântecul vesel de joc, satiric, foarte caracteristic din punct de vedere al coloritului local, național și popular, creând lucrări de mare
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
-i badea pui de domn", "A găinii", "Mărita-m-aș mărita", "Cântecul țapinarilor", "Dusu-s-a bădița dus", " Foaie verde de măr dulce", "Cuculeț cucuț bălan", "Mărită-te mândruliță". Unele cântece aveau și soliști sau acompaniament instrumental. Astfel la piesa corală " S-ar ținea mândra de lume" au fost soliști Ecaterina Gagea și George Mihăese. La "Cântecul de nuntă", Maria Precup a fost soprană solo, iar George Mihăese a acompaniat cu un fluier de categoria a I-a. Piesele "Cuculeț, cucuț
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
scrisă din acea vreme, au avut cuvinte de înaltă apreciere la adresa corului din Leșu și al dirijorului ei. Din multitudinea acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat în faptul că această echipă a cântat acompaniată de o mică formație orchestrală, alcătuită din instrumente populare, utilizate în regiune (trișcă, fluier, buhai, țingălău), realizând o interesantă polifonie populară." Formația corală a obținut același premiu I și la Concursul pe țară desfășurat în anul 1956. Trișcașii există în Leșu din cele mai vechi timpuri. De altfel, aproape fiecare copil, care păzește mieii, oile sau caprele, putea și poate fi văzut și
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trișca era pornit și continuat jocul feciorilor și fetelor la șezătoare. Din dorința de a completa sonoritățile corului Căminului cultural, Tudor Jarda a introdus și instrumente populare (trișcă și steag). Folosind acompaniamentul de trișcă pentru îmbogățirea coloritului sonor al pieselor corale, în mintea coriștilor și a dirijorului s-a născut ideea înființării unei formații de trișcași pentru completarea corului. Constituirea formației de trișcași a fost un proces continuu, a avut mai multe etape, care s-au desfășurat pe durata mai multor
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
influență benefică, datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru împreună cu recitări, bucăți corale și dansuri populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a încheierii anului școlar. Asemenea spectacole au avut loc în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară a Carpaților, în care existau biserici ortodoxe
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
ș.a. a murit la București, în 1994. Studiază la Conservatorul din București și se perfecționează în compoziție cu D.G. Kiriac, Gh. Cucu și Ștefan Popescu. În paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu D.G. Kiriac, Gh. Cucu și Ștefan Popescu. În paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
paralel, în 1927 își obține licența în teologie. Activează ca dirijor adjunct al Societății corale "Carmen", al ateneelor populare din București, după care își leagă numele de diferite coruri sau societăți corale din capitală, fiind fondator și dirijor al Societății corale "România" (1936-1948) și dirijor al coralei Patriarhiei Române (din 1947). Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Începând din 1927 este profesor de muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din penticostar˝), de asemenea colindele lui bucurându-se de mare popularitate
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de an, în număr tot mai mare. Numeroase puncte de interes constituie adevărate atracții turistice și prilej pentru sejur atât pentru sibieni cât și pentru turiștii de pretutindeni: Rășinărenii au o mare tradiție și în privința manifestărilor artistice ale formațiilor sale corale, de fluierași și de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
imnuri și muzică creștină contemporană, multe biserici alegând o cale de mijloc. Preferința pentru un stil muzical e adesea în corelație cu vârsta medie a membrilor, congregațiile mai în vârstă preferând imnuri tradiționale acompaniate de pian sau orgă și muzica corală. Congregațiile mai tinere preferă muzica contemporană cu instrumente moderne și fără cor. În Jamaica, stilul Gospel Reggae e acceptat datorită caracterului său etnic și a puterii de a atrage oamenii. Bisericile mai mari pot avea o orchestră completă laolaltă cu
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
mama domnitorului Ștefan cel Mare). În afară de acest grup școlar, în Dolhasca și în satele arondate orașului mai funcționează 10 școli și 13 grădinițe. De asemenea, în localitate se află 2 cămine culturale, ambele cu vechi state în activitatea teatrală și corală. Principalul obiectiv cultural și turistic din Dolhasca este Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș din anul 1530. Obiectivul se află în satul Probota, fostă comună până în 1968, atunci când după noua împărțire administrativă devine sat arondat comunei Dolhasca.
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
Constantinescu, etc. În 2004, cu 3 ani înaintea intrării României în U.E., a primit titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și interpretative, Corul de Copii Radio a participat la Simpozionul Internațional de Muzică Corală de la Copenhaga din 2008, fiind prima formație românească prezentă în cadrul acestei importante manifestări corale. În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chițibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferențial către manifestări conceptuale
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și interpretative, Corul de Copii Radio a participat la Simpozionul Internațional de Muzică Corală de la Copenhaga din 2008, fiind prima formație românească prezentă în cadrul acestei importante manifestări corale. În ultimii ani, sub îndrumarea dirijorului Voicu Popescu, asistat de pianista Camelia Chițibea, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se preferențial către manifestări conceptuale și de cooperare culturală cum ar fi: Songbridge-Canada, Brundibar-Franța, Les Instants Sacrés-Franța, Amadeus-România, Voci
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
cameră formează o parte din nucleul acestui repertoriu, aidoma muzicii sale pentru pian solo. Brahms este considerat drept fiind printre cei mai mari compozitori de lieduri, aparținându-i un număr de aproape 200. A compus și un ciclu de preludii corale pentru orgă cu puțin timp înainte de moartea sa, care au devenit astăzi o parte importantă din repertoriul standard al orgii. Brahms nu a compus niciodată vreo operă, nici nu s-a folosit vreodată de forma de poem simfonic caracteristică secolului
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
din Westminster Abbey. Opera lui Georg Friedrich Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn
Georg Friedrich Händel () [Corola-website/Science/298452_a_299781]
-
lucrări atribuite. În timpul vieții Vivaldi a publicat 40 de culegeri de "sonate și concerte", dintre care 13 sunt numerotate ca opusuri, ca de ex.: Antonio Vivaldi a scris și un număr de 90 de opere, precum: Muzica sacră, vocală și corală (mise, psalmi, antifoane, imnuri, cânturi, motete, oratorii, arii, cantate, serenade):
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
caracteristică orientarea spre eterofonie și spre un modalism intens cromatizat. Se remarcă un stil elaborativ, de natură simfonică, și tendința spre articularea polifonică. Sigismund Toduță are o evidentă înclinație spre cultivarea formelor mari, fără a exclude miniatura instrumentală, vocală sau corală. Este primul compozitor român care, după George Enescu și Paul Constantinescu, ajunge la un adevărat stil personal. "Muzica vocal-simfonică" "Muzică simfonică și concertantă" "Muzică instrumentală de cameră" "Muzică corală" "Lieduri"
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
spre cultivarea formelor mari, fără a exclude miniatura instrumentală, vocală sau corală. Este primul compozitor român care, după George Enescu și Paul Constantinescu, ajunge la un adevărat stil personal. "Muzica vocal-simfonică" "Muzică simfonică și concertantă" "Muzică instrumentală de cameră" "Muzică corală" "Lieduri"
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
105 (1964), poco tranquillo, allegretto, andante, poco vivo; Nouă impresiuni pentru pian, opus 108 (1965), în Piese pentru pian de compozitori români, București, 1966; idem în Rumaniscke Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche, heraugegeben v. Liviu Cornes, Leipzig, 1976 (impression); MUZICĂ CORALĂ • Două coruri pe texte populare, opus 16 (1931), cor mixt; Patru coruri, patru dansuri, opus 49 (1949), cor mixt și pian; Cântec de recoltă, opus 58 (1950), cor mixt, versuri de Mihu Dragomir; Șase ani de când trecu (1950), cor mixt
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
muzicologia românească, serie apărută în totalitate la Editura Muzicală din București: Nepublicate: Analiza cantitativă și calitativă a câmpului sonor (1950) ; Teoria generală a compoziției clasice (1992 ); Teoria progresiilor modale (1990 - nepublicată); Muzică de teatru Muzică vocală Cicluri de lieduri: Lucrări corale: Muzică vocal-simfonică Cantate: Oratorii: Drame simfonice: Misse: Muzică simfonică "Fresce simfonice": Poeme simfonice: Suite simfonice: Simfonii: Muzică concertantă: Pentru instrumente solo: Muzică de cameră Sonate: Trio-uri: Variațiuni: Cvartete de coarde: Divertismente pentru cvartet de coarde: Cvintete: Fresce pentru orchestră
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
și cinematografiei”. Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora". Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România (1000 de locuri).
Mihail Jora () [Corola-website/Science/307120_a_308449]