1,931 matches
-
Paolo Taglioni a montat și baletul Satanella, pomenit în inscripția de pe sigiliul de la Muzeul Național de Artă al României. Satanella oder Metamorphosen, pe muzică de Cesare Pugni și de Peter Ludwig Hertel, a fost creat la Berlin în 1852, după ce coregraful mai pusese în scenă o altă variantă, numai pe muzică de Cesare Pugni, la Londra, în 1850. Și Paolo Taglioni a continuat să creeze până cu doi ani înainte de a se stinge din viață, ultima sa montare, din 1882, fiind
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
sau chiar de la începutul anilor 1880. Pentru a identifica cele trei personaje din argint, reprezentate fiecare sub o arcadă, în cele trei nișe de pe laturile sigiliului, am pornit de la opera din care s-au inspirat pentru acest balet mai mulți coregrafi ai secolului XIX : romanul lui Jacques Cazotte, din 1772, Le diable amoureux. El pleacă de la evocarea unor practici necromantice, bazate pe complexul de doctrine ezoterice și simbolice al Cabalei, pentru a evoca totodată, metaforic, ispitele primei tinereți. Toate întâmplările sunt
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
îi spune că acest drum nu este cel mai potrivit pentru el și că, mai curând, apropierea de o persoană tânără l-ar putea feri în viitor, prin grațiile ei, de tentațiile diavolului. Aceasta este canavaua pe care mai mulți coregrafi au brodat propriile lor versiuni, pe mai multe scene europene. Primul a fost Joseph Mazilier, care montează în 1840, la Opera din Paris, baletul pantomimă, în trei acte, Le diable amoureux, schimbând numele personajelor și punând accentul, cum era firesc
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
în Orient. Au urmat, în 1842, tatăl posesorului sigiliului nostru, Filippo Taglioni, apoi în 1848, Marius Petipa, sub titlul Satanella și în fine, în 1850, la Londra și în 1852 la Berlin, Paolo Taglioni, cu Satanella oder Metamorphosen. Un singur coregraf al secolului XX s-a mai aplecat asupra acestui subiect, Roland Petit, care l-a montat în 1989; asupra montării sale, pe care am putut-o vedea, vom reveni mai jos. În prima variantă a lui Paolo Taglioni, de la Londra
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
peste părul strâns, poartă o pălăriuță cu calota rotundă și bor mic, ușor ondulat. Costumele au fost create, probabil, de același Gropius, care semnează decorurile, iar interpreții de la premiera din 28 aprilie 1852, de la Hofoper din Berlin, au fost fiica coregrafului, Maria Taglioni cea tânără, Gabriela Forti, Charles Müller și Louis Hoguet- Vestris. În această montare, Paolo Taglioni a pus accentul pe elementul fantastic al subiectului, folosind tot felul de efecte produse de mijloace mecanice și de lumini fastuoase, care, alături de
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
voi trimite acest text, tradus și însoțit de imaginile aferente, specialiștilor locului unde a fost realizată această piesă, concepută ca un omagiu adus de corpul de balet al Operei Regale din Berlin lui Paolo Taglioni, unul dintre cei mai prolifici coregrafi ai secolului al XIX-lea. Bibliografie: Jacques Cazotte, Le diable amoureaux. Ed. Nilsson, Paris, șfără anț. Agnes de Mille, L’ame de la danse, Avant-propos Jean-Louis Barrault, Preface Yvette Chauviré, Edition du Livre D’or, Flammarion, Paris, 1964. Horst Koegler, The
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
date de Pavel Rotaru unor coregrafii de Vasile Marcu (Elanuri, alături de Cristina Hammel) sau de Alexa Mezincescu (Miniaturi lirice și coregrafice, alături de Aurora Rotaru). Și plecând tot de la aceste cronici pot scoate la iveală și momentul primei sale creații în calitate de coregraf. În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician ca formație (studii în România și la Școala Teatrului „Kirov” din Sankt Petersburg) și interpret al majorității rolurilor prime din
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Miniaturi lirice și coregrafice, alături de Aurora Rotaru). Și plecând tot de la aceste cronici pot scoate la iveală și momentul primei sale creații în calitate de coregraf. În 1978 semnalam apariția unei noi formații instrumentale a Operei, Camerata coregrafică, și a unui nou coregraf, Pavel Rotaru. Clasician ca formație (studii în România și la Școala Teatrului „Kirov” din Sankt Petersburg) și interpret al majorității rolurilor prime din baletele clasice și romantice ale Baletului Operei Române din București, Pavel Rotaru se dovedea consecvent cu linia
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
ca și Anotimpurile, spectacol conceput în stil neoclasic, demonstrau, între alele, buna modelare clasică a trupei sale, formată sub îndrumarea sa și a altei foste prime balerine a Operei Naționale Române din București, Cristina Saru. Astfel, la acea oră, prin coregraful Pavel Rotaru și prin pedagoga Cristina Saru, cărora li se alăturase și scenograful arhitect Nicolae Drăgan, International Ballet Rotaru din Atlanta constituia o prelungire, pe alt meridian, a uneia dintre direcțiile dansului de la noi, și anume a aceleia a dansului
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Giselle, Hans și Albert, pătrund în lumea ielelor - vilis, tinere fete moarte din dragoste înaintea nunții - păstrează integral poezia acestei lumi fantastice, așa cum o zugrăvise Théophile Gautier. Și acest lucru datorită coregrafiei inspirate, semnate acum aproape 160 de ani de coregraful francez Jules Perrot (care apare și într-o cunoscută pictură a lui Edgar Degas, Clasa de dans, din 1874), cât și a scenelor de ansamblu datorate italianului Jean Coralli. Pare uimitor, și totuși mirajul acestui act în alb își păstrează
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
curat spirit al creației lui Balanchine, întrucât acuratețea lor a fost garantată de Paul Joseph Boos, reprezentantul Trustului George Balanchine, care le-a remontat la București - iar în a doua parte lucrarea Falling Angels, aparținând unuia dintre cei mai apreciați coregrafi contemporani, Jiři Kylián. Și în acest din urmă caz este vorba de prima montare a unui balet al acestui coregraf pe o scenă românească, iar acuratețea stilului acestuia a fost asigurată de asistenta sa, Nancy Euvering, care a lucrat îndelung
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
care le-a remontat la București - iar în a doua parte lucrarea Falling Angels, aparținând unuia dintre cei mai apreciați coregrafi contemporani, Jiři Kylián. Și în acest din urmă caz este vorba de prima montare a unui balet al acestui coregraf pe o scenă românească, iar acuratețea stilului acestuia a fost asigurată de asistenta sa, Nancy Euvering, care a lucrat îndelung cu dansatoarele Operei bucureștene. Valsul fantezie, creat în 1953, dar mai ales Serenada, a cărei premieră mondială a avut loc
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
vie nu numai a spiritului unei muzicii, dar și a temelor și a orchestrației ei. Cu delicatețe și multă poezie, corpurile dansatorilor și mai ales ale dansatoarelor vizualizează, prin împletirea lor diafană pe diferite planuri, temele muzicale. Ca puțini alți coregrafi, Balanchine ne ajută să vedem muzica, fapt explicabil la un artist care, în paralel cu dansul, a studiat timp de trei ani, la Conservatorul din Sankt-Petersburg, atât pianul cât și compoziția, fiind, totodată, și fiul unui compozitor și crescând deci
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
este doar aluzivă, metaforică, Îngerii căzuți fiind dansatoarele lui, și dansatoarele de pretutindeni, cele care, dincolo de orice aspirații, se confruntă cu propriul lor corp, deci cu toate dificultățile și vulnerabilitățile lui. Și o fac, - sau o face pentru ele gândirea coregrafului - cu multă concretețe și pe alocuri cu umor, mijlocul cel mai potrivit de a depăși o dificultate creată de împrejurări și mai ales una ivită în tine însuți. Și oricâte dificultăți trebuie să fi întâmpinat cele opt interprete de la premiera
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
modelul trupelor occidentale, în care dansatorii migrează, din timp în timp, de la un teatru la altul. Trei continente, Europa, America și Asia, își au reprezentanți în compania sibiană, alături de dansatorii români și de invitații speciali, chemați pentru respectiva premieră. Iar coregrafii care au pus în scenă cele două piese ale acestei premiere sunt doi artiști români, care au cariere și recunoașteri naționale și internaționale, Florin Brândușă și Pavel Rotaru. Ca prim balerin, Florin Brândușă, a evoluat pe scenele celor mai mari
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
versiune, de Marius Petipa, la Sankt-Petersburg, în 1881, cu adaosuri muzicale făcute de Ludwig Minkus. Tenta- ția reluării acestui spectacol a funcționat în toată jumătatea a doua a secolului XX, de la George Balanchine, în 1948, până la Pierre Lacotte, în 2001 - coregraf care, pe lângă propriile creații, s-a consacrat reconstituirii repertoriului secolului XIX, folosind documente de epocă și tradiția orală. Pentru prima seară a premierei sibiene, au fost invitați să danseze ca soliști Kim Sen Yun de la Het Nationale Ballet din Amsterdam
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
lui Prosper Mérimée din 1845 a inspirat atât opera lui Georges Bizet cât și numeroase adaptări coregrafice, care, pe tot parcursul secolului XX, au păstrat ca bază muzica lui Bizet, prelucrată în diferite suite și aranjamente, pentru spectacolele concepute de coregrafi precum Roland Petit, John Cranko sau Antonio Gades. Prelucrarea compozitorului rus Rodion Scedrin a servit coregrafului cubanez Alberto Alonzo pentru spectacolul creat de el la Bolșoi, Moscova, în 1967, special pentru Maia Plisețkaia. Aceeași suită muzicală a folosit-o și
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
coregrafice, care, pe tot parcursul secolului XX, au păstrat ca bază muzica lui Bizet, prelucrată în diferite suite și aranjamente, pentru spectacolele concepute de coregrafi precum Roland Petit, John Cranko sau Antonio Gades. Prelucrarea compozitorului rus Rodion Scedrin a servit coregrafului cubanez Alberto Alonzo pentru spectacolul creat de el la Bolșoi, Moscova, în 1967, special pentru Maia Plisețkaia. Aceeași suită muzicală a folosit-o și Oleg Danovski, în 1974, la Opera Română București, obținând un mare succes cu spectacolul său, atât
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
Plopean printr-o atentă șlefuire ar putea crea un Escamillo veridic. Dacă trupa de contrabandiști în care Carmen îl atrage pe Don José a dispărut din lucrare - probabil din motive obiective, ținând de numărul mic al bărbaților din trupa sibiană - coregraful a dat o deosebită amploare ansamblului de fete, dansul lor inspirat conceput suplinind, în unele momente, încordarea și dramatismul unor scene, dar neputând totuși să înlocuiască tensiunea pe care doar eroii principali ai dramei o puteau face să se nască
Din nou cu Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5657_a_6982]
-
spectaculos. Născut în România și format la Școala de Coregrafie din Cluj- Napoca, pe care a terminat-o în 1991, Edward Clug a devenit în același an solist al Baletului Teatrului Național din Maribor, Slovenia, iar peste patru ani și coregraf, pentru ca în prezent să fie șeful compartimentului de balet al acestui teatru. Dar cariera sa s-a extins, între timp, internațional, recunoscută ca atare printr-o serie de premii obținute la Concursuri Internaționale din Bulgaria, Japonia sau Croația. Reprezentative pentru
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
în care a montat nu numai la Maribor, dar a fost invitat și la Essen, la Graz și la Mariinski Ballet din Sankt Petersburg, pentru ca să încheie anul montând, pentru prima oară, și în țara sa de origine. Dintre creațiile sale, coregraful a ales să pună în scena la București, două piese, care s-au bucurat deja de mult succes. Prima, Tango, realizată pe un colaj din muzică de Astor Piazzola, Goran Bregovic (un colaborator îndrăgit al său), René Dupéré, Michael Portal
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
îndrăgit al său), René Dupéré, Michael Portal, Jean- Mark Zelwer, Hugo Diaz și Gardel- Le Pera, a fost și prima sa creație, din 1998, și totodată primul său succes, care l-a impus la Maribor, în noua sa postură de coregraf. Spectacol de autor, pentru Tangoul său Edward Clug semnează regia, coregrafia, conceptul de lumini și colajul muzical, scenografia aparținând scenografului sloven Marko Japelj, iar costumele artistului croat Leo Kulas - în artă dovedindu- se, astfel, că tensiunile etnice pot fi complet
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
Gavrilescu și Valentin Stoica, Adina Tudor și Mihai Mezei, Diana Tudor și Bogdan Cănilă dar și toți ceilalți interpreți care au dat viață unor momente succinte, fie ele chiar simple plimbări prin scenă, s-au pliat atât de bine propunerilor coregrafului, ca și când de ani de zile ar fi fost familiarizați cu stilul său, ca și când toate mișcările ar fi fost special gândite pentru ei. De altfel, și coregraful s-a declarat mulțumit, la conferința de presă, de modul cum au răspuns dansatorii
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
fie ele chiar simple plimbări prin scenă, s-au pliat atât de bine propunerilor coregrafului, ca și când de ani de zile ar fi fost familiarizați cu stilul său, ca și când toate mișcările ar fi fost special gândite pentru ei. De altfel, și coregraful s-a declarat mulțumit, la conferința de presă, de modul cum au răspuns dansatorii români solicitărilor sale. Dar, deși toți interpreții au fost remarcabili, trebui să subliniem contribuția personală adusă de Valentin Stoica compozițiilor coregrafice care iau fost lui încredințate
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]
-
personajele masculine care o secondează sau evoluează aparte. Scriitura lui Edward Clug este una personală, cu un desen preponderent unghiular, adesea frânt, delicat în mișcările Julietei, dar de o vigoare remarcabilă în compozițiile de grup bărbătești. Ambele piese montate de coregraf la București, dar mai ales cea de-a doua, pun în valoare, în primul rând, pe interpreții bărbați. E o mare bucurie să urmărești evoluțiile solistice, dar mai ales diversele formațiuni de grup, în care apar Gigel Ungureanu, Bogdan Cănilă
Salt stilistic spectaculos by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5833_a_7158]