699 matches
-
pe toată lungimea sa de ferestre gemene, cu boltă romanică, având un singur canat, și ornamentate pe ancadrament cu motive de volută și palmetă. Datorită numeroaselor reconstrucții, doar patru ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
În toamna anului 1998 a fost întocmit un proiect de refacere totală a bisericii. Acesta prevedea următoarele: - executarea unei centuri de beton armat la temelie, a unor sâmburi de beton armat și a unei centuri de beton armat la nivelul cornișei, toate în scopul măririi gradului de asigurare la acțiuni seismice; - executarea unei hidroizolații bituminoase imediat deasupra centurii de la elevație, ridicarea nivelului pardoselii interioare și placarea acesteia cu gresie porțelanată, executarea unei sistematizări în jurul bisericii, prin construirea unui trotuar și a
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
smălțuită - discuri și cărămizi. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins: "Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și cu prea iubitul său fiu Alexandru am zidit acest hram care este la Borzești pe Trotuș, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieși
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
Mihăești, pe fosta moșie "Hința", la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea. Biserica mănăstirii, așa cum apare astăzi, este ridicată pe un plan treflat având o singură turlă așezată pe naos, care are o cornișă de cărămidă în formă de dinți de fierăstrău. Pereții exteriori sunt drepți, singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviți în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
sătești. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost construită din piatră brută și din piatră de talie la colțuri, având șiruri de cărămidă aparentă care încadrează arcadele oarbe și ocnițele și șiruri de discuri smălțuite de diferite culori sub cornișă. Într-o broșură publicată în 1904, se află un releveu realizat de arhitectul André Lecomte du Noüy în care se observă înfățișarea bisericii de dinaintea reconstruirii sale. Pe lângă desen, restauratorul descrie biserica din punct de vedere arhitectonic. Lecomte du Noüy constata
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
stiluri, îndeosebi baroc și bizantin, construcție realizată într-un moment de realizare a Renașterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se sprijină pe epifaștri, de factură corintică, de peste 12 metri înălțime, ancorați într-o cornișă. Cornișa este depășită de o compoziție unică, acoperișul fiind străjuit de șapte turle, unicat ca model, dar diferențiate între ele, ceea ce atestă, supoziția că au fost realizate treptat, în etape diferite, influențate și de restaurări. Înălțimea totală a bisericii este
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
îndeosebi baroc și bizantin, construcție realizată într-un moment de realizare a Renașterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se sprijină pe epifaștri, de factură corintică, de peste 12 metri înălțime, ancorați într-o cornișă. Cornișa este depășită de o compoziție unică, acoperișul fiind străjuit de șapte turle, unicat ca model, dar diferențiate între ele, ceea ce atestă, supoziția că au fost realizate treptat, în etape diferite, influențate și de restaurări. Înălțimea totală a bisericii este de
Mănăstirea Golia () [Corola-website/Science/298524_a_299853]
-
și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat Chivotul Sfânt (Arca Legământului), spre est. Placa neagră cu porunci biblice (Tablele Legii) trona deasupra cornișei cu chivotul. Spațiul chivotului, ușor înălțat, era separat de sală printr-un arc semicircular mare. Bima, respectiv podiumul de pe care se citea Tora, era situat în fața chivotului (se mai văd în prezent urmele postamentelor). Scări duceau la galeriile femeilor de la
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
are un portal de intrare in arc frânt și trei ferestre de formă dreptunghiulară. Deasupra intrării se afla un balcon sprijinit pe console, în retrageri treptate. La dreapta și stânga acestuia se găsesc cele 3 ferestre dreptunghiulare cu sprâncene de cornișe și frize de denticule in partea superioară. Celelalte fațade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente. Subsolul clădirii este acoperit cu bolți semicilindrice din cărămidă, pe când parterul poartă un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
este soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje. Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive din capetele acoperite cu
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
de rugăciune care să aibă și funcția de reședință domnească, și care prin dimensiuni și bun gust să îl reprezinte. Locul ales pentru impozanta ctitorie a fost coama "dealului Văcărești", cum era cunoscut de bucureșteni, de fapt un promontoriu al cornișei terasei inferioare a Dâmboviței, care domina capitala în partea de SE. Construcția începută în 1716 a fost curând întreruptă din cauza răpirii domnitorului de către un detașament austriac, și reluată după eliberarea lui Mavrocordat din detenția executată în Ardeal, și ungerea ca
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
1545, domnitorul Petru Rareș a făcut ample lucrări de restaurare, după cum se consemnează în cronica lui Grigore Ureche. El a rezidit biserica din temelii (Căpriana II, cea actuală). Din acele timpuri se mai păstrează până azi doar zidurile până spre cornișă, sistemul de boltire fiind reconstruit în epoca modernă, în stil neoclasic. Planul bisericii a rămas cel tipic moldovenesc, din epoca medievală - acesta fiind dealtfel singurul monument de cult păstrat din acea epocă pe teritoriul Republicii Moldova. Alexandru Lăpușneanu, născut în zona
Mănăstirea Căpriana () [Corola-website/Science/308078_a_309407]
-
perete. Sunt înguste având dimensiuni de 0,30 m x 0,80 m. Deasupra spațiului ce cuprinde casa scărilor există o cămăruță luminată de o fereastră îndreptată spre oraș. Turnul are un acoperiș abrupt acoperit cu țiglă, înălțimea lui la cornișă fiind de 10,50 m. Turnul Dogarilor face parte din patrimoniu cultural al municipiului Bistrița alături de alte clădiri cu o valoare istorică deosebită, conturând specificul național al culturii orașului. Acest turn a rămas în peisajul municipiului ca o mărturie clară
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor. Soclul bisericii este din bucăți mari de piatră cioplită. Cele trei abside sunt decorate cu firide alungite, iar sub cornișă se află un rând de ocnițe mici. Acoperișul este înalt, cu rupere în pantă, se prelungește deasupra absidelor și formează o streașină largă, specifică zonei din preajma munților. El este învelit cu șiță de brad. Interiorul bisericii este luminat prin șase
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
sunt următoarele: lungimea - 22 m, lățimea - 9,10 m și înălțimea - 8,5 m. Lăcașul de cult este lipsit de turle, având un acoperiș în patru ape rotunjit spre răsărit ca urmare a curburii absidei. Sub acoperiș se află o cornișă de piatră cioplită. Absida altarului este semicirculară și decroșată față de restul construcției. Pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, silueta elegantă a construcției este accentuată prin prelungirea în exterior, spre vest, a zidurilor laterale (cu circa 2,5 m
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
corespunzătoare diferitelor etaje, fiind ritmate de liniatura bine evidențiată, ce subliniază limitele de nivel: profilul ușor curb încununează soclul simplu, înalt; brâul median este compus dintr-un profil simplu, dar puternic reliefat, ce suprapune o succesiune de discuri decorative; orizontala cornișei este rezolvată sub forma unor panouri decorative, încadrate de mici colonete; același motiv îl regăsim în tratarea plastică a streșinii, ce apare ca o prelungire, în alt plan, a compoziției cornișei - în acest caz, colonetele de piatră își găsesc replica
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
reliefat, ce suprapune o succesiune de discuri decorative; orizontala cornișei este rezolvată sub forma unor panouri decorative, încadrate de mici colonete; același motiv îl regăsim în tratarea plastică a streșinii, ce apare ca o prelungire, în alt plan, a compoziției cornișei - în acest caz, colonetele de piatră își găsesc replica în dispunerea ritmată a frumoaselor console de lemn ale acoperișului. Clădirea își afirmă, în plus, originalitatea prin paramentul din cărămidă aparentă, ce îmbracă suprafețe ample, delimitate de liniatura elementelor de piatră
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește de încăperea mormintelor (gropnița
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
dezvoltarea arhitecturii rezidențiale în Euroapa a implicat integrarea grădinilor în compozițiile palatelor, așa cum este la "Vaux-le-Vicomte" (1656-1661), unde arhitectul Louis Le Vau, designer-ul Chales Le Brun și grădinarul André Le Nôtre s-au completat unul pe celălalt. De la principala cornișă la plinta joasă, palatul miniatural este îmbrăcat în așa numitul "ordin colosal", care face ca structura să pară mai impresionantă decât Maison-Laffitte și alte palate recente. Colaborarea creativă dintre Le Vau și Le Nôtre a marcat începutul "Manierei Magnifice" care
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit cu o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
turla Patocratorului cu zece laturi pe care sunt situate ferestre înguste. Zidul este din cărămidă așezată orizontal și panouri de tencuială fiind împărțit de un brâu dublu de cărămidă aparent rotunjită care, pe fațada vestică înconjoară nișa icoanei de hram. Cornișa este realizată din cărămidă aparentă dispusă în formă de dinți de fierăstrău, sub aceasta un rând de butoni și o friză de teracotă smălțuită încadrată de cărămizi așezate pe muchie. Soclul este proeminent fiind realizat din bolovani de munte în
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului, au capiteluri dorice profilate simplu, deasupra cărora curge un antablament cu arhitrava dublată. Cornișa proeminentă se află la o înălțime de 10,10 metri de la bază. Sub atică, pe porțiunea din friză corespunzătoare arcuirii turnului, este înscrisă cronograma IsthaeC tVrrIs trIstI prostrata rVIna restItVit CLeMente aVgVsta theresIa Dono (acest turn era căzut într-o
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
masive, cu ceas, cu o înălțime de 45 de metri fiecare. Turnurile sunt articulate vertical cu câte două perechi de pilaștri monumentali treptați, între care se află partea centrală, cea mai importantă din punct de vedere compozițional, delimitată de o cornișă puternică. Pilaștrii au capiteluri ionice, interpretate în manieră specific barocă. Cele două turnuri sunt unite printr-un fronton triunghiular străpuns de o fereastră elipsoidală și introdus prin două volute. Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
puternică. Pilaștrii au capiteluri ionice, interpretate în manieră specific barocă. Cele două turnuri sunt unite printr-un fronton triunghiular străpuns de o fereastră elipsoidală și introdus prin două volute. Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă cornișă, la fel de proeminentă, care se sprijină pe alte două perechi de capiteluri ionice ale pilaștrilor monumentali. O funcție lexicală caracteristică este dată de frontoanele situate deasupra celor trei ferestre verticale din partea centrală a fațadei: cele laterale sunt triunghiulare și se situează
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
tăvănit este despărțit de navă prin trei arcade, dintre care cea centrală are o deschidere în formă de mâner de coș, iar cele laterale au deschideri semicirculare. Cele trei arcade poartă la etaj o balustradă de zid, decorată cu o cornișă în partea superioară. Pereții navei sunt flancați în colțuri de pilaștri masivi, tratați în planuri verticale diverse. Elementul definitoriu al bisericii este situarea pilaștrilor masivi de colț în unghi de 45° în raport cu pereții navei, fapt care transformă tipologia spațiului interior
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]