875 matches
-
dobândesc angajați loiali și motivați, la fel de competenți ca și cei fără dizabilități, pot folosi fondurile care altfel ar fi datorate statului pentru a plăti salarii angajaților cu dizabilități, contribuie la dezvoltarea comunității prin implicarea într-un proiect de responsabilitate socială corporatistă. LECȚII ÎNVĂȚATE Inițiativa propusă de ADV România reprezintă un pionerat în țară ca urmare a creării de locuri de muncă pentru persoanele seropozitive HIV, cu atât mai mult cu cât această inițiativă a luat o formă reglementată legislativ unitate protejată
by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
lista forurile de conducere ale Frontului Renașterii Naționale care au condus Directoratul. Directoratul avea 30 de membri, din care 10 reprezentau agricultură și munca manuală, 10 comerțul și industria și 10 ocupațiile intelectuale. Directoratul, prin alcătuirea să, reprezenta "organizarea tipic corporatistă a partidului"11. Consilierii regali luau, oricând, parte la ședințele Directoratului. Directoratul se pronunță, în caz de urgență, asupra mersului administrației publice, controla și îndruma mersul organizațiilor Frontului și aplică sancțiunile disciplinare 12. Funcțiile deliberative ale Directoratului erau ocupate doar
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
tendința generală de control a societății, economiei, sindicatelor, breslelor, prin inermediul pseudo-ideologiei colectiviste, de orientare fascista. În loc de concluzii Funcționarea statului român, în perioada 1938-1940, după principiile ideologice ale corporatismului, a reprezentat un minus pentru evoluția politică, economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un surogat deoarece clasa politică nu credea în ea, după cum nu credea nici în organizarea și funcționarea partidului unic. În ordinea corporatistă, "libertatea economică nu este
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
economică și socială. Organizarea corporatistă a breslelor a avut efectul centralizării sindicatelor și controlul acestora. Organizarea corporativa era doar un surogat deoarece clasa politică nu credea în ea, după cum nu credea nici în organizarea și funcționarea partidului unic. În ordinea corporatistă, "libertatea economică nu este respectată mai mult decât în statul socialist, căci inovația și concurența sunt restrânse de legi interne în fiecare ramură"25. Luptele dintre liderii sindicatelor au continuat, cu toate că desființarea partidelor politice și aparația partidului unic a presupus
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a reprezentat cheia rezolvării problemelor economice românești, după cum nici Consiliul Superior Economic, nici Ministerul Economiei Naționale nu au putut să planifice și să dirijeze economia, așa cum anunțase odată cu apariția instituției. Consiliul Superior Economic a fost instituit pentru a coordona economia corporatistă prin politici de planism și etatatizare economică, insă instituția corporatistă în statul român autoritar a fost cea a breslei 26. Arhitectură breslei avea două dimensiuni una pe vericală și alta pe orizontală, care pun în lumina misiunea economică pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Superior Economic, nici Ministerul Economiei Naționale nu au putut să planifice și să dirijeze economia, așa cum anunțase odată cu apariția instituției. Consiliul Superior Economic a fost instituit pentru a coordona economia corporatistă prin politici de planism și etatatizare economică, insă instituția corporatistă în statul român autoritar a fost cea a breslei 26. Arhitectură breslei avea două dimensiuni una pe vericală și alta pe orizontală, care pun în lumina misiunea economică pentru care a luat naștere și anume dirijarea și coordonarea politicilor economice
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
permite aceasta? Oare mobilitățile spațială, socială etc. nu fac acum imposibilă conturarea comunităților? Atenția către noile forme de agregare în măsură să răspundă imperativelor sociale se observă încă înainte de debutul secolului al XX-lea. Așa cum subliniază profesorul Ilie Bădescu, ideea corporatistă la Durkheim vine să recupereze dimensiunea morală în condițiile noilor instituiri sociale. Plecând de la ideea necesității menținerii ordinii sociale, se observă că în noile condiții reprezentate de specializarea progresivă a vieții economice, "formele tradiționale de grupare umană, de la familie la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cum ar fi un acord comercial care să promoveze dezvoltarea țărilor sărace. În schimb, neîmpiedicate de competiția pentru "cucerirea inimilor" celor din Lumea a Treia, țările industrializate avansate au creat un regim comercial global care le-a sprijinit propriile interese corporatiste și financiare și care a lovit în țările cele mai sărace din lume" (Stiglitz, 2008, p.10). "Lumea globalizării este un nou context pentru o nouă conexiune între actori economici și politici din întreaga lume. Globalizarea a fost făcută posibilă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu cît a fost larg răspîndită și însoțită de nenumărate inițiative în Europa. În Franța, trebuie menționate Lucrările Cercurilor Catolice ale Muncitorilor, fondate în 1871 de Albert de Mun și René de La Tour du Pin, care a elaborat o teorie corporatistă după modelul corporațiilor din Evul Mediu, și uzina creștină din Val-des-Bois a lui Léon Harmel, care a funcționat ca un model și un punct de referință. În Germania, Monseniorul Ketteler criticase în renumita sa carte Die Arbeiterfrage und das Christentum
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
că aceasta a constituit "una din etapele intermediare privilegiate între corporatism (...) și întreaga democrație creștină viitoare"13. Democrația creștină datorează mult acestei treceri a gîndirii catolice sociale prin corporatism, chiar dacă, mai tîrziu, aceasta s-a detașat de el. Din concepția corporatistă privind mizeria muncitorilor, reținem necesitatea transformării modului de organizare al economiei și societății. Mizeria era rezultatul economiei liberale, și deci au decis s-o critice. Dar și socialismul era respins. Acest dublu refuz a dat naștere unui alt program privind
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
delimitată și datorită căreia războiul nu-și găsea explicația, rădăcinile se unesc pentru a se hrăni din același sol"18. Dar creștin-democrații sînt democrați și se diferențiază de mulți dintre catolicii sociali legitimiști, care visau revenirea la monarhia tradițională și corporatistă: La Tour du Pin a ajuns în cele din urmă la Acțiunea Franceză, iar de Mun n-a acceptat Republica decît pentru a se supune papei și a rămas neîncrezător în ceea ce privește democrația. II Învățămintele anului 1848 Revoluțiile din 1789 și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
istoriei catolicismului german, în timp ce o vastă rețea asociativă se forma în jurul Piusvereine. În general, catolicii germani rămîneau refractari la ideile avansate de Lamennais, preferîndu-le pe cele ale lui Peter Reichensperger, care propusese, în 1840, în La question agraire, o formulă corporatistă, cu un parlament ales pe baze profesionale. Cîțiva ani mai tîrziu, Monseniorul von Ketteler a publicat Die Arbeiterfrage und das Christentum, a cărei importanță am arătat-o deja. În aceeași perioadă au luat ființă, mai întîi în Rhenania, la inițiativa
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doctrina socială a Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și după atîtea compromisuri, aceasta și-a pierdut creditul. Astfel, codul de la Malines, cartă a catolicismului social belgian, editat în 1927, refăcut în 1934 într-o manieră corporatistă, a fost reeditat în 1948 fără aceste teorii. Totuși, în funcție de teme și de țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu. În mod special democrația creștină din Italia a pus în aplicare preceptele Bisericii. Două
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un popor organizat în grupuri intermediare autonome, garante ale pluralismului; el insista asupra autonomiilor regionale, pornind de la o reflecție asupra problemelor din Mezzogiorno, reflecție economică și socială care demonstra o remarcabilă stăpînire a problemelor și limbajului economic, dar fără nostalgii corporatiste. Din convingerile sale democratice, Sturzo a extras o analiză lucidă a fascismului pe care a expus-o mai ales în discursul de la Torino din 1923 și în Italy and fascism. La Torino, el a explicat motivele opoziției lui la "Statul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție a fost brutal reprimată în iulie 1927 la Viena. Dollfuss, ostil parlamentarismului, pătruns de misiunea Austriei catolice, visa la un stat creștin, autoritar, paternalist, cu o bază corporatistă. În martie 1933, a suspendat Parlamentul, a fondat Frontul Patriotic, destinat să înlocuiască partidele începînd din 1934 și să joace rolul de partid unic după dizolvarea Partidului Social Democrat și a Partidului Creștin-Social. Sprijinindu-se în exterior pe Italia lui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Revoluția națională" din primele luni ale guvernului de la Vichy. Portugalia oferă un alt exemplu realizat în condiții diferite. Ca și în cazul Austriei, exprimarea democrației creștine așa cum era reprezentată de popularism, a fost blocată în Portugalia prin soluția autoritară și corporatistă impusă aici de Antonio de Oliveira Salazar începînd cu 1932. L'Estado Novo, mult timp prezentat de mai multe sectoare ale Bisericii catolice ca un model de Stat creștin, a fost organizat de constituția din 1933. El era fondat pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în Portugalia a avut o semnificație apropiată de aceea definită de Leon al XIII-lea și Pius al X-lea, la începutul secolului: democrația, ca apărătoare a poporului, în cadrul unei societăți puternic influențate de Biserică, este o prelungire organică și corporatistă a parlamentarismului liberal: democrației politice bazate pe partide, regimul îi opunea un program de democrație socială bazată pe reprezentarea corporatistă a grupurilor sociale. În Spania exista un curent creștin-democrat rezultat în urma inițiativelor luate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la începutul secolului: democrația, ca apărătoare a poporului, în cadrul unei societăți puternic influențate de Biserică, este o prelungire organică și corporatistă a parlamentarismului liberal: democrației politice bazate pe partide, regimul îi opunea un program de democrație socială bazată pe reprezentarea corporatistă a grupurilor sociale. În Spania exista un curent creștin-democrat rezultat în urma inițiativelor luate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, după apariția enciclicei Rerum novarum, de către părintele Gabriel Palau și canonicul Arboleya pe plan sindical, de părintele Angel Ayala, fondatorul în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Volkspartei. Împreună cu socialiștii și comuniștii, el a constituit un guvern provizoriu și a aderat la proclamația Republicii. Noul partid se baza pe tradiția social-creștină dar, de data aceasta, acorda o atenție deosebită democrației. Totuși, structura sa inițială arăta păstrarea temelor corporatiste în Austria: aderarea nu se făcea în mod direct, ci în special prin trei organizații sociale puternice: Arbeiter und Agestelltenbund, liga muncitorilor și funcționarilor; Bauernbund sau liga agricultorilor, Wirtschaftsbund sau liga economiei, ce cuprindea meșteșugari și întreprinzători. Alte structuri cuprindeau
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Unió demócratica de Catalunya are o poziție mai marginală, dar alianța sa cu partidul lui Jordi Pujol, Convergéncia demócratica, la alegerile din 1980, cu care a format Convergéncia i Unió, i-a adus puterea. În Portugalia, patru decenii de dictatură corporatistă au înghețat orice posibilitate de aplicare a unei soluții creștin-democrate. Dacă Revoluția Garoafelor din 25 aprilie 1974 i-a permis țării să revină la democrație, aceasta nu a fost în favoarea democrației creștine. Totuși s-a constituit repede un partid care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în America; în cea mai mare parte, cercetarea și dezvoltarea lor acolo au loc; majoritatea personalului lor înalt calificat este de naționalitate american) (Tugendhat 1971, pp. 17, 124). În aceste condiții, este just s) presupunem c), în privința lu)rii deciziilor corporatiste, perspectiva american) va fi cea predominant). În mod similar, cu toate c) atât guvernul american, cât și cele str)ine încearc) s) reglementeze activit)țile acestor corporații, faptul c) cea mai mare parte dintre ele sunt cu baza în America
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1927, pp. 34-35). În interiorul Statelor Unite, cănd industria s-a r)spândit din partea de nord-est, cet)tenii din sud și din vest erau nemulțumiți de faptul c) activitatea de control a fost l)sat) pe seama orașelor New York și Chicago, unde deciziile corporatiste erau luate f)r) a ține seama de interesele regionale. Europenii și cei din alte p)rți au acum aceleași nemulțumiri. Trebuie s) ne întreb)m unde se unesc rutele, iar r)spunsul nu este la Londra, sau la Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vor oferi randamente atractive. Fluxurile de capital, odată stabilizate într un anumit mediu, sunt, de regulă, însoțite de importuri de tehnologie și câș tiguri de productivitate a muncii. Această afirmație este valabilă îndeose bi în cazul investițiilor directe, Principiile guvernanței corporatiste includ următoarele direcții: protecția acționarilor, transparența și informarea contin uă a investitorilor cu privire la activitatea companiei și la strategia aceste ia, la responsabilitatea consi liilor de administrație. Importanța implementăr ii guvernanței corporatiste este esențială în atragerea unor investitori im por tanți
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
valabilă îndeose bi în cazul investițiilor directe, Principiile guvernanței corporatiste includ următoarele direcții: protecția acționarilor, transparența și informarea contin uă a investitorilor cu privire la activitatea companiei și la strategia aceste ia, la responsabilitatea consi liilor de administrație. Importanța implementăr ii guvernanței corporatiste este esențială în atragerea unor investitori im por tanți. Astfel, în ultimul an, fondu c 194 rile de pensii din America și au reorientat plasamentele către ompa nii care implementaseră principiile guvernanței co rporatiste. Fluxurile internaționale de capital pot avea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de 0,5 %, .6.) în ț în 2003, la aproape 9 %, în 2007 Analizând datele prezentate în graficul de mai su s, putem observa că, în cazul Braziliei, obligațiunile externe expri mat e în reali au crescut de la 3 emisiuni corporatiste, însumând 0,3 miliarde do lar i, în 2004, la 8 emisiuni corporatiste, însumând 1,4 miliarde dolari și 4 em isiuni de stat, însumând 1,9 miliarde dolari (un total de 3,2 miliarde d ola ri), în 2007
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]