1,458 matches
-
cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în amonte de Cotnari Procese geomorfologice actuale ,, Analele Simpozionului „Euroregiunea de Nord-est - Prutul de Sus” Botoșani. Burican Gh. , 2012),, Rezervațiile Științifice forestire din bazinul superior al râului Bahlui,, Revista de geografie , Iași 2012. Burican Gh. , Ciobanu I. (2009) ,,Peisajul Podgoriei Cotnari și Muzeul viei și vinului Hârlău,, Congresul de Geografie , Deva . Chiriță, C.(1986),, Pădurile României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
României: probleme actuale și de viitor,, în: Pădurile noastre: ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud. Iași din decembrie 1996,, Drobeta T. Severin. Valeriu D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2004), Gestionarea durabilă a pădurilor României. Silvologie III B, Editura Academiei Române, București. Giurgiu, V., (2000), Evoluția structurii pădurilor României după natura proprietății. Revista pădurilor, nr.1. Gugiuman I., Davidescu C. (1962) "Contribuții la studiul climatului și microclimatelor din zona Podgoriei Cotnari"; Iași. Gugiuman I., Pleșca Gh., Erhan El., Sănescu I. (1960) - "Unități climatice din partea de est a româniei"; Anale Șt. Univ. "Al. I. Cuza", secț.II, tom VI. Ianculescu, M., 2005, Perdelele forestiere de protecție în contextul majorării suprafeței pădurilor. Silvologie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în zona ei de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la contextul românesc. Apoi le-am prilejuit o Întâlnire cu Vasile Pavelcu În Aula Universității. „Ați venit să Întâlniți istoria psihologiei românești, nu-i așa?”, le-a zâmbit subțire aproape octogenarul profesor. Seara, la un pahar de vin dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile bahice) i-am creat, Împreună cu familia mea, o atmosferă de „intelectualitate ieșeană”, așa cum credeam eu atunci că ar trebui să se Înfățișeze un cărturar moldav unui coleg
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și descoperiri ale culturii române.Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane sau Historia incrementorum atque decrementorum Aulæ ottomanicæ aveau să fie descoperite la noi mult mai târziu în raport cu data apariției lor. Iar când Iorga publică manuscrisul grecesc, descoperit în biblioteca de la Cotnari, al lui Vasile Vatatzès, ținând de genealogia Cantacuzinilor, despre călătoria și aventurile central-asiatice ale viitorului șah Nadir al Persiei post-safavide, ne aflăm deja în 19391. Iar acestea nu ar fi decât mostre, foarte distincte, care ar intermedia cel mult imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru renumitele podgorii de la Cotnari. În această regiune se află multe așezări, între care municipiile Botoșani și Iași. Podișul Bârladului. Ocupă cea mai mare parte din Podișul Moldovei, fiind desfășurat între Prut și Siret, predominant în bazinul râului de la care își trage numele. Are înălțimi
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cultură, îndeosebi în Câmpia Română, Vădeni — lângă Brăila, Valea Roșie — lângă Oltenița, Calafat, Buftea etc. VITICULTURA Cultura viței de vie se practică încă din Antichitate pe teritoriul țării noastre. În Evul Mediu erau renumite podgoriile din cele trei provincii românești: Cotnari, Huși (Moldova), Târnave, Viișoara (Transilvania), Târgoviște (țara Românească). Față de alte culturi, vița de vie prezintă avantajul că folosește terenurile în pantă, uneori degradate, precum și terenurile nisipoase, DE REȚINUT județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu cartofi: 1. Suceava; 2. Covasna
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de drept, care au trecut la realizarea de noi plantații individuale. Cea mai întinsă regiune viticolă se află în Subcarpații Curburii, cu podgorii renumite cum sunt Panciu, Odobești, Dealu Mare, Valea Călugărească etc. Există și alte podgorii renumite, cum sunt Cotnari și Huși în Moldova, Murfatlar în Dobrogea, Târnave și Alba-Iulia în Transilvania, Șiria și Arad în Câmpia de Vest, Drăgășani și Sadova în Oltenia. Industria vinurilor este localizată în toate podgoriile, cele mai importante centre fiind Focșani, Panciu, Odobești, Valea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în Moldova, Murfatlar în Dobrogea, Târnave și Alba-Iulia în Transilvania, Șiria și Arad în Câmpia de Vest, Drăgășani și Sadova în Oltenia. Industria vinurilor este localizată în toate podgoriile, cele mai importante centre fiind Focșani, Panciu, Odobești, Valea Călugărească, Iași, Cotnari, Jidvei, Murfatlar. POMICULTURA Cultura pomilor fructiferi este, de asemenea, foarte veche pe teritoriul țării noastre. Multă vreme aceasta s-a practicat numai pentru necesitățile de consum ale cultivatorilor. Însă, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pomicultura este
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din județul Botoșani se află la .................. 3. Conserve de fructe se produc în județul Prahova la ....................... 4. Mătasea artificială se obține în Depresiunea Petroșani la ........... III. Indicați prin săgeți corespondența dintre podgorii și unitățile geografice în care se află. AUTOEVALUARE Cotnari Murfatlar Subcarpații de Curbură Câmpia de Vest Odobești Podișul Dobrogei Arad Podișul Moldovei Subcarpații Getici Roșiori de Vede - fabrica de tricotaje INDUSTRIA În țara noastră, această ramură economică este foarte diversificată și cunoaște o repartiție geografică relativ echilibrată. În unele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cele prin care s-a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
uri și m ilenii, 2009,Editura PIM Iași. Jurnal tardiv început și fără sfârșit 2007 - 2010, vol II., Editura PIM Iași, 2010. în manuscris: Cronică de familie. Facerea - roman. SCURT- INCURSIUNE îN TRECUTUL COTNARILOR Atestare documentară Prima mențiune documentară despre Cotnari o aflăm dintr-un document din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din anul 1448, când Petru al II-le a Voievod, cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o curte d omnească , o biserică, pivnițe, drumuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu Curtea domnească din 5 octombrie 1448 dăru ia „Mână stirii noastre din poiană... în fiecare an câte 6 buți de vin din desetina noastră sau de la Hârlău, sau de la Cotnari, sau iarăși fie din orice parte” Așadar, podgoriile de la Cotnari existau înainte de urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, de und e și imp licarea lui în dezvoltarea lor, construind aici o curte d omnească , o biserică, pivnițe, drumuri și poduri de piatră pentru t ransport ul vinului, în timpul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Tomșa întărea stăpânirea lui Feltin, pe care l numește „gazda Domniei mele din Târgul Cotn arilor, cu un râmnic și un loc de heleșteu ce se nume ște „Rătul Peatirii și cu fânețe lângă Bahlui, ce este în hotarul târgului Cotnari și să aibă a-și ține și a și face eleșteu și râmnic și să aibă a cosi f ân în jurul lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea și vie cu pivniță în podgorie). O altă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Feltin... (care era un vestit pivnice r domnesc și avea și vie cu pivniță în podgorie). O altă înstrăinare în hotarul târgului o face Mihai Racoviță Voievod, când dăruiește în 1719 lui Gheorghe Strabovschi, pisărul leșesc, „din lotul târgului Cotnari, 20 pământuri în fruntea locului și un vad de moară în apa Bahluiului a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de moară în apa Bahluiului a popii lui Struț. în 1734 se mai rupe o parte din Târgul Cotnar ilor, dâ nduse spătarului Cârstea, cu hrisovul lui Constantin Mavrocordat Voievod, din 1 Mai 1734. Mai târziu, o parte din hotarului Cotnariului va intra în stăpânirea schitului Horodiște în 1769, misionarul Francesco Antonio Renti s cria: „De la Iași, 35 mile, este un oraș numit Cutnar. De 5 ani încoace este pustiu din cauza incursiunilor și jafurilor c azacilor . În acest oraș sunt trei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Hârlăului anume Carlac al lui Laslo și Tot Iștfan și Stașco și Sebiștian și Fasechiș și Imbriv 9 fălci și 4 pași de vie, în hotarul târgului, cu 544 de zloți tăt ărești. Incontestabil, Ștefan cel Mare deținea vii la Cotnari . Nicolae Iorga atestează și el în Istoria românilor prin călători, București 1981: ʺDe la Hârlău, coborând puțin mai la sud, e Cotnarul. Bandini află că vierii cei mai vechi veniseră aici di n Ungaria. Și pe această vreme aveau vii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
60 de case de catolici sași ʺ de fapt germani din părți le de lângă Tisa, vechi vieri germani de la Tokay.ʺ Interesant, privind trecutul Cotnarilor, este și documentarul cercetătorului Ioan N.Oprea, pe care-l i nserăm mai jos: „Așezarea Cotnari e veche. Vechi este și orașul Hârlău, cu care au format unități administrative în p erioade diferite. Așezat pe valea râului Bahlui, Hârlăul atestat documentar din vremea lui Petru I Mușat la 1 mai 1384, a fost multă vreme capitală
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și ieri, de multă istorie. Când voievozii vremii au ridic at la Hâ rlău o curte domnească, imediat, în apropiere, la Cotnari, s-a pus în lucrare o curte asemănătoare și fundația viitoarelor crame... Dacă în timpul lui Ștefan cel Mare, Târgul Hârlău cunoaște o înflorire fără precedent, când se reface și se mărește Curtea din localitate, dându i fast și „lux monachic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Curtea din localitate, dându i fast și „lux monachic” , după cum se exprima C.Nicolaescu, întregindu-i ansamblul în 1492, cu adăugarea frumoasei biserici cu hramul „Sfântului Gheor ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
frumoasei biserici cu hramul „Sfântului Gheor ghe”, care și astăzi poate fi admirată, pentru că are o splendoare deosebită, nici Cotnariul n a lipsit interesului edilitar, cultural și social. Sunt documente care confirmă că de la cancelariile curților domnești din Hârlău și Cotnari au fost emise multe scrisori domnești, care dovedesc că Domnul nu trecea rar prin aceste localități, deși capitala îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau de aroma vinurilor, ci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îi era sus, la Sucea va. Apoi la Iași. Era adus aici nu numai de pitorescul locurilor sau de aroma vinurilor, ci mai ales de altceva. Aici, la H ârlău (d ar s-ar putea să fi fost și la Cotnari) spune Mihail Sadove anu - „trăia încă... Maria Rărășoaia...”, care avea de la Măria Sa fecior căruia i-a înfierat mustața”, fecior care recunoscut și iubit de domn, s-a numit Petru Rareș, iar mai târziu a devenit Domn al Moldovei. La petrecerea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]