1,450 matches
-
cei doi misionari împreună cu însoțitorii lor au trecut în Moldova unde erau așteptați de mult cu o deosebită devoțiune, după cum ne informează Pr. Paolo Bonnici. Între 1632-1633 misionarii noștri au vizitat diferitele centre ale catolicilor mai ales cele din Iași, Cotnari, Bârlad, Galați, catehizând, spovedind și lăsând o edificare optimă pretutindeni datorită învățăturii și sfințeniei vieții lor. În râvna lor pentru convertirea dizidenților au disputat adesea cu grecii, cu călugării, cu episcopii și cu persoanele de vază ancorate autorității Sfintelor Scripturi
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
continuat să-și păstreze convingerea, după cum ne reiese din răspunsul său la întrebarea: Quomodo consecratur hoc Sacramentum in sacra liturgia?: - Virtute horum verborum quae locutus est Christus: „Hoc est Corpus meum“ et „Hic est Sanguis meus“. 3. Sinodul diocezan de la Cotnari (6 nov. 1642) Într-o scrisoare din Iași din 3 octombrie 1642 în care se semna: Viceprefect al uneia și al celeilalte Valahii, Vicar General in spiritualibus în Moldova, al Ordinului Minorilor Conventuali, Doctor în Sf. Teologie, Pr. Bartolomeo Bassetti
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
întru totul și pentru totdeauna abuzurile și dezordinile întâlnite în timpul vizitării diocezei, s-a gândit și a stabilit să-i convoace la 6 noiembrie pe toți preoții și călugări care se aflau în Provincie într-un sinod diocezan în orașul Cotnari, în Moldova, la îndemâna fiecăruia fiind situată în centrul diocezei. Pentru această întrunire sau sinod diocezan, ceruse și obținuse permisiunea domnitorului prin mijlocirea medicului curții domnești, dr. Scoccardi. În ziua stabilită s-au adunat la Cotnari cei trei misionari și alți
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
un sinod diocezan în orașul Cotnari, în Moldova, la îndemâna fiecăruia fiind situată în centrul diocezei. Pentru această întrunire sau sinod diocezan, ceruse și obținuse permisiunea domnitorului prin mijlocirea medicului curții domnești, dr. Scoccardi. În ziua stabilită s-au adunat la Cotnari cei trei misionari și alți 6 sau 7 preoți diocezani ai Provinciei. Cele discutate și rezoluțiile luate despre observarea Ritului Roman, potrivit prescrierilor Conciliului tridentin (Italia, Trento, 1545-1563), au fost adunate într-o carte intitulată Speculum Ordinis, trimisă la Roma
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a ajuns la Provincie regulară (26 iulie 1895) înfloritoare a aceluiași Ordin în aceiași națiune. Mai mult decât despre convertiri, după cum am spus, era vorba de o reîntoarcere la Biserica Catolică a comunităților - precum cea din Câmpulung, Târgoviște, Huși și Cotnari - căzute în erezia luterană, din lipsă de preoți catolici. Misionarii noștri au încercat, cu intenție sinceră, să-i conducă pe ortodocși la unirea cu Biserica Catolică - sunt cunoscute mai ales tentativele preoților Angelo Petricca și Francesco Antonio Frascella la București
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a fost supus atenției "un scenariu pentru acea emisiune"92. Era un colaj de imagini, muzică și versuri. Erau implicate formații de dansuri, de folclor, compozitori și versificatori. De remarcat e melodia "Dealul acesta", cu referire la dealul Cătălina de la Cotnari, pe versuri de Adi Cristi și muzică de Petronela Olaru Baldovin (de la "Estudiantina"). Mai cântau studentul Laurențiu Săvoaia, studenta Iuliana Proca, Matilda Pascal (solistă la CFS), Corul bărbătesc al Facultății de Construcții. Scenariul era realizat de Silviu Rusu. S-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu o zi înainte, fapt ce nu a dat posibilitatea controlării condițiilor în care urmau a fi cazați. De aceea, au fost condiții deficitare de cazare ce au dus chiar la cazuri de îmbolnăviri la fermele Sarinasuf, Măcin, Ostrov, Baia, Cotnari, Fălciu. În unele cazuri, nu au fost asigurate mijloace de transport, asistență medicală, condiții igienice de luat masa, echipament de protecție, front de lucru, condiții de petrecere a timpului liber. S-au fixat norme de lucru prea mari, au fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aici?". Și le-a sărit muștarul studenților. Dar a fost scandal și cu mâncarea. S. B.: De ce? D. T.: Era mâncare proastă, s-au îmbolnăvit, lipsea echipamentul de protecție, nu le dădeau mănuși... S. B.: La Sarinasuf, Măcin, Ostrov, Baia, Cotnari, Fălciu. Dar cum de ajungeați tocmai la Măcin, la Ostrov? D. T.: Așa primeam cotă. S. B.: Nu se găsea pe aici, mai pe aproape? D. T.: Așa se dădeau cote și chiar am ridicat problema asta după câteva întâlniri
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Leonard Constantin. Nu ne-a costat nimic. Aveam la dispoziție autobuze pentru transport, în afara celor două autobuze de la Casa Studenților. Suna secretarul de la partid: "Vine România Culturală aici, la Iași!" și le dădea ordin să organizeze mese de protocol de la Cotnari și până la Ferma Adamachi. La Cotnari se organizau cele mai fastuoase mese, mai ieșite din comun. Și în fiecare seară, socializare, cum zic tinerii de azi, jos, în StudBar, la Casa Studenților. Întindeam o masă lungă până dimineața: actori, cinefili
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nimic. Aveam la dispoziție autobuze pentru transport, în afara celor două autobuze de la Casa Studenților. Suna secretarul de la partid: "Vine România Culturală aici, la Iași!" și le dădea ordin să organizeze mese de protocol de la Cotnari și până la Ferma Adamachi. La Cotnari se organizau cele mai fastuoase mese, mai ieșite din comun. Și în fiecare seară, socializare, cum zic tinerii de azi, jos, în StudBar, la Casa Studenților. Întindeam o masă lungă până dimineața: actori, cinefili, critici, se dormea câte două ore
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Stolniceni-Prăjescu), Movilă Mitu (Moțca), Petrescu Gheorghe (Miroslăvești), Mihai Gheorghe (Mogoșești-Siret), Ianceanu Aurel (Strunga), Rudică Tiberiu (Butea), Pralea Spiridon (Brăiești), Dinu Marin (Cucuteni), Afloroaei Ștefan (Heleșteni), Luțac Gheorghe (Popești), Balahur Doina de la Școala de partid (Lețcani), Pohoață Ion (Ceplenița), Soroceanu Valentin (Cotnari), Irimia Mihai (Coarnele Caprei), Baciu Mihai (Gropnița), Munteanu Vasile (Miroslava), Poede George (Horlești), Tănase Elena (Golăești), Ignat Ion (Prisacani), Bîzgă Costică (Țuțora), Zaharia Dumitru (Bivolari), Carpinschi Anton (Țigănași), Druguș Liviu (Probota), Clipa Nicolae (Trifești), Botiș Gheorghe (Victoria), Seserman Mihai (Șipote
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această vie a aparținut lui Melentie Balica, ctitorul bisericii Galata de Gios, pe care a închinat-o mănăstirii Schimbarea la față din Sinai. Iți atrag atenția răscolitorule de terfeloage și zidiri, să nu confunzi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Apoi ctitorul, din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Drept aceea, toate acele ocine de danie și de miluire care scriem: ...Frățileni...cu vecini și cu tot venitul, și satul Iurești, cu vecini, ce este în ținutul Lăpușna, cu tot venitul și șase părți din satul Sendreni,...vie la Cotnari...sălașe de țigani și părți de loc în jurul mănăstirii cu 2 vaduri de mori în pârâul Miculinei (Nicolina), și 2 dugheni în târgul Iași și un loc de dughene...și satul Hlincea cu vecini și poslușnici...și vinăriciul de la Cetățuie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lângă Curtea domnească din Iași. Dania a fost făcută la 28 martie 1660 (7168) de către Stefăniță Lupu voievod pentru că prea cucerniciile lor aveau ce vinde, dar nu aveau dugheni. Spun asta având în vedere doar vinul provenit de la viile de la Cotnari, din vinăriciul din viile Cetățuii, mierea stupinelor, roadele câmpului și câte altele... - Parcă lipsește ceva din viața cucernicilor călugări de la Hlincea. - Stiu la ce te gândești, mărite Spirit, când spui asta. Te gândești că lipsesc oarece voroave de pâră la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în ținutul Iașilor. Jumătatea Movilenilor cu cele ale lui „l-au dat ca să fie la bolniță care au făcut-o pentru săracii calici la sfânta mănăstire (Golia). Si iarăși au mai dat lor (săracii calici) trei fălci de vie de la Cotnari din Dealul Sărat...și două fălci de vie din Deal de la Piscu...cu cramă în Dealul Balamutului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc. Toate acestea au fost dăruite Goliei de „Mărica, giupâneasa răposatului Chiriță
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unor discontinuități tectonice, cavități subterane, geologice - diferențe de roci -, chimice - zăcăminte diverse - ori tensiuni ale stratelor geologice, cu o repartiție dezordonată, care pot exercita efecte importante, bune sau rele. Sunt și la noi, rezultatul fiind la suprafață cultura Cucuteni ori Cotnariul, doi markeri, unul uman, altul „abiotic“; cu ghilimele, căci e mediat de o ființă: vița... Fenomenul radiestezic e universal. Chiar un șurub strâns, ori o bară Îndoită - tensionate adică - devin sediul unor astfel de fenomene, ajungând un fel de puncte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din fântână, nu se războiesc În burta gospodarului, dar nici - mai În urmă - În celulele lui. Cu târgovățul e mai rău, căci vinul Îi vine de la Cotnari de exemplu, iar apa din Prut... mamă ce război! Asta de adaugă sifon, făcut cu apa Iașilor. Dar dacă pune apă minerală, adusă de la vreo două-trei sute de kilometri? Nu prea simțim acest „război“, deși el ne scoate câțiva ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
migratoare care a plecat devreme de „acasă“, din jurul Mediteranei, În toate direcțiile. Firesc, căci nu e prea pretențioasă cu solul; În schimb, iubește căldura, așa că limita nordică a unei podgorii În adevăratul sens al cuvântului e puțin mai sus de Cotnari. Geaba o mai Îngroapă careva, căci Însăși fiziologia se opune: Zice amicul Cristi, care Îmi urmărește cu vădit interes metamorfoza că, pe măsură ce temperatura scade, orice plantă solicită un sol mai oxidat; dar vița acționează asupra acestuia exact pe dos, ba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Murariu, tehnoredactate și finisate de nepoata ei, Maria Nicolau) Probota, satul copilăriei mele Sunt fericită că m-am născut într-o familie de români ortodocși, care-și au rădăcinile în două zone cu încărcătură istorico-geografică și spirituală deosebită: Probota și Cotnari. Copilăria veselă și nevinovată am petrecut-o, în cea mai mare parte, alături de bunicii mei, de la care am avut multe de învățat și care au rămas pentru mine modele demne de urmat, pline de povețe și lecții de viață. Crescând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
o suna și lui ceasul... N ici când s-a semnat pacea de la Kuciuk-Kainargi, nici la nunta prințului Charles, nici la lansarea navetei Columbia, nu cred să fi fost atâta puhoi de faetoane, caravele și limuzine cât a potopit târgul Cotnari la o lansare de carte! Adunați ciotcă, polițiștii de la Rutieră erau, în acea sâmbătă, numai lapte și miere: "Vă rugăm să fiți amabil și să acceptați să parcați doi metri mai jos. Respectuoase mulțumiri". Din ultra elegantele mașini cu număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și deputați de toate culorile curcubeului, stareți, scriitori, profesori universitari, oameni de radio și TV, șefi și șefuleți reprezentând întreaga gamă a îndeletnicirilor și responsabilităților omenești mă rog, tot ce-i moțat în țara asta și-a dat întâlnire la Cotnari. Călinescu spunea că orice nouă apariție editorială s-ar cuveni marcată sărbătorește, prin arborarea drapelului național. Mă rog, pe vremea tinereții lui, ivirea unei cărți era eveniment destul de rar, nu ca acum, când fiece zi aduce pe tarabe stol de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
s-ar cuveni marcată sărbătorește, prin arborarea drapelului național. Mă rog, pe vremea tinereții lui, ivirea unei cărți era eveniment destul de rar, nu ca acum, când fiece zi aduce pe tarabe stol de opuri puține bune, multe proaste. Sâmbătă, la Cotnari, s-a lansat o carte... grea. Mai întâi, la propriu: cântărește un kil două sute. Apoi, în esență: "Podgoria Cotnari", volum editat de Academia Română, se constituie într-un exemplu de tratare monografică exhaustivă, cum puține sunt în literatura științifică românească și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
eveniment destul de rar, nu ca acum, când fiece zi aduce pe tarabe stol de opuri puține bune, multe proaste. Sâmbătă, la Cotnari, s-a lansat o carte... grea. Mai întâi, la propriu: cântărește un kil două sute. Apoi, în esență: "Podgoria Cotnari", volum editat de Academia Română, se constituie într-un exemplu de tratare monografică exhaustivă, cum puține sunt în literatura științifică românească și, mă tem, încă mai puține vor avea șansa, în viitor, să ajungă la tipar, fiindcă o asemenea întreprindere presupune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
puține vor avea șansa, în viitor, să ajungă la tipar, fiindcă o asemenea întreprindere presupune costuri enorme și răgaz îndelung necesar cercetării, elaborării și punerii în pagină. Nu știm cum s-au împărțit cheltuielile editării, dar, se pare, Societatea Comercială "Cotnari" își are, firesc, parte consistentă. De unde se vede că-i merge bine: nu voiau ei, mai an, să cumpere sabia lui Ștefan cel Mare de la Topkapî? N-au izbutit cu spada, au editat monografia (și sprijinul Academiei trebuie subliniat); ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]