1,075 matches
-
de oțet, 6 l apă, 600 g miere de albine, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, foi de dafin, 50 g boabe de muștar, 200250 g sare, frunze de țelină, 8 bucăți de hrean Gogoșarii se curăță de cotor și semințe, conopida se spală, apoi se opărește cu apă sărată și se lasă la scurs, după care se spală strugurii și se lasă la scurs. Apa, oțetul, mierea, sarea, piperul, enibaharul și foile de dafin se pun la fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la musaca. ZARZAVAT PENTRU CIORBE CONGELAT 1 kg. de gogoșari, 1 kg. de ardei gras verde, 1 kg. de pătrunjel rădăcină, 1 kg. de morcov, patru bucăți de țelină, 1 kg. de kapia roșii. Curățăm legumele de coajă, sâmburi și cotoare, apoi tocăm totul cubulețe mici, le amestecăm și punem porții în punguțe și dăm la congelat. Este un zarzavat foarte bun pentru iarnă, mai ales pentru cei care țin dietă fără sare. 9. DULCIURI 9.1 BUDINCI, RULADE, RULOURI B
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
liniște puține, nu ar trebui să irosim nici una citind cărți proaste.” John Rușkin 393. „Plăcut e să-ți vezi numele pe carte tipărit. Cartea rămâne carte chiar de nimic n-ai zămislit.” George Gordon Byron 394. „Există cărți ale căror cotoare și coperte sunt, pe departe, cele mai bune părți ale lor.” Charles Dickens 395. „Pe coperta cărții vezi unul împușcat, Iar spatele îți spune cum a fost curățat.” Gilbert Keith Chesterton 396. „Dicționarele sunt ca ceasurile: și cel mai precis
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
încăperi care, deși conțin numeroase cărți, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simți o ostilitate surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei și-a făcut periodic datoria și atât. Cotoarele colorate și-au pierdut strălucirea. Cărțile au ochii stinși. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz și în așteptare. Sunt în rafturi cărți necitite de mult, dar care nu se plictisesc așteptând, căci știu că
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Patima pământului sădește ură’’, text scris în anul 1995, i-a plăcut extraordinar de mult camaradului meu. * * * Marian a făcut un ultim comentariu și s-a întors pe o parte, a adormit imediat.Ca de obicei. Parcă văd undeva pe cotorul cărții ,,Ion glasul pământulu’’, are acuratețe, firesc, fluid și rece ca apa de la munte, nu lipsește nimic, totul e dozat perfect! Felicitări, Virgilică!’’, mi-a spus mai mult murmurat decât cu voce tare. Seara s-a lăsat adormindu-mi tristețea
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
dea lucrul lor de mână, după care să treacă pe la grădinarul mănăstirii, căruia să Îi dea o lingură și să-i ceară o varză. Grădinarul, Însă, deoarece era foarte mânios - se vede că avea ceva pe inimă - Îi aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În oală. Apoi starețul a luat cotorul, l-a pus În oală și l-a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În oală. Apoi starețul a luat cotorul, l-a pus În oală și l-a Însemnat cu semnul Sfintei Cruci. După puțină vreme l-a trimis pe Părintele Trifon să ia oala de pe foc. Dar când s-a apropiat, ce sa vadă? În oală era o căpățână
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
eu i-am spus: „Bre, sunt cărămidă să mă iei de aici și să mă pui În coliba ta?” (se referise la faptul că nu este nesimțitor). Aici este starețul meu, Mihail, care cu rugăciunea sa a făcut dintr-un cotor o căpățână mare de varză! Și părintele Xenofont vrea să mă Îngrijească? Este adevărat că n-am văzut un alt pustnic la această vârstă, nouăzeci și trei de ani, să aibă o atât de mare râvnă și să trăiască În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cultural, social și politic în stat” ș.a. Se publicau versuri, dar și Statutul Societății Național Culturale „Doina Nistrului”, rubrici ca: Reviste, Cărți, Poșta redacției, Informații, Dări de seamă. Semnau articole: Ion Georgescu, Zoe Georgescu, Dim. D. Scorpan, Filaret Doboș, Gh. Cotor, Alexandru Dănicescu, V. Drafia, iar poezii: Mărășel Georgescu, Gh. I. Tudor, Gh. Stănculescu. Mai semnau cronici de cărți și reviste: I. Marțocea, Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi trimis la Gherla, unde comandant era un fost șofer, Lazăr. Evreu. Va fi închis din start la Izolare, celula 62, un an și jumătate, cu alți patru, în acest interval, din cauza bolilor și foamei doi vor muri trăiau cu cotoare de varză și morcovi necurățați. Ajunsese la greutatea de 40 de kilograme. Va fi vizitat o singură dată în celulă: Cred că vizitatorul era Nicolski. A plecat furios pentru că noi i-am zis că ne simțim bine și că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poiană cu mesteceni rari, cu coaja albă, văruită parcă, prin iarba verde a poenii pătată de flori și fragi, printre care din loc în loc se ridică buchete mari de ferigă verzi deschise bătând puțin în galben, aplecându-și spre iarbă cotorul de pană lung. Ne lăsăm spre băi, pe lângă groapa bursucilor; dăm de otel, de băi, de "restaurant cușer" într-o minunată poeană liberă, înconjurată de păduri care se înnalță măreț în jur. Drumul îndărăt prin fânețe, pe lângă fântâna de Slatină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe care avea s-o lege cu alte curele, ca s-o poarte într-adaos. Lucra încet și metodic cu fierăstrăiașul. Părea că face operația mai mult din distracție. Nu părea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poiana (piața) unde vin țăranii cu marfă încărcată pe măgăruși. Vând paseri, caș, lapte, mere, miere ș.a. În cetate sunt concentrate clădirile autorității, justiției, primăria, biblioteci, muzee, institut oceanografic, mănăstiri admirabile cu întreit stil suprapus bizantin-roman, gotic, rococo. Herțegnovi și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
piața) unde vin țăranii cu marfă încărcată pe măgăruși. Vând paseri, caș, lapte, mere, miere ș.a. În cetate sunt concentrate clădirile autorității, justiției, primăria, biblioteci, muzee, institut oceanografic, mănăstiri admirabile cu întreit stil suprapus bizantin-roman, gotic, rococo. Herțegnovi și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încă ciuruite de bombardamente. Pe unele locuri, fasciști italieni au coborât măcelărind populație pașnică. S-au introdus în meandrele golfului și germanii. Ce dracu au căutat aici? L-au tot căutat și aici și aiurea până ce l-au găsit. Cetatea Cotor e mai frumoasă decât Dubrovnic. Splendoare de biserici, una mai frumoasă decât alta; unele se ruinează, altele s-au ruinat. La catedrală tezaur de obiecte ale cultului catolic. Zidurile cetății împrejmuiesc până sus pe culme locul, cu fortificații și cetățui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în acest loc, până ce au scos ostrovul la fața mării, clădind pe el o biserică. Și astăzi oamenii au o sărbătoare, la 15 aug.; Sântă Măria (adormirea), când duc bisericei din ostrovul nou, pietre, adăogindu-le lucrării strămoșilor. Dubrovnic, Tvatat, Herțegnovi, Cotor etc., remarcabile înfățișările femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creditabili ca aparență, dar armăsarul devine mârțoagă în urma efectului pe care îl provoacă șederea în istorie, durata îi erodează pielea, extremitățile, nu și spiritul: „P-atunci aveam douăsprece părechi de aripi, din care acum abia mi-au mai rămas numai cotoarele”. Anularea existenței în timpul distructiv se face, mereu, printr-o hrană incandescentă. Jarul catalizator al transformării magice are o dublă funcție: cea dintâi este purificarea, focul mistuie devenirea. Numai prin anularea totală a existenței perisabile se poate accede la mortalitate. „Purificarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așa proastă stare. - Fiindcă nimeni nu m-a mai căutat și nimeni nu s-a învrednicit să mă încalice, de când era moșu-tu tânăr. P-atunci aveam douăsprece părechi de aripi, din care acum abia mi-au mai rămas numai cotoarele”. Retragerea puterilor magice din trupul calului s-a făcut sub acțiunea erozivă a timpului, care a dublat atrofierea aripilor, nevoite să stea mereu strânse. Absența eroului îl face pe cal să suporte efectul duratei și forma în care este găsit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
enzima care transformă amidonul În glucoză. Și astfel, granița dintre rezerva tactică și cea strategică devine, odată cu evoluția, tot mai transparentă; mai mult, ea se mută În domeniul morfologic. Exemplu: varza acumulează pentru anul următor substanța de rezervă tactică În cotor, adică În tulpină, dar și În frunzele modificate ce alcătuiesc căpățâna; iarna, iepurii și nu numai ei, vor ronțăi căpățâna, dar cotorul va supraviețui În folosul plantei. Deplasarea graniței din domeniul chimic, adică structuri chimice diferite ale substanței tactice, respectiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mult, ea se mută În domeniul morfologic. Exemplu: varza acumulează pentru anul următor substanța de rezervă tactică În cotor, adică În tulpină, dar și În frunzele modificate ce alcătuiesc căpățâna; iarna, iepurii și nu numai ei, vor ronțăi căpățâna, dar cotorul va supraviețui În folosul plantei. Deplasarea graniței din domeniul chimic, adică structuri chimice diferite ale substanței tactice, respectiv strategice, În domeniul biologic, adică organe diferite În care se acumulează substanța tactică, respectiv strategică, această deplasare de graniță deci, a indus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
jos, făcând un scurt popas la fosta casă părintească și mai selectând câteva reviste și cărți. Din păcate, unele va trebui să le arunc la tomberon, Întrucât, În absența mea, au avut drept cititori... șoarecii, care au Început, școlărește, de la cotor! La 10,45 am pornit spre casa mătușii defuncte, ajungând În același moment cu preotul Vasile Ghiurcănaș, venit Însă cu mașina. N-am mai fost pe strada M. Kogălniceanu de vreo 15 ani, așa că m-am uitat nostalgic În jur
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
dat peste un volum de versuri al lui Blaga. Când era cât pe-aci să-și spună că asta e tot, a zărit sus, într-un colț al raftului, o cărticică ale cărei coperte erau albastre: a recunoscut-o după cotor, nu se putea înșela, a atins-o cu o emoție pe care nu reușea să și-o disimuleze, a scos-o atent din șirul de cărți - într-adevăr, era Noul Testament, exemplarul său, care îi dispăruse, îi fusese furat la scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-și ispășească știința în pușcării avea biblioteci. Clăpocea era atât de tâmpit, că nu nimerea niciodată din prima încercare baia ori dormitorul. Dar având, ca mai toți coloneii făcuți „pe puncte“ în anii ’50, mintea odihnită, tot ce citea pe cotoarele cărților rămânea imprimat pe creier. Clăpocea nu reușea, săracul de el, să biruiască o singură pagină cu cititul, dar numele autorilor și titlurile care-i defilau de câteva ori în zi prin fața ochilor până la urmă le reținea. Nu chiar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de vinificație, tipărit de dr. Josef Bersch, în 1889, la Viena, lucrare impozantă, cu 780 de pagini și ilustrații, o raritate astăzi în literatura europeană de specialitate. Volumul fusese legat în piele de Cordoba, care se mai păstra doar pe cotor, după ce fusese „epurat”, sub supravegherea militarilor sovietici „eliberatori”. Consemnând acestea, nu putem trece sub tăcere nici faptul că, mai aproape de zilele noastre, după evenimentele din decembrie 1989, prin așa-zisa „dezideologizare” a bibliotecilor din România, s-a procedat, de fapt
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]