1,600 matches
-
mai erau trunchiuri de pomi prin livezi nedate cu var, frunzulițele dădeau să spargă mugurii și livezile de pruni păreau ninse. Sigur că discuția nu avusese loc de florile cele cărămizii ale mărului, cînd Mancuse s-a întors acasă de la crîșma unde stătuseră ei doi la o bere și se sfătuiseră pe îndelete, Estera s-a bucurat și a început să-i povestească ce rochii drăguțe a văzut ea prin oraș, una pentru ea și cealaltă pentru fina ei cea scumpă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
lasă, că o să-ți explic eu ... și a suspinat întristată, pentru că mama ei recăzuse în acea amorțeală a gîndurilor ei cu care ea se obișnuise deja și, cînd, mai tîrziu, după ce Igantio se spălase și se răsese și plecase la crîșmă, să-și vadă prietenii și să bea o bere, mama ei a întrebat-o ceva despre un anume Cezar și Fulga a privit-o cu blîndețe și cu durere și cu dragoste și i-a zis în șoaptă: Care Cezar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
erezie alchimică, ba niște termeni confuzi și iluzorii ai sistemelor economice, cu care îi umpluse mintea pînă la greață Alunică zis și Alu Gore, care îi asasina, lent și obsedant, cu fraze pompoase despre tragedia globalizării pe toți bărbații din crîșmă, de parcă îl durea pe vreun văgăunean în fundul sufletului... doamne, ce expresie tembelă... fundul sufletului, fundul sacului, fundul de lemn și fundul muierii... ca și cum ai putea să ajungi vreodată la fundul fundului sau în adîncul adîncului fundului... cînd adîncul este insondabil
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
din care pierdea statul și se îmbogățeau șmecherocrații ... poate că Alunică zis și Alu Gore avea dreptate, deși nu asta le lipsea oamenilor, globalizarea ... care dracu știa ce mai era și prostia asta ... De cîteva minute intrase și Mancuse în crîșmă ca să bea o bere că era însetat, fusese la oraș, ca să-i cumpere vitamine nevestei lui, care era gravidă prin luna a șaptea, zicea doctorul, și așa le ieșise și lor cînd calculaseră clipa aia miraculoasă, iar Estera, povestea Mancuse
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de verva consoartei, schimbase și el placa: De din vale de Rovine, treci în mă-ta-n cur bovine, că le-am tras-o și la ruși, din Vidin pînă la Huși ... Nea Ilie Busuioc se întorcea cam machit de la crîșma unde își mai înecase și el amarul sărăciei, așa că nu prea înțelegea el ce se întîmplă și se întreba ce-or anunța oamenii ăia, vreun răzbel, vreo răzmeriță, a căzut guvernul, aș! nu la noi, că nu e în tradiție
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de gospodărie. Și deasupra pămîntului via neîngrijită s-a uscat, și în beci, vinul netras la vreme în alte vase a făcut floare. Alt vin nu va mai fi, iar cel vechi e trezit. ploaie de vară - bețivii intră-n crâșmă cu gâtul uscat P.I. Garda E clar că ploaia nu le umezește gîtul. Le trebuie altă udătură. Ploaia e doar un pretext pentru a se refugia în crîșma primitoare. salcie la mal - mâțișorii mângâind pisica moartă Cezar F. Ciobîcă Chiar
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
fi, iar cel vechi e trezit. ploaie de vară - bețivii intră-n crâșmă cu gâtul uscat P.I. Garda E clar că ploaia nu le umezește gîtul. Le trebuie altă udătură. Ploaia e doar un pretext pentru a se refugia în crîșma primitoare. salcie la mal - mâțișorii mângâind pisica moartă Cezar F. Ciobîcă Chiar fără să fie marcat cu alte caractere, salcie la mal amintește de textul unei vechi melodii și face trimiteri lirice care se continuă în același registru și în
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
pod nu prea mai stătea nimeni la taclale, unii cărau apă din rîu pentru animale, alții își căutau oile, începuse construcția cîtorva case, se ridicau acoperișuri, se săpau fundații noi, în fine, bărbații aveau iarăși treabă, sîmbătă seara parcă explodau crîșmele, muzica le bubuia în creier și le spăla mințile de toate îngrijorările, nu prea aveau bani, era sărăcie mare, dar țuica era ieftină, două mii păhărelul, se amețeau repede, ce să facă altceva?! și discutau despre toate alea, răgneau, ca să se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
răsfira părul cu degetele și o mîngîia pe frunte și își strecura mîna printre coapsele ei fierbinți și visa cu ochii deschiși că adoarme lîngă trupul ei fierbinte și puternic și se întreba de ce-și pierde el timpul la crîșmă, da' cineva îi pusese o sticlă de bere în mînă și el, plutind și sperînd și visînd, ducea sticla la buze și ofta, of, Estera, inima mea, iar Vax Albina, responsabilul cu protecția socială, le atrăgea atenția tuturor că legile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de lepădăturile dracului, la care le-a arătat ea mizda, da' tot nu s-au învățat minte, că ce să învețe niște boulenii dracului cu mama lor aia bețivă ... Lui dom' colonel i se făcea inima rea și striga din crîșmă: Ce vreai, fă, putoarea lu' alu' mă-ta, de te legi tu de bărbați?! De bărbați, ai?! trăgea madam Jorjet de gard, mai să-l scoată din beton, da-r-ar boala-n burta ta de cur împuțit ... dacă stăteam eu după
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
e viața!, și ăia ai ei, vînjoși, da' însurați, așa că nu ținea mult drăgosteala, îi ațineau calea nevestele și o păruiau, da' merita, pentru puțină fericire, furată, e drept, da' adevărată ... Și de-aia se uita ea cu ură spre crîșma plină de pulărăi, arză-i-ar focu să-i arză!, că au acasă neveste și ei trag la măsea cu nerușinare și în local alte beri se desfăceau în veselia generală, bărbații petreceau, pînă la urmă era frumos ca într-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
adapă, a secat și s-a uscat ... și cu pantofii fleoșc-fleoșc prin valurile mărunte, care i se rostogoleau peste șireturi ... Pe pod trecea Adelina, poate nu se înșelase el cînd i se păruse că a văzut-o trecînd pe lîngă crîșmă, da' era o imposibilitate să fi fost tot ea de două ori la rînd, da' mai știi, te pui cu femeile?! Însă întrebarea era alta: ce căuta ea prin văgăună că parcă plecase și mai ales de ce se preumbla ea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Lilicuța Bolovan, care își dorea cu disperare să-și schimbe odată numele ăla greoi ca un ... ptiu, doamne ferește!, își scuipa ea în sîn, cu teamă, da' aproape că le venise vremea și lor, le explica Neacutare Pandișpan prietenilor la crîșmă, între două beri și o țuică, pentru că de toate alea aveau, tineri erau, Lilicuța era o aia, o ... ăăă ... înțelegeți, oameni buni?!, așa că, singura problemă, care se punea, era un naș, două-trei domnișoare de onoare și un popă scurt, fraților
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
înțelesului de omnu cunoaște liniștea glasuluiși luminile prăbușite-n gleznecaută următorul infinit de albdintr-un singur punct timpîngerii nu pot ajungecu mâinile întinse de țipeteîn creștetul arborelui surdfrânt de mărginirea necuprinsului murmur greierescsuntem atât de singuriîn noi arde pleoapa ascuțitul... XXXIII. CRÂȘMA ÎNARIPAȚILOR, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011. te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
în Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011. te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și bea neputința zburatului crâșmărița a prins a urla sudalme ferestrelor deschise de hărmălaia albicioasă a interiorului până a venit păstrătorul cheilor a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
păstrătorul cheilor a trimis toată puritatea la culcare și a lăsat ... Citește mai mult te acoperi cu aripa rămasă nespălatăși taci albastrulcu încăpățânarea unui cal de frunzeneîmblânzitul roi de fluturiîți sprijină podeaua când te războieșticu galbenul uitat în cerstiu o crâșmă unde s-au aciuatcâțiva îngeri păzitoriau dat afară oamenii din eiși au început să-și bea neputința zburatuluicrâșmărița a prins a urla sudalme ferestrelor deschise de hărmălaia albicioasă a interioruluipână a venit păstrătorul cheilora trimis toată puritatea la culcare și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
brusc brațul drept cu pumnul strâns de i se albiseră degetele. Și‑a manifestat nemulțumirea și supărarea cu bătaia piciorului în pământ și cu privirea cruntă ce l‑a săgetat pe băiat până‑n măduva oaselor. Mai auzise el la crâșmă ceva asemănător, dar nu a crezut. Acolo a țipat să‑l audă lumea toată până departe pe uliță: „Bă! Mor cu ei de gât și tot iau pământu’ tatii și al bunicului înapoi. Am acte, bă! Le arăt eu lor
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
zilelor. Nu s-a putut stabili nimic și Mărin a început să fie uitat și de sat, dar ce era mai grav și de văduva lui, Ioana. Ba câte o voce mai răutăcioasă, seara, în fața unei căni cu vin, în crâșma lui jupân Tănasie, spunea că la văduva lui Mărin s’aude seara și dimineața de noapte, câinele lătrând; ba unii se jurau că l-au văzut prin capul gradinilor pe Colaie. -‘’ Bă, v-am spus eu, că nu-i lucru
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
problemele Europei, se simțeau parte a acesteia și priveau cu maximum de seriozitate evoluția contemporană a marelui proiect. Comuna Glodeni era formată din centrul administrativ, Glodeniul deci, cu biserică, primărie, o școală, un post de poliție cu arest, plus cinci crâșme pre-cum și satele arondate administrativ: Mârleni, Târlani și Fâlfani. Fusese înființată încă din antichitate după cum spuneau oamenii, adică pe la jumătatea secolului trecut când un dictator făcuse el, cu mâna lui, împărțirea țării. Se simțeau însă profund europeni, mai ales că
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
despre un nivel ridicat de fericire. În context, pe când lumea întreagă se dădea cu capul de pereți pentru că Marea Britanie votase ieșirea din Uniune și nu vom mai putea afla ce au descoperit savanții britanici în fiecare săptămână, la una din crâșme, Costel Rudoi, un găman considerat tâmpit chiar și în acest areal deosebit de permisiv în privința acestui concept, răcni: - Bă da’ nouă când ne mai dă subvențiile alea de la Europa aia!? Un ger năprasnic se lăsă brusc în încăperea cu miros de
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
din alocația copiilor, plătită de statul român, bietul de el... Un răcnet se ridică până la becul chior din tavan iar Sile zis Guzganu un tip de forma și culoarea unei prune afumate, mereu isteric și agitat, fugi în grabă la crâșma învecinată și comunică îndemnul de a se ridica lumea la luptă ca să-și recapete sfintele drepturi consfințite prin lege. Habar nu aveau că de fapt subvențiile veniseră dar erau depuse de primar la bancă pentru a sifona dobânda în buzunarul
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie de-acum. Mai toți își făcuseră suma. Chiote răsună pe drum Și ninge, și ninge întruna! ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: A PRINS
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
capăt România, urmată de Finlanda (pe 6 decembrie). Apoi e liniște și vine vremea colindelor. Sărbătorile laice iau o pauză și revin abia în februarie, prin Țările Baltice. Muntenii răstoarnă nămeții și fac cărare prin zăpadă ca s-ajungă la crâșma sătească, unde se încălzesc la un vin fiert. Cei de la șes se bucură în schimb de acalmie și de lipsa forfotei turistice din sezonul estival. Lumea artistică se dedă stagiunilor teatrale, gurmanzii vizitează restaurantele decorate cu stele, activii se dedau
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
artistică, cu fotbalul nu putea cocheta decât ca spectator, piciorul beteag nepermițându-i, deși tare mult îi plăcea, așa că aleseseșahul. Mariei nu prea îi plăcuse, dar cum nu era ca toți bărbații să se oprească în drum spre casă la crâșma din colțul străzii sau să alerge spre ea la fiecare amurg, acceptăca și bărbatul ei să aibă o preocupare care să-l țină departe de gospodărie câteva ore pe săptămână. Îl avusese de partea lui și pe cumnatul Ilie, bărbatul
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
11 mai 2017 Toate Articolele Autorului bătrânul a venit și s-a așezat pe scaun, a cerut o mahoarcă și un deț ce sliboviță, și aprins tăcut țigara și a început să pufăie încet, încet scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]