570 matches
-
prezența la Simpozion ca Invitat, a lui Cătălin Mosora, jurnalist de știință la radio Europa FM, ca să vorbească despre Victor Anestin, ca cel care a avut prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de redacție la ziarele “Adevărul”, “Dimineața”, “Viitorul”, “Minerva” și “Universul”, iar în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1952, la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
anii 1925 și 1929 este, în Turnu Severin, director al Școlii Normale „Domnul Tudor”, iar între 1938 și 1943, director al Liceului „Traian”. Începând din 1924 scrie intens la „Datina” din Turnu Severin, alături de Al. Dima și alții. La revista craioveană „Ramuri” deține, împreună cu D. Tomescu, rubrica intitulată „Comentarii și însemnări critice”, în care publică articole și cronici referitoare la viața literară. Pentru o perioadă va fi titularul cronicii literare și la „Gândirea” (1928-1932), dar diferențe de neconciliat între credințele proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se angajează apoi la „Timpul”, în redacția căruia mai lucrau M. Eminescu, I. Slavici, Ioniță Scipione Bădescu. De aici este detașat, în două rânduri, la foaia craioveană „Doljul”. Cu Anton Bacalbașa, care era prim-redactor, editează, în 1893, „Moftul român”, „revistă spiritistă națională”, apărută într-o a doua serie în 1901. Asociindu-se cu I. Slavici și G. Coșbuc, înființează în 1894 revista „Vatra”. Redactor, în 1895
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Culorile rîndunicii) Simfonia lupului (José Corti, 2007) a fost un spărgător de gheață, semn că o voce distinctă, originală se făcea auzită în spațiul atît de complex și complicat al identității francofone. E vocea lui Marius Daniel Popescu (n.1963), craiovean cu studii de inginer la Brașov și ajuns în anii '90 în Elveția, la Lausanne, pe urmele femeii iubite. Premiul pentru cel mai bun roman de debut, Robert Walser, a reprezentat o consacrare imediată. Apoi au urmat altele, iar acum
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1989 ia inițiativa înființării publicației „Memoria. Revista gândirii arestate”, al cărei redactor-șef devine în mai 1990, din noiembrie 1991 fiind desemnat și președinte al Fundației Culturale Memoria. Debutul publicistic s-a produs la vârsta de treisprezece ani în revista craioveană „Flamura”. A mai colaborat la „Viața socială”, „Ramuri”, „Pagini dunărene”, „Viața militară”. A fost distins cu diverse premii, acordate de revistele „Ramuri” și „Viața militară” sau de Asociația Scriitorilor din București (pentru romanul Nimic despre fericire, 1984). După perioada de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
1949. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, în 1953 își începe cariera didactică ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Traian” din Turnu Severin. Din 1961 se transferă la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic craiovean, apoi la Universitatea din Craiova, parcurgând toate treptele didactice, până la gradul de profesor. În 1970 își susține teza de doctorat la Universitatea din București, cu lucrarea Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în același an. Debutează în 1957, cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia se mută în București pentru ca tânărul să poată frecventa o facultate, dar, după moartea mamei, de durere, tatăl lui M. se spânzură. Rămas singur la șaptesprezece ani, viitorul poet își transcrie în versuri angoasele și schițează un insolit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
în comuna natală, apoi, cu întreruperi, liceul la Craiova (1924-1926, 1949-1952). Din 1925 va fi, pe rând, funcționar la Tribunalul Județean Dolj (până în 1940), bibliotecar la editura și revista „Ramuri” (1940-1948), iar, în cele din urmă, secretar al Teatrului Național craiovean (1952- 1954). Între 1949 și 1960, B. a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. În toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
toți acești ani, el desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
al lui Constantin Mateescu; 7.I.1906, Craiova - ? ), poet, prozator, dramaturg și gazetar. Timp de douăzeci de ani, între 1927 și 1946, face parte din redacțiile mai multor periodice, pe unele chiar conducându-le. Astfel, este prim-redactor al ziarelor craiovene „Funcționarul” (1927) și „Curierul Olteniei” (1930-1931), director fondator al revistei „Poezia” (Craiova, 1934-1935) și director la „Făclia” (Timișoara, 1936-1946). Semnează articole pe teme literare și istorice, note și comentarii asupra actualității cultural-artistice, versuri, proză și poartă polemici politice în „Ramuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
un bufon al morții. Interpretat de Ilie Gheorghe, el e îmbrăcat în costumul lui Agamemnon (o manta roșie uzată) din Orestia lui Silviu Purcărete, un citat asimilat prin care regizorul dorește să facă legătura cu tradiția spectacolelor ilustre ale Naționalului craiovean. Firs rezonează enigmatic, misterios cu Charlotta Ivanovna, interpretată de același Ilie Gheorghe. O apariție grotescă, un fel de Firs travestit, pervers, morbid, defulându-și frustrările în izbucniri cabotine, isterice. Actorul, în frac negru, târăște la sfarșitul spectacolului măștile celor două personaje
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se află în uzinele noastre, în minele de cărbuni, pe marile șantiere ale construcției socialismului (...). Pentru a fi un poet luptător, nu e suficient să folosești metoda introspecției, ci trebuie să participi la realitate. Dar iată că în Puișor de Craiovean Nina Cassian vrea să se apropie de realitate, să cânte uzina. Mai întâi, drumul până la uzină e tare lung. Partea a doua, îndeosebi (Ce spune Jiul) se caracterizează prin sărăcia de idei. Versurile bat pe loc, se repetă. Versul popular
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nou spre mare). Tot în acest an este publicată și culegerea Constructorii vieții noi. În 1953, patru scriitorii își publică reportajele în volum: Dragoș Vicol (La poalele Ceahlăului), Mihail Gavril (Pitești - o regiune în plină înnoire), Ștefan Andrei ( Pe drumuri craiovene) și iarăși prolificul prozator Eusebiu Camilar (Prin Țara de Sus). Tot în acest an sunt tipărite două culegeri de reportaje literare: Pe întinsul patriei noastre și Santinelele lumii. Să citim un comentariu despre unul dintre aceste volume, publicat de George
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Burlănescu-Alin semnează versuri mai în fiecare număr (Melancolie, La țărmul liniștitei mări, Și când...). Este inclusă și o snoavă de Petre Ispirescu (Advocatul gonit din rai). Se pare că V.O. era redactată în cea mai mare parte de publicistul craiovean C. N. Iovipale, care, de altfel, era și girant responsabil. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic al copilăriei edenice și al satului românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001; Din însemnările unui ambasador român la Paris, Craiova, 2002; Sonete sentimentale, Craiova, 2002; Întâlniri cu scriitori și alți oameni de cultură, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 2003; Lumini de amurg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
cugetarea sacră (1994). N. reunește în două volume, Vocația spiritualității (1995) și Interferențe spirituale (2002), articolele publicate de-a lungul timpului în presa culturală din țară, diversitatea tematică - de la subiecte de eminescologie, literatură veche, recenzii la cărți aparținând unor autori craioveni până la pledoaria pentru canonizarea lui Mihai Viteazul - fiindu-le caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]