1,106 matches
-
a noastră mântuire s-au coborât din deal în vale și s-au întrupat din must și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
război mondial, casele boierești de la Torcești nu au putut rezista inundațiilor, s-au ruinat, dar urmele lor încă se mai cunosc. Centrul moșiei a fost mutat la Ivești, pe terasă. Câteva construcții realizate aici de către vechii lor stăpâni, inclusiv o cramă modernă, sunt încă în bună stare. Așa ar fi trebuit și ar fi putut fi menținute și alte construcții, inclusiv a morii, dacă s-ar fi manifestat cât de cât spirit gospodăresc și respect pentru muncă la cei care au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a gospodăriilor a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși în zonă nau existat podgorii renumite, vinurile produse aici asigurau consumul populației din sate, surplusul fiind vândut la târgurile și iarmaroacele de peste an, pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau „bourăritul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Oncești pe o suprafață de 284 ha. Pentru obținerea vinului se foloseau metode tradiționale, strugurii culeși se mustuiau în ciubăr, după ce se turnau în cadă unde se lăsau să fiarbă, se răvăcea și se păstra peste iarnă în cramă sau în beci, iar tescovina se prelucra la cazanele pentru țuică. Înainte de 1950, în comuna Oncești viticultura făcea parte din preocupările principale, pentru producția de vin și ca sursă principală de fabricare a țuicii. Viile erau alcătuite din hibrizi - producători
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învelite cu stuf, și au apărut construcții tencuite cu ciment, învelite cu tablă și enternită. De la casele de paiantă cu două odăi, s-a ajuns la case mari, spațioase, cu patru sau mai multe camere, cu construcții anexe: bucătării, crame, magazii, grajduri etc. Există în prezent și 7 case cu etaj, precum și două blocuri de locuințe cu parter și două nivele, ultimele ridicate în 1996. În interiorul multor case găsim astăzi mobilier nou și modern, aparatură electrică de uz casnic (frigidere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării viticulturii erau crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, având pereții căptușiți cu piatră sau cu bârne, se păstrau, pe lângă butoaiele cu vin și zarzavaturile, murăturile, legumele și varza murată. Deasupra beciului se construia căsoaia în care se țineau: cada
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au dispărut din structura gospodăriei tradiționale. În vremurile de azi, curtea și ograda și-au redimensionat spațiile ocupate înainte vreme, fiind transformate în mici plantații de vie și culturi de legume și zarzavaturi. O bună parte din gospodăriile localnicilor apar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Se realizau și construcții specifice practicării viticulturii cum ar fi : crama, căsoaia, beciul și chimnița. În beciul săpat în pământ, pereții erau căptușiți cu piatră sau cu bârne din lemn. Se păstrau astfel împreună atât butoaiele cu vin cât și zarzavaturile, murăturile, alte legume și varza murată. Deasupra beciului se construia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era neîntrecut în libațiuni bahice. Ca mare amator de vinuri, Ștefan zăbovind în zona Cotnari a construit acolo o minunată biserică, dar ca bun gospodar și poduri și drumuri pavate, care să permită transportul vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este cunoscut că Ștefan a avut mai multe neveste, iar legenda îi atribuie și copii din flori. Istoricii susțin că Ștefan, ca orice alt războinic, avea nevoie de multă dragoste femeiască, faptul este consemnat de Hașdeu. Dragostea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reținut modul de comportare tâmpesc al românului când este vorba de bunurile altora. Trăgeau cu arma în budane de 7000 de litri de vin de Tokay și vinul curgea șuvoaie. Cât putea să bea cei câțiva soldați care intraseră în cramă? Restul se pierdea aiurea. Povestea moș Cioată cum bătrânii unguri plângeau când vedeau asemenea risipă. Dar de unde să știe românul de la Cursești sau Pocreaca faptul că irosește unul din vinurile cele mai renumite din lume. Toți care fuseseră acolo reținuseră
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cele două-trei generații din urma lui. În felul acesta, a reușit să se amestece printre cei tineri, să colaboreze și să se confunde cu ei. Din adversari, au devenit prieteni. Cu asemenea imagini vagi în minte, trecând prin apropierea unei crame placată prin exterior cu piatră de râu de diferite culori, unde locuitorii din zonă se pot deconecta după o zi de muncă servind câte un pahar din licoarea lui Bahus, se pomeni față în față cu un tânăr profesor de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fior elegiac, reveria livrescă pliată pe un acut simț al derizoriului. Dintre congeneri, Ana Selejan îl aseamănă mai ales cu poetul Constant Tonegaru ("amândoi fac parte din aceeași familie de spirit modern și își propun, alături de alți tineri poeți: Mihail Crama, C.T. Lituon, Radu Teculescu, să abordeze aproximativ același perimetru tematic vagabondajul geografic, orașul tentacular, mirajul medievalismului, al nopții, al lunii"), apreciind că nota particularizantă a autorului Izobarelor ar consta însă în preferința pentru prozodia tradițională: "Scrise în strofe aproape clasice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prelua mesajul Castele, mănăstiri, catedrale, moschei se surpau unele pe altele foșnind amenințător ca-ntr-un război în care urma trecerii prin foc va spune cine a ieșit învingătoare în pagina cu valuri rubinii navigam - corabie înaintea furtunii îngenuncheri în cramele șoarecilor spărgînd sîmburii amintirii; lună fără cer izbindu-se de cupolele cîrtiței; închinare în minarete de furnici ștergînd arabescuri în dansul pe jăratic biciuiau antenele sunătoarei Strigam și nu voiam să fiu auzită O tristețe de cireș repovestită în hexagonul
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
fiind tăiate corzile de viță nefolositoare și mlădițele neesențiale ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să producă ciorchini dulci și gustoși. Acei ciorchini care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care n-am uitat-o și n-am s-o uit niciodată, așa cum n-am să uit marea omenie și bunătate a părinților lui Costică Mavropol. Și când te gândești că o asemenea vie de aur, cu toate acareturile, și crama, în care zăcea în butoaie vinul vechi de zeci de ani, le-au fost răpite, jefuite și distruse de autoritățile comuniste, ceva mai târziu! Doamne, că multă nedreptate și fărădelegi mai sunt pe lumea aceasta! În vara aceea, aveam acum
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
profesor de limba și literatura română, idealurile noastre fuseseră îndeplinite cu brio și viața curgea înainte. Eram bucuroși că totul era bine și că suntem împreună. Uneori ne întâlneam și cu Țuți, căutam un refugiu undeva, la o vie cu cramă, prin “Doi Peri”. Și în fața unui butuc gros, tăiat perfect orizontal, cu paharele pline de vin chilimbariu, pui fripți cu mămăligă și mujdei, depănam toți trei aduceri aminte din viața noastră, căci acum, dragă doamne, aveam cu ce ne lăuda
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
deasupra sipetului-spunând vorbele magice și toate cele gândite și spuse se împliniră, devenind realitate. Ajunși la palat cei cincisute de servitori, așteptau la intrare urându-le, bun venit. După ce se ospătară și băură cele mai bune și vechi vinuri din crama palatului, Daniel spuse: -În noaptea aceasta voi poposi aici în calitate de oaspete, mâine în zori voi pleca. Robert uimit de tot ce a făcut pentru el nu știa cum să-i mulțumească lui Daniel, care îi răspunse printr-o zicală: -Prietenia
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mult de lucru. Aduceți diamantele și aurul în sipetele palatului. Încuiați bine trezoreria și păziți-o strașnic. Melchior și Ariel stăpânii întunericului vor să ne fure bogățiile. Păziți bine totul. Pescuiți pește pentru palat, coaceți pâine și scoteți vin din cramele palatului. Ovreme veți locui aici, până trece primejdia. -Hai fata mea să mergem la palat. Mișcă toiagul în semnul știut. În fața palatului au apărut livezi cu pomi fructiferi de toate soiurile, încărcați cu fructe prospete și coapte. Fântânile arteziene și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
comunica cu spiritele celor dispăruți, atenționând prezența lor prin diverse fenomene, dar fără a pricinui rău cuiva. La castel au venit în vizită prinții și conții Transilvaniei. După ce s-au ospătat copios și au servit cele mai rafinate vinuri din cramele castelului Maillat, îl rugară pe Rafael să invoce spiritele lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Rafael era prea tânăr pentru a se expune la asemenea efort istovitor, care putea fi fatal pentru un adolescent. S-au stins toate luminile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
turn înalt la intrare, asemănător cu clopotnița unei biserici. În această casă numită, moara părăsită, funcționa un han, al cărui stăpân era un personaj foarte mediatizat și controversat, grecul Socrate. Hanul avea treizeci de camere, băi, bucătării, sală de mese, cramă, grajduri pentru cai. Livezi și vii roditoare, cât cuprindeai cu ochii. Socrate avea zeci de servitori, bucătari, grădinari, pivniceri, rândași, grăjdari, vechili, etc. Clienții hanului erau negustori bogați care veneau din toată țara, cu probleme de afaceri, livrări de mărfuri
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
supărat pe tine Însuți, fiindcă nu te-ai dus la vot... Nu te mustră conștiința de la păcăleala pe care ne-ai tras-o alaltăieri? N-ai vise urâte cu coșmaruri În care te obligă nevasta să bei toată tămâioasa din cramă fără apă minerală? Îți bagă unii ștampile de vot pe gât când pui capul pe pernă? Sandu a cerut un pahar cu picior. He, he, așa coșmar aș vrea să am, nu s-a făcut Încă tămâioasa aia care să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
de apă mă ferește!!! Scaunul pe care stă așezat Gore troznește din toate Încheieturile, fiindcă acesta râde cu gura până la urechi și se bate cu mâinile pe burtă. Îl votez și eu pe Sandu, să vezi ce ravagii facem În crama de la Cotroceni. Nu mai faceți ravagii, fiindcă crama aia a fost golită de mult, de Băsescu - sare Sandu cu gura pe ei... Și nici nu v-aș ivita la mine la palat, că eu nu sunt Becali ca să stau cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
așezat Gore troznește din toate Încheieturile, fiindcă acesta râde cu gura până la urechi și se bate cu mâinile pe burtă. Îl votez și eu pe Sandu, să vezi ce ravagii facem În crama de la Cotroceni. Nu mai faceți ravagii, fiindcă crama aia a fost golită de mult, de Băsescu - sare Sandu cu gura pe ei... Și nici nu v-aș ivita la mine la palat, că eu nu sunt Becali ca să stau cu pretenarii la șușe, În palatul personal... Aș fi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
faceți griji în privința sănătății ! Trece ea. Meritul cel mai mare al soției e că și - a ales un soț atât de bun. Nu vreau să fiu operat. Prefer o moarte naturală. Femeile trăiesc mai mult decât bărbații ? Văduvele - da. În cramă maestrul a pictat tabloul : „ Natură moartă beată cu butoaie ”. Dacă un bărbat îi deschide soției sale portiera, înseamnă că ori mașina e nouă, ori nevasta. Uneori, talentul poate fi mai mare decât responsabilitatea morală a autorului. Când ajungi primul, ai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la lumină de domnul profesor universitar Ioan Caproșu, o personalitate distinctă în domeniul istoriei - îmi stau la căpătâi. Acolo, printre o mie de minuni, se poate vedea și „mișcarea” viilor din jurul Iașilor, cu tot ce le aparținea... Adică? Adică livezi, crame cu toate cele trebuitoare pentru a face un vin de soi, pivnițe... Atunci ar trebui să ne revedem așa cam pe la un început de săptămână. Ei, ce zici? Vorba ceea: „Lungește, Doamne, boala pân’ s-o coace poama!” Nici vorbă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]