1,671 matches
-
de telefon. Trag cu coada ochiului la una dintre casetele risipite pe masă: Papa Zoe non-stop stă scris pe ea cu marker negru. Gătesc pește în stil african la cuptor, adică mult sos roșu picant și orez. Peștele seamănă cu crapul și provine din marile lacuri canadiene. Muzica se oprește brusc. Șeful asociației studenților camerunezi pronunță solemn un discurs naționalist, apoi cele 20-25 de persoane prezente cântă în cor imnul țării, în care este vorba de niște "lei ai Africii", dacă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru,, iar prisaca Visoca, de la Botne să fie scutită de toate dările. Aceste danii și întăriri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aveai impresia că ești într-o grădină de zarzavat, erau aranjate livezi cu pomi fructiferi, vii și crame, iar felurite soiuri de flori aduse de la Codlea încântau privirea și îți desfătau mirosul. În acvarii uriașe care imitau habitatul natural înotau crapi, păstrăvi și alte soiuri de pești. Erau raioane cu fructe exotice pe care nu le văzusem nici în cărți. La sectorul de cofetărie erau sortimente nenumărate de ciocolată și dulciuri în ambalaje atrăgătoare. În hala de carne: curcani uriași, găini
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
spune - adevărat, La schimbările acestea ce acum aud că sunt Să se facă 'n grajdul curții, ești și tu trecut la foaie? ȚĂRANUL ȘI PESCARUL Un țăran la târg se duse Pește vrând a-și târgui Ș' alegându - și un crap mare, Fără altă cercetare Serios pe loc se puse La coadă a-l mirosi. Păscarul l - astă. vedere Răbdarea de tot pierzând Zice rîzînd: {EminescuOpIX 104} - Om ciudat ca tine, vere, N-am văzut de când sunt Pe ast pămînt! Nici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
perpendicular pe vînt, urnindu-se cu greu. Încă zece-douăzeci de metri, păpușico! murmură Lazăr -, pînă ieșim din dreptul pîrîului, că suflă vîntul pe valea asta ca printr-un tunel. Hai că-ți dau o bere, ici la Sălcii și-un crap cu mujdei, la preț de foamete adaugă luminat de zîmbet cînd cursa dă semne de supunere, menținîndu-se pe acolo pe unde, la lumina farurilor, s-ar ghici că este mijlocul șoselei. Colega, ia-ți locul zice Lazăr frînînd. Rămîi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
încă răzleți, îndrăznind până în apropierea colibelor de pescari, erau izgoniți de focurile aprinse înadins sub hohotele de râs ale bărbaților născuți aici, pe pământurile dintre bălți, adunați roată în jurul ceaunelor cu apă și pește puse la fiert, a mămăligii, a crapilor la grătare sub jăratec încins, a ulcelelor cu vin închinând pentru toate praznicele anului. Începea timpul focurilor de casă, al femeilor, acum mai vorbărețe ca oricând; se termina vremea bulionului, a murăturilor, a pregătirilor de iarnă, se deschidea vântul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
albia obișnuită a fluviului și Dig erau câteva sute bune de metri unde era plin de plopi și de sălcii. Când apele dădeau Înapoi și intrau În matcă, rămâneau o grămadă de jăpși prin lăsături. Bălțile astea se umpleau de crapi și de carași, care veniseră aici, În locuri domoale și ferite, să-și lase icrele. Apele Dunării, trăgându-se pe neașteptate În albia lor, lăsau o grămadă de pești Închiși În bălțile ce aveau să sece Într-o lună-două. Sătenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce aveau să sece Într-o lună-două. Sătenii năvăleau, atunci, cu plase și luau apele noroioase la răsfirat picătură cu picătură. Scoteau grămezi de pește, Îl curățau și-l sărau pe loc, ca să nu se strice. Tot satul mirosea a crap fript și a borș. Cei trei băieți mergeau cu plasa În nădejdea că oamenii nu luaseră chiar tot de prin jăpși și ar fi putut prinde câțiva carași sau, dacă ar fi avut noroc, chiar și vreun crap de zece-douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mirosea a crap fript și a borș. Cei trei băieți mergeau cu plasa În nădejdea că oamenii nu luaseră chiar tot de prin jăpși și ar fi putut prinde câțiva carași sau, dacă ar fi avut noroc, chiar și vreun crap de zece-douăsprezece kile, Îngropat adânc În nămol și scăpat ca prin minune de zecile de plase și de hodoroabe care Îl căutaseră. Roua se ridicase de pe frunze când ajunseră pe Dig. Nu se zărea nimeni nici printre lanurile de porumb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
jos și hai s-o ridicăm, să vedem ce căcat am prins În loc de pește. Hai, Lică, sus!” Plasa era plină de nămol, cochilii de melci, crengi putrede și pene de găinușă. Din nămol ieșeau resturile Împuțite ale unei căpățâni de crap de care atârnau o bucată de șiră și câteva coaste. „Al dracului animal”, zise cu mirare Încântată Scurtul, „a vrut mai bine să moară În nămol decât să-l prindă oamenii. Avea pe puțin cinci kile. Hai să scuturăm, Lică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
țuică, femeile - zarzavaturi, mizilic, pâine și prăjituri. Camionul Îi duce mereu tot Într-un loc: pe malul Dunării, lângă Coliba Pescarilor. Până sunt potrivite mesele și scaunele, pescarii dau o toană-două cu setca și se Întorc cu barca plină: cegă, crap, păstrugă. Plătica, oricât ar fi de mare, o aruncă Înapoi În apă, că are prea multe oase și prea puțin gust. Se Încing focurile sub ceaune și sub grătarul lui Tatapopii. Pescarii, dacă le dai o vadră de vin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În jos și, În rădăcinile din care curgea țărâna, aruncă spice de grâu și buruieni la un loc. Apa Dunării se ridică și ea peste Coastă, Își Învolbură și Își răsuci valurile cenușii: pe ulițele satului se zbăteau moruni și crapi. Păsările zburau zănatec, ca niște săgeți strâmbe, sub cerul În care urcase și din care acum curgea mâlul de pe fundul Dunării. Toate ale firii erau azvârlite de colo-colo. Apa ploua când spre văzduh, când spre pământ. Trestiile șuierau subțire, trunchiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Eleșteul. Pe vremuri, fusese săpat după voința unui boier cu destul noroc În viață - plecase În străinătate cu puțin Înainte de a nu mai putea să plece. La Început era adânc, cu malurile tăiate drept, și-n apele lui verzui sălășluiau crapi și carași pe care boierul, ca să-și bucure musafirii, Îi pescuia cu undițe În cârligele cărora Înfigea gogoloaie de mămăligă iar nu râme, căci oaspeților le făcea scârbă zeama galbenă ce curgea din ele când erau Înțepate. Conacul de pe culmea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fac rugăciune și țin post, mâncând ciorbă de fasole, mazăre bătută cu ulei și praz, scordolea de raci, caracatiță cu lămâie, scoici cu piper, rasol de melci cu hrean, mânătărci, rasol de pește sărat cu usturoi și mămăliguță, plachie de crap cu ceapă și ardei roșu. Se bea și se mănâncă mult în proza lui I., ca și în literatura înaintașului său ploieștean. Târgoveții săi ies, primăvara, la Crângul lui Bot și fac chef mare, în lunile nefavorabile se retrag în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
includeau printre îndeletnicirile de bază practicarea pescuitului. În ciuda numeroaselor informații medievale scrise cu privire la abundența peștelui în zonă, pentru perioada în discuție s-a găsit doar un singur cârlig de undiță (Dodești). Pe lângă certitudinea pescuitului (Gara-Banca) și Bârlad-Prodana (dovezi privind pescuirea crapului), au fost descoperite resturi de la gasteropode (melci) și lamelibranhiate (scoici). În aceeași stațiune amintită s-au identificat fragmente de melc de livadă (Helix) și din scoica de râu (Unio). Materialul osos de la Gara-Banca este similar celui descoperit la Udești (Suceava
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplare de peste 300 kg. Și chiar mai mult. La Chirnogi la gard, am văzut în 1946 cîteva bucăți de peste 100 kg. Fiecare. Somn atingînd asemenea greutate s-a prins în 1927 și în Prut, la Vladomira, din sus de Sculeni. Crapul poate atinge și el dimensiuni neobișnuite. J. De Hagemeister menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gard, am văzut în 1946 cîteva bucăți de peste 100 kg. Fiecare. Somn atingînd asemenea greutate s-a prins în 1927 și în Prut, la Vladomira, din sus de Sculeni. Crapul poate atinge și el dimensiuni neobișnuite. J. De Hagemeister menționează crap de «60 de prunji», adică de circa 30 kg.”. Reintrăm în mit cu asemenea imagini fabuloase. Cum „mic de berbecuț” era înzestrat cu atribute ce țin de bestiarul fabulos, și morunul se bucura de un imaginar privilegiat în mentalul pescăresc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie o importantă bogăție
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă), au fost introduse și specii de crapi chinezești (Arystichthys, Ctenonophryngodon, Hypophtholamichtus), cu rezultate bune.Fauna cinegetică constituie o importantă bogăție a bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari. Ponderea cea mai mare o au animalele vânate (mistreți, căpriori, iepuri) și care au atins cifra de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pelicani Pădurea Letea Brațul Sf. Gheorghe în zona Colinelor Beștepe Stol de cormorani Vegetație din Deltă Solurile sunt slab evoluate, au grosime redusă, fiind în majoritate nisipoase (pe grinduri). Importanța economică. Regiunea constituie cea mai însemnată zonă piscicolă din România (crap, somn, șalău, știucă, caras, scrumbii, sturioni). Pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea animalelor. Se mai exploatează stuf pentru celuloză. Pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind Sulina, Chilia Veche
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sărat, Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună specifice. În lacurile de munte cu vegetație redusă, cu apă curată și oxigenată, trăiesc păstrăvi, în cele din regiunile de deal și câmpie există stuf, papură, iar peștii care predomină sunt crapul, știuca, carasul etc. În delta și bălțile Dunării există colonii de păsări, dintre care unele sunt declarate monumente ale naturii, și o vegetație bogată. AMINTIȚI-Vă definiția lacului; factorii care contribuie la formarea cuvetei lacustre. 56 GEOGRAFIE FIZICĂ Cazanele Mici
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și mai ales Delta Dunării reprezintă medii deosebit de favorabile pentru viață, aici întâlnindu-se cel mai mare număr de animale. În aceste zone trăiesc păsări, în zăvoaiele din lungul râurilor, și numeroase specii de pești (păstrăvi în apele de munte; crap, șalău, caras, știucă, somn în apele din câmpie; sturioni și scrumbie în Dunăre). Delta Dunării este renumită nu numai prin bogăția în pește, ci mai ales ca „paradis al păsărilor“ (lebede, pelicani, stârci, egrete, cormorani, berze etc.). Unele populează permanent
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Vegetația de stepă se întâlnește în țara noastră în: a) sud vest; b) sud; c) sud-est. 2. Etajul stejarului se întâlnește la altitudini: a) sub 500 m; b) 600 m; c) peste 800 m. 3. Crapul este o specie de pește specifică: a) zonei de deal; b) zonei de munte; c) zonei de câmpie. 4. Cernoziomurile sunt soluri specifice: a) regiunilor de câmpie; b) regiunilor de dealuri joase; c) regiunilor de câmpii înalte. II. Completați propozițiile
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]