1,220 matches
-
excluse din schema (sau scena) provocării. Iată una din ele, însoțind ieșirea din scenă,...întrucîtva grăbită, a lui Lefter Popescu: "Și după ce i-au luat văzul, trage-i, pumni, palme, și pe urmă care cu ce apucă, baba cu o cratiță, fata cu o scurtătură de lemn și femeia cu un tîrn (...): -Na belete! na belete!! na belete!!! Cînd au ostenit bine chivuțele, a plecat și d. Lefter, destul de ostenit și dumnealui, dar repede, și cu capul gol, de degrab' ce
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
precum dințoasele "moules marinières"; eterna spaimă pentru "les fleurs du mâle". *** Cât despre oul de găină, ce să mai zic: dacă prin "titilare" prelungită stârnești la pui pofta zburdălniciei fără de măsură, atracția sinucigașă pentru "cocotte" (puicuța de hârtie sau poate cratița cea nemiloasă, de nu cumva "puicuța" trăitoare din comerț de farmece). Există chiar și riscul ca în cuibar să afli ouă de caiman... Mai bine le lăsăm deoparte... 2. Cârtirea coautorilor care văd în notula de mai sus o cârtițăddddd
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
obiectele se sustrag unui interes științific ori estetic. Ele se deschid unei priviri care în mod inevitabil se întoarce asupră și. Muzeul descrie viața cotidiană în Germania comunistă. Obi ectele expuse fac parte, așadar, din cotidianul acelor timpuri: ju cării, cratițe, un Trabant, lanterne, ceasuri, carnete de elev, haine, prăjitoare de pâine - nu le poți zice, desigur, toasters -, o instalație de ascultare a STASI; în plus, este amenajată o locuință în miniatură, unde te poți așeza în fotoliu să te uiți
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
zile", începea scrisoarea. "În fiecare seară, în timpul programelor de știri de la televiziune, controlate de stat, mii de oameni iau parte la acțiuni de tipul "zgomotul este la modă". Ei deschid larg ferestrele și fac un zgomot asurzitor cu oale și cratițe, claxonează la unison, sau se adună pașnic pe străzi, suflînd din fluiere, clarinete sau trompete. În momentul în care se termină programul de știri, încetează și tărăboiul. Apoi, mii de oameni parcurg în grupuri mici străzile înghețate ale Belgradului. Cordoanele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o cană de vin fiert cu scorțișoară, piper și coreandru. Am cuprins cu privirea întreaga cameră. Soba străveche iradia o căldură plăcută, care era într-un extraordinar contrast cu vijelia și gerul de afară: pe plită sfârâia încet o ditamai cratiță cu friptură de porc. Priveam cu privire în jur. Nu era nimic ce te-ar fi putut deranja, chiar dacă toate erau alandala: un pat, două paturi, într-un colț icoane, o pictură pe lemn și altele pe pânză, două mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o lecție ! Că divorțul este o sfidare a tradițiilor naționale. Auzi, sfidare a politicii demografice, auzi. Femeia a fost totdeauna păstrătoarea celor mai, tarararara, știi cântecul. Să le spun eu ce e femeia azi, la noi ? La cozi și la cratiță și sub șefi și sub cearceaf, să facă frumos la domni.“ Asta-i Luminița, cu vocea ei groasă, deci Ortansa este pe recepție, ochi și urechi. „Ai auzit, vor să-i expulzeze pe bătrânii din București. Să-i trimită la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dus și el o cruce. Fiecare iubire are și un Westerloo al ei. Admir îndrăgostiții pur-sânge. Nu corciturile. Merităm să iubim. Chiar dacă ar fi să plătim impozit pe fiecare sărut. Femeile își câștigă florile mai întâi cu nurii, apoi cu cratița. Iubirea - marea funie care ne-ar putea scoate din abis. Ce-ar fi putut, oare să-i spună Don Juan Julietei? Un petic de velă tot i-a rămas iubirii noastre. Iubirea marilor creatori nu înseamnă tandrețe, ci zidire. Ana
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fosforescente. La incandescența ajung doar câteva. Caut răspunsul care nu epuizează întrebarea. Niște criterii rahitice pot conduce la o inflație de erori. Prin noroi și burniță, ciobanii fac închisoare în haine civile. Nu s-ar putea spune că între imperiul cratiței și glezna femeii s-a produs vreun emancipat divorț. Există și uși care nu duc nicăieri. Pesimistul este adesea un om alungat de la masa optimiștilor. Multor rumegători de neant le scapă metafizica printre măsele. În junglă, ca și în societate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care ne cere să optăm între universalitatea farfuriei globaliste și tradiția băștinașă: există, de fapt, o bucătărie românească? Adică, revenind la dilema Sandei Nițescu, avem posibilitatea unei reale opțiuni, sau ne amăgim vorbind despre gastronomia „noastră“? Totul este împrumut în cratița românilor, sau avem un patrimoniu culinar demn de a fi lăudat și protejat? Aceste întrebări i-au preocupat pe prea puțini autori români de cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din cauza inadecvării la un „gust“ național, un fel de „Essenanschauung“ care ar determina „le génie roumain“ al gastronomiei, departajând ceea ce este „bun“ de ceea ce este „prost“. Până la a analiza aceste două puncte de vedere, trebuie să definim sintagma „bucătărie națională“: cratițele căror popoare au dreptul la ea și pe ce criterii trebuie operate distincțiile? Pentru Radu Anton Roman, lucrurile par a fi simple: ca gastronom, el trăiește într-o Europă a Națiunilor Culinare; fiecare popor de pe Bătrânul Continent are dreptul la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
culori, consistențe, gusturi și mirosuri noi, creat prin meșteșugul bucătarului. Acesta din urmă pornește de la natură, a cărei savoare nu o distruge, ci o îmbogățește prin știința sa. Mai precis, o re creează. În acest sens, bucătăria este o alchimie, cratița, un creuzet, iar produsul final nu poate fi obținut decât prin prelucrarea, deseori îndelungată și complicată, a alimentelor. Dar bucătăria este în primul rând o artă și de aceea i se pot aplica termeni specifici de pildă teoriei literare. Ne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
diferite ale termenului de „bucătărie națională“. În raport cu exigența primului, este limpede că nu există o „bucătărie românească“. Dacă, în schimb, acceptăm să folosim accepția mai largă a noțiunii respective, aceea a cărei exigență se reduce la specificitatea unei tradiții culinare, cratițele românilor ne pot oferi destule surprize. Originalitatea, autenticitatea acestor surprize vor fi cercetate în paginile ce urmează, iar una dintre principalele surse de informații în ceea ce privește tradițiile românești va fi monumentala lucrare a lui Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
origine turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este totuși originalitatea sa? La fel precum în cazul sarmalelor, românii și-au folosit cu maximă ingeniozitate statutul de bucătărie „de frontieră“. Plasată ca o marcă (în sensul istoriografic al cuvântului) gastronomică între Levant și Europa Centrală și cea Răsăriteană, cratița românească a selectat după bunu-i plac dintre ofertele celor trei lumi culinare învecinate. În cazul tocanei la bostan, ideea a fost preluată de la turci (evrei sau greci...), dar, în loc să respecte umplutura standard-levantină, românul a „montat“ înlăuntrul fructului o mâncare ungurească
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se taie în bucăți de câte 2,5 cm. Se spală salatele și se taie în fâșii late de 5 cm. Se curăță ceapa uscată și se taie în inele. Se toacă mărarul. Bucățile de carne se pun într-o cratiță. Se adaugă salata, ceapa verde, cea uscată, mărarul, apa (cât să nu acopere salata) și se sărează după gust. Se acoperă cratița și se fierbe o oră și jumătate la foc mic. ARNI KAPAMA (Miel cu verdețuri) - Grecia Se taie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
curăță ceapa uscată și se taie în inele. Se toacă mărarul. Bucățile de carne se pun într-o cratiță. Se adaugă salata, ceapa verde, cea uscată, mărarul, apa (cât să nu acopere salata) și se sărează după gust. Se acoperă cratița și se fierbe o oră și jumătate la foc mic. ARNI KAPAMA (Miel cu verdețuri) - Grecia Se taie carnea de miel în bucăți potrivite. Se călește ceapa în unt, la foc mic. Se adaugă patru linguri de ulei de măsline
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Crăciunului. Carnea tocată se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cu orezul, boiaua iute și sarea. Cu o parte din amestec se umple găina, iar restul se învelește în foi de varză murată, sub formă de sarmale. Se tapetează fundul unei cratițe mari cu felii de slănină, costiță de porc și cotoarele de varză murată. Deasupra se așază găina umplută, iar în jurul ei se aranjează sarmalele. Deasupra se plasează cârnații. Se presară piperul, se acoperă totul cu foi de varză și se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
creat, în cuhniile curții imperiale ruse, rețete specifice de uha. În secolul al XVIII lea, această supă a fost asociată exclusiv cu peștele, iar în secolul următor, sub influența bucătăriei franceze, uha a devenit o creație culinară rafinată. Într-o cratiță mare, se dă supa de pește în clocot. Se potrivește cu sare și piper. Se adaugă fileurile de pește și se reduce flacăra. Se fierb la foc mic timp de 3-4 minute, până când carnea de pește devine opacă. Se scot
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
e suficient de sățioasă ca să constituie un prânz îndestulător de iarnă. Se fierbe jambonul în supa de carne, timp de minimum 30 minute; se lasă la răcit. Carnea se taie bucăți, iar supa se păstrează. Se topește untul într-o cratiță, se adaugă ceapa și se rumenește până capătă o nuanță aurie. Se ia cratița de pe foc, se adaugă boiaua și se amestecă. Se adaugă cele 2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în supa de carne, timp de minimum 30 minute; se lasă la răcit. Carnea se taie bucăți, iar supa se păstrează. Se topește untul într-o cratiță, se adaugă ceapa și se rumenește până capătă o nuanță aurie. Se ia cratița de pe foc, se adaugă boiaua și se amestecă. Se adaugă cele 2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc, amestecându-se. Se adaugă zeama de varză murată și supa de carne în care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
topește untul într-o cratiță, se adaugă ceapa și se rumenește până capătă o nuanță aurie. Se ia cratița de pe foc, se adaugă boiaua și se amestecă. Se adaugă cele 2 linguri de apă și varza murată și se pune cratița din nou la foc, amestecându-se. Se adaugă zeama de varză murată și supa de carne în care a fiert jambonul. Când amestecul clocotește, se adaugă cartofii, frunza de dafin, piperul și bucățile de jambon. Se reduce flacăra și se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se adaugă pasta de roșii. Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
morcovii, prazul se taie felii pe diagonală, iar țelina se taie cubulețe fine. Se tranșează burta în fâșii de 4 cm lungime și 2 mm lățime. Se fierbe timp de 2 ½ ore în apă puțin sărată. Se scurge. Într-o cratiță, se încinge untul și se adaugă legumele, care se călesc iute. Se adaugă burta, usturoiul și, după câteva minute, pasta de roșii. Se călesc rapid, se sting cu bulion și se fierb la foc mic timp de 20 de minute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
farfurie, fără a le scurge. Se toarnă uleiul rămas într-o tigaie și se călește ceapa până devine sticloasă. Se adaugă usturoiul, se călește 1 minut, apoi se ia tigaia de pe foc. Se așază un strat de vinete pe fundul cratiței în care veți coace ghiveciul. Acestea se acoperă cu un strat format din dovlecei, ardei și fasole. Se pune deasupra ceapă rumenită și se acoperă cu felii de roșii. Se presară sare, piper și pătrunjel. Se repetă straturile până 2
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se presară peste el puțină brânză rasă. TAVUK YAHNI (Iahnie turcească de pui) Se porționează puiul. Bucățile se rumenesc în ulei împreună cu ceapa tocată, apoi se adaugă roșiile mărunțite și cartofii feliați. Când sunt gata, se așază toate într-o cratiță. Se adaugă apa clocotită, se sărează și se piperează. Se acoperă și se fierbe la foc mic timp de 35-40 de minute, până se frăgezește carnea. Se servește fierbinte. 1 pui 3 roșii potrivite 3 cartofi potriviți 2 cepe potrivite
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]