107,738 matches
-
leneș și de grabnic încheiate/ zvîcniri, că nu ies niciodată/ din laturile umbrei mele.” (Febră). Pulverizate, înfățișările vieții se risipesc, se adîncesc în neființa trecutului devenit ficțiune metaforizantă: „Absență a timpului pe un țărm de fluviu oprit./ Și praful tot crește se spulberă/ cenușă a vieții purtată cîndva de puternica undă./ Ne scufundăm în uitare/ și lacrimi de pulbere curg/ din foștii noștri ochi pe fostele chipuri” (Uitare). Solitar „în pustiul rațiunii”, țipînd pentru a se sprijini „de zările genunii”, poetul
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
Academiei. Tatăl meu a făcut studii de sociologie (a fost în echipele lui Gusti) și a fost, de asemenea, stenograf la Parlament și a lucrat cu Henri Stahl, cel care a întemeiat sistemul românesc de stenografie. Atmosfera în care am crescut m-a îndreptat mai mult spre istorie decât, să zicem, spre inginerie. Mama m-a susținut în dorința mea de a urma Istoria, care s-a cristalizat încă de pe la 12 ani; multă lume, însă, s-a mirat de alegerea făcută
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
cu care se afla în cele mai bune relații? Am dezvăluit finalul, pentru că nu e vorba de un film polițist (dimpotrivă!, s-ar putea spune), și pentru că am constatat, văzînd filmul de mai multe ori, că, paradoxal, starea de suspens crește, cu fiecare vizionare, cu cît știi mai exact spre ce conduce totul!(Încercați, verificați, veți vedea că așa stau lucrurile!) Pintilie “face” lumea filmului în șapte zile. Șapte zile presărate între o înmormîntare adevărată care pică de 1 aprilie și
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
frumoasă”). A șasea zi Culmea prăbușirii (la figurat, dar și la propriu, pentru că e 11 septembrie!). Și e ziua de naștere a lui Flo, cel invitat de copii în America, în timp ce el, Niki, nu primește nici o scrisoare. Colonelului i-a crescut barba, se mișcă greu, cumpără medicamente pentru nevasta care alunecă tot mai adînc în Alzheimer. Își vede consoarta costumată în Zînă blondă zulufată, și se lasă echipat cu urechi de Mickey Mouse. E, o clipă de uluire, Niki Mouse. Ziua
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să evalueze acest mediu în care creștem, îi educăm pe specialiștii români?” Cum acest editorial pare scris pentru urechile studenților, rămîne să vedem cum vor reacționa aceștia după întoarcerea la catedră a conferențiarului Beuran. * Tot în Adevărul vedem, pe două pagini de ziar, un uriaș sondaj de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
există legături între lumile celor doi, între evenimentele pe care ei mental le reconstituie, între experiențele lor omenești, legături purtătoare de sens. Dar să vedem mai de aproape ce e cu aceste personaje din ale căror retrospecții alternante germinează și crește substanța epică a romanului. Una din vocile naratoare este aceea a liceeanului Tin, violonist în formare, venit din provincie la București să-și petreacă vacanța de vară în locuința unchiului Alexandru și a verilor săi, urmând tot atunci să ia
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
de problemele cotidiene ale balegii și nutrețului și caută să răspundă, în schimb, marilor chestiuni de geopolitică mondială. Din această perspectivă, CV -ul aceluiași Naslău Pavel cuprinde balansul ideologic absurd și dezaxat între preocuparea zootehnică și cea pacifistă: “Cum se crește o vacă - Povestea unei vieți zbuciumate ș...ț Paranteza pe care vreau s-o fac este o întrebare: «Ce-i de făcut cu armele astea atomice?»” (p. 17) Ecologistul de serviciu al satului (altfel, un veteran al substanțelor chimice, toxi-infectat
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cu o copilărie traumatizantă. Spectatorul știe de la început că “ceva” s-a petrecut - legat de tatăl său, savant și el -, dar nu știe exact ce, iar Bruce nu știe deloc. La un moment dat, însă, află(m): Bruce începe să crească... Cînd spun “creștere”, gîndiți-vă la pe puțin patru metri! În plus, Uriașul e verde - dar nu se știe de ce: probabil pentru că așa era în banda desenată. Căci Hulk-Uriașul (unul din cele mai ciudate filme făcute vreodată) are la bază o
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
confruntarea Năstase-Stolojan. Pînă de curînd și mie mi s-a părut la fel. Acum, finaliștii care îmi ies mie sînt Năstase și CV Tudor. Asta nu din cauză că Vadim Tudor face pe democratul și pe filosemitul. Pur și simplu pe dreapta crește aglomerația, în condițiile în care oricum mare parte dintre cetățenii României înclină spre stînga. Analiștii consideră că 2004 va repeta pînă la un punct situația din 1996. Adică sancționarea PSD și a candidatului său la președinție, combinată cu o consistentă
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
păstrez cercul în jurul ei cît mai strîns, să dau cuvîntul doar celor foarte apropiați ei: mamei, surorii, partenerului ei de viața Jens Nielsen. Și în timpul turnării filmului, prin intermediul mamei ei, mi-a devenit relativ accesibil universul în care Aglaja a crescut, mediul din care ea a provenit. Mi-am dat seama care au fost preocupările anturajului ei familiar, despre ce s-a vorbit în familie, cum s-a vorbit. Am devenit astfel conștient de discrepanța între mediul ei primar și cel
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
prin caractere italice. Această prudență nu i-a împiedicat pe unii, dacă nu cumva mă înșel, să vorbească despre plagiat. Ei bine, acum textul poetic nu mai marchează vizibil convenția, semn că și priceperea noastră într-ale poeziei postmoderne a crescut. Și acest lucru i-l datorăm inclusiv lui Mircea Cărtărescu. În câteva cuvinte, un calup semnificativ de poeme cu același Cărtărescu pururi tânăr, înfășurat în mantia poeziei. Mircea Cărtărescu - Tudor Jebeleanu, Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale, Editura
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
să mai tragă un joc de păpuși pentru a-l lăsa pe Vadim cu procente mai puține în viitoarea campanie electorală. De fapt împingerea lui Becali în politică este semnul unei mari slăbiciuni a PSD-ului. N-a reușit să crească nivelul de trai, ca populația săracă să nu se gîndească la Vadim. N-a reușit să facă nimic împotriva corupției pe care, de fapt, a păstorit-o. Și iarăși de teama ca nu cumva promisiunile antihoție ale lui Vadim să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
cei mai cultivați prozatori români din literatura română a ultimelor decenii. Memorii din cînd în cînd, primul volum dintr-o proiectată serie confesivă, este o carte impecabilă din punct de vedere stilistic. Ea dă măsura rafinamentului cultural al unui intelectual crescut la școala valorilor interbelice, pentru care literatura este mai mult decît o artă, un mod de existență. Constantin Țoiu, Memorii din cînd în cînd, Editura Cartea Românească, București, 2003, 380 pag., 100 000 lei.
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
a ne dezbina și a ne slabi puterile au eșuat. În anul 2009, am primit în Asociație 4 noi membri (cetățeni canadieni sau rezidenți canadieni de origine română), numărul membrilor simpatizanți și colaboratori din toată lumea a ajuns la 52 și crește rapid, avem 8 distinși membri onorifici - ce se putea face mai mult? Am susținut activități importante și interesante - comemorări de suflet - Aurel Manolescu și Grigore Vieru; am participat din nou la Salonul de carte de la Montréal cu standul nostru, unde
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
politică a începutului de an: “Traian Băsescu renunță să mai candideze la Primăria Capitalei”. Ceva ne face să credem că șeful PD nu va renunța la candidatura la primărie, dar că a început unele manevre menite să-l ajute să crească din nou în sondajele de opinie. * În ZIUA Contrapunctul lui Ioan Groșan are următorul titlu: “Iarna guvernării PSD” cu subtitlul “(tabel optic pentru dioptriile electoratului)”. Textul repetă cu un corp de literă crescător: “Incompetență, iresponsabilitate, ticăloșie.”, de la corpul 6 aproape
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
din peisajul său romanesc în chip de cronică, între real și legendă, detaliile reale și elementele de mit se îmbină până într-atâta, încât ajung până să fie grea deosebirea unora de celelalte. Fondul romanului se sprijină pe felul cum crește Moldova pe trunchiul viguros prin lege, datorat lui Ștefan cel Mare. Prezența ideală a Voievodului domină desfășurarea romanului și îi dă unitatea de măsură în bine, în împliniri morale și materiale. Istorisirea este împărțită în trei mari compartimente, „părți”, după cum
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
ale străinilor, întinși ca o pecingine pe pământul țării, trece prin trăiri fără revoltă până ajunge să lunece hipnotic pe versantul unei deslușiri fără speranță, necunoscător de regrete, rezultat al vâltoarei boemei care îl face impersonal ca pe majoritatea tinerilor crescuți în spiritul concepțiilor de la Stambul; pentru ca, la ceasul decisiv al orientării sale finale să ajungă la înțelegerea că nu se poate rupe de rădăcinile pământului și ale neamului său de răzeși. Afecțiunea și, abia în final, înțelegerea, îl salvează de la
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
orientării sale finale să ajungă la înțelegerea că nu se poate rupe de rădăcinile pământului și ale neamului său de răzeși. Afecțiunea și, abia în final, înțelegerea, îl salvează de la o posibilă abdicare, sub presiune a simțurilor. Tocmai această înțelegere crește în tragicul experienței urmașilor, direcționându-le conștiința. Scris la înaltă temperatură afectivă, capacitatea de a comunica a generațiilor în roman le dă puterea și nădejdea luptei, în 1821, în 1940. Întemnițatul de „moscali”, sfârșește în fața plutonului de execuție, cu panglica tricoloră
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
iubitul ei Degețel, cea liric sociologizantă a lui François Ruy-Vidal și cea ludico-exuberantă a lui Prévert pentru același Degețel, neuitînd nici Autobiografia lui Degețel de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
François Ruy-Vidal și cea ludico-exuberantă a lui Prévert pentru același Degețel, neuitînd nici Autobiografia lui Degețel de Martin Wincler, care joacă pe omofonia cuvîntului din original (avînd sensul de “deget” și “a crește”) pentru a crea un Degețel paradoxal, care crește prea mult, dar într-un climat sumbru, de complot și crimă, într-un cuib de feministe extremiste (căpcăune la figurat), ceea ce îl împinge la o căutare îndelungată a unui adevărat acasă. Iată, așadar, că poveștile Mamei Gîsca scrise de Charles
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
a caracteriza în mare măsură (deși nu în orice situație) vorbirea țiganilor. La I. Heliade Rădulescu, în Șolcan, personajul țigan este individualizat prin limbaj („Și le spuse românește,/ Dar vorbea pe țigănește”), în bună parte prin pronunția aspirată: „ca să-mi crească hale fete”, „ha poveste fără veste” etc.; utilizată de un român, o formă similară e marcată ironic, fiind subliniată în text: „Dar povestea hailaltă?” (Opere, I, 1967: 240-248). Și la Caragiale, în Dă-dămult... mai dă-dămult..., în replicile țiganului Drăgan și
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
Vor găsi o mulțime de oameni care au de spus lucruri interesante, cernute bine prin sita minții și care nu știu juca teatru și nici nu sunt interesați de imagine. Și nu cred că greșesc spunând că asemenea emisiuni ar crește fără discuție numărul de telespectatori, audiența de fapt... În concluzie, mulțumesc pentru emisiune, domnule H.-R. Patapievici! Vă mai aștept și nu cred că sunt singurul...
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
resturile din găleata/ de gunoi va trece coțofana să vadă/ ceainicul așteaptă nostalgic șuieră curînd/ cu silabe fierbinți și grăbite nu ești pieptănată/ îi spune femeii musca din fereastră nu-i nimic/ mai tîrziu probabil duminică înainte de prînz iată/ aluatul crește cu toate surprizele dimineții/ nu mai sînt singură prin vecini se dezlănțuie/ clămpănitul tocătorului e-o căsăpeală măruntă/ apoi vin imnurile radioului cresc din beton/ odată cu soarele mugind în fereastră// azi scrie în horoscop spălatul rufelor ceapă/ și scurtă plimbare
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
îi spune femeii musca din fereastră nu-i nimic/ mai tîrziu probabil duminică înainte de prînz iată/ aluatul crește cu toate surprizele dimineții/ nu mai sînt singură prin vecini se dezlănțuie/ clămpănitul tocătorului e-o căsăpeală măruntă/ apoi vin imnurile radioului cresc din beton/ odată cu soarele mugind în fereastră// azi scrie în horoscop spălatul rufelor ceapă/ și scurtă plimbare la cimitir cu fluturii” (Dimineața). Priveliștea cosmică apare trasată doar din cîteva tușe, precum ar proceda un pictor japonez: „Aceste pietre/ deasupra lor
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune Blaga privitor la „satul bănățenesc”: „Tot ce ține - în sens larg - de etnografic ia proporții pline și întortocheate; e parcă o etnografie crescută din tihna senzuală a unei duminici fără sfîrșit”: „Era o zi senină de vară, cînd menta/ colorează în verde lumina,/ iar ei erau cu toții veseli,/ erau puțin înroșiți de vin și emoție/ (îmi amintesc: erau cu toții ușor amețiți),/ au ieșit
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]