35,688 matches
-
mănăstiri, pentru a crea, afirmă Ovidiu Pecican, o infrastructură spirituală ortodoxă ce a constituit matricea culturii ștefaniene. O altă componentă a sa a fost alura de personaj măcar parțial renascentist, occidentalizat în relația cu maimarii Europei (papa, dogele, alți principi creștini). Autorul acordă o atenție sporită scanării culturii din epoca ștefaniană. într-o primă etapă sunt înfățișate influențele biblice aplicate inclusiv în soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
snoavele, poveștile care circulau în epocă și care sincronizau Moldova cu Occidentul; sau poemele epice marcate de tema vânătorii, temă aproape ideologică, de autodeterminare, identificare și imagine a epocii ștefaniene (care intenționa astfel să își marcheze dinastia, monarhia și spiritul creștin dominant). Bărbatul Ștefan cel Mare a fost nu în ultimul rând un soț marcant pentru cele trei femei oficiale ale sale: kieveanca Evdochia (luată în căsătorie strict din motive de alianță politică), Maria de Mangop (adusă din Crimeea, dar fiind
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
ouă: blestemul IV. în țările de sus în țările de jos în mațele turbanelor: țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi bulbucați în burta de cimpoi: viclenia și trădarea Domnul surprins de turban Eroul - coroană și sceptru - dragonul brodat pe cerul creștin năluca din imaginația fricii - diavolul din cazanul cu pilaf vine noaptea cu făcliile iadului taie scurt beregata și suge sângele țâșnind din pământ mănâncă orezul din burți asediatoare amestecat cu zâmbet de fecioară Domnul îngropat de vămile pofticioase cu obrajii
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
să se aprindă din nou și mai tare. Sînt convinsă că ești antisemit, îi repeta Nina lui Moldovan. Dar află că dacă mă privești doar ca pe o evreică ești în eroare. Pentru că eu sînt căsătorită cu Ali - care e creștin - și datorită lui sînt mult mai aproape de ortodoxie decît de iudaism. Apoi ni s-a adresat și celorlalți: dacă vreți să știți, nu am citit în viața mea nici măcar o pagină din talmud. Foarte rău, am zis eu, e una
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
prea mulți pixeli neretușați - m-am prins de mai multă vreme de asta, iar Photoșopul nu face față situației - viața ar trebui făcută din curbe, & dragostea mea se întinde ca guma - am ajuns să-mi iubesc dușmanii pentru că mă consider creștin și chemat și asta mi se pare o prostie - îi înjur și-i iubesc... Prea mulți pixeli, prea multă nostalgie... Poate e mai frumoasă așa - mi se spune - mai frumoasă, mai sălbatică... "Ce-mi doresc de ziua mea?" - mă întreabă
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
a opinat că în legenda românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P. Caraman, nu sunt în baladă atât de categoric departajate. Existau, cum am amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P. Caraman, nu sunt în baladă atât de categoric departajate. Existau, cum am amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în folclorul românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a avut loc
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru, a Sf. Ioan), fie, în fine, apariția unor personaje din zona religiei
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
-mi dăruiască o ușă. Ca din senin prăvălit, răspunsul a fost iarăși Nu. Refuzul fiind de data aceea cu martori, m-am înfrigurat, ca de atâtea ori în trecut. Ce puteam face, decât să mă gândesc că într-o milostivire creștină, nimeni nu știe cine dă și cine primește. De curând i-am scris pe o carte: Deschide-o, citește-o, și sufletul meu găsindu-l, să-l simți locul magic prin care să intri în Cer. Iar mie, tu, dăruiește
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
infime cheltuieli chiar și pentru derizoriul buget ce se alocă anual culturii. Plecând într-o călătorie în străinătate, Filimon trece cu diligența prin Călugăreni (mergând spre Giurgiu) unde constată stupefiat că locul unde s-a desfășurat "faimoasa bătălie dată de creștinul principe Mihai Bravul" nu e marcat prin nici un monument reprezentativ. Citez câteva rânduri premonitorii ale scriitorului, care ar putea să prefațeze atât de necesarele măsuri reparatorii: "Iată tristul mod adoptat la noi pentru conservarea monumentelor publice! Iată cum se venerează
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
are, un Danton primind zilnic șuturi în cur de la un mic Robespierre (responsabil de bloc), un bătrân rămas din fericire în mintea copiilor, un evreu sărac dat afară din comunitate (dar nu și din gheto), un sunit-șiit încercând să rămână creștin Kopt într-o Armenie tot mai turcească, un neamț incapabil să-ți repare siguranța arsă, un biet sergent într-o armată ce se retrage de 40 de ani, un �zoon' antipolitikon bun doar de cușcă, o maimuță a bunului Dumnezeu
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
a părinților Vasile și Elena: „Fiul lui Vasile Gafencu (un bun gospodar din Sângerei-Bălți, fost deputat în Sfatul Basarabiei), născut în 1920, Valeriu, moștenește de la părinții săi o înclinație firească de luptă pentru adevăr și dragoste de neam. Educația profund creștină pe care i-o imprimă mama sa avea să sădească în acest vlăstar virtuți strălucitoare, în care iubirea revărsată într-o capacitate de jertfă întâlnită rar, doar la marile spirite, avea să copleșească până la umilire chiar și pe cei mai
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
tranzacționează voturi pentru socialiști și neo-marxiști cu jihadiștii islamiști contra liniște și siguranță. Europa multiculturală, tolerantă și neo-marxistă, sprijinită de fundații „soroșiste”, nu e altceva decât un paravan pentru încurajarea și sprijinirea comunităților musulmane și jihadiste din Uniunea Europeană. Treptat bisericile creștine din Occident se închid, iar locul lor e luat de numeroase moschei. Ateii prin agresivitatea, prostia și ignoranța lor de tip „Guevara”, nu face altceva decât să contribuie la înlocuirea Crucii cu Semiluna în Europa. Bătrânul continent devine treptat un
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
poarta Schengen i se închide mereu României în nas. Toți teroriștii islamiști de la Paris erau cetățeni europeni din spațiul Schengen, alți islamiști din Suedia sau Norvegia sunt liberi să circule prin Europa, fără opreliști, fiind considerați mai europeni decât românii creștini, locuitori ai spațiului carpato-danubiano-pontic de 2000 de ani. Musulmanii conform mentalității guvernelor occidentale și a Bruxellului sunt mai „europeni” decât românii, care nu sunt primiți nici acum în Schengen, că nu au îndeplinit standarde de securitate. Ce ironie cinică după
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
valorile europene. A venit vremea să închidem noi, pe dinlăuntru, poarta Schengen unei Europe musulmane, reprezentate de Saint Denis, Molenbeek, Rotterdam sau Andaluzia, să nu ne mai lăsăm umiliți de o Europă socialistă care și-a trădat originile și rădăcinile creștine pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
umiliți de o Europă socialistă care și-a trădat originile și rădăcinile creștine pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a unui cetățean belgian, francez, german sau olandez poate fi un real pericol pentru liniștea noastră. Dacă sub cetățenia olandeză, belgiană, franceză sau germană se ascunde un terorist islamist, o
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
la Astoria Blvd.) Slujba de pomenire pentru Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolitul Antonie Plămădeala și George Alexe Cuvânt de deschidere: Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Presedintele Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă Ing. Cristian F. Păscu, Presedintele Societății Române Creștine “Dorul” (înființată 1903), New York Pr. Th. Damian - Rugăciune de M. Eminescu Recitări din creația eminesciana (I): Nicole Smith, Valentina Ciaprazi, M. N. Rusu, Felicia Georgescu, Cristian Păscu Lansare de carte (în cadrul Cenaclului „M. Eminescu”): Lucian Blaga și ultima lui muză
NEW YORK 15 IANUARIE 2017 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380650_a_381979]
-
criteriu geopolitic - est și vest, până și cuvântul „independență” are sensuri diferite. Cei care au votat la 27 august 1991 independența, el avea sensul de independență de fostul imperiu sovietic. Cu totul alt sens are acest cuvânt în gura „socialistului creștin!!!” Dodon, care seară de seară apare pe ecranele televiziunilor lui făcându-și cruce și sărutând icoana (o fi fiind a țarului Nicolai al II-lea) pe fundalul stelelor lui roșii, tânguindu-se de „situația grea a poporului, în care l-
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
atent structurată, aduce în fața cititorului profilul bio-bibliografic al lui Grigore Pletosu, prezentând în detaliu viața și opera acestuia pentru ca, mai apoi, în capitolul Profilul spiritual al protoiereului Grigore Pletosu reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
anul 2005, o coproducție Franța - Germania - Marea Britanie - Belgia - Romînia. E un film pe care îl poți înțelege și dacă nu ar fi titrat. Acest film cu impact puternic asupra publicului a pus în lumina această lecție de omenie și frățietate creștină dată de bărbații Europei. Tulburător de frumoasă pagina a dragostei de viață țâșnită din ghearele morții și în același timp, minunată lecție de omenie și frățietate creștină dată de soldații aflați pe front în Primul Război Mondial ! ---------------------------------------- Elenă BUICĂ Pickering
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
puternic asupra publicului a pus în lumina această lecție de omenie și frățietate creștină dată de bărbații Europei. Tulburător de frumoasă pagina a dragostei de viață țâșnită din ghearele morții și în același timp, minunată lecție de omenie și frățietate creștină dată de soldații aflați pe front în Primul Război Mondial ! ---------------------------------------- Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada Crăciun 2014 Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - 100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIȚIU DE CRĂCIUN / Elenă Buică : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
și am primit îndemnul dintr-o carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
și am primit îndemnul dintr-o carte numită Când nu Te iubeam a poetei Dorina Stoica. Fiică a Bacăului (născută în comuna Răchitoasa) scrie de câțiva ani și publică și în rețele pe internet, pe site-uri de specific religios creștin, versuri muzicale, inspirate din rugăciuni, psalmi, sau pildele Noului Testament povestite în stihuri. Cartea, la Editura PIM, în 2014, are un cuvânt înainte al Arhimandritului Ciprian Grădinaru, de la Catedrala Neamului și la sfârșit, note de critică literară ale Cezarinei Adamescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
atent structurată, aduce în fața cititorului profilul bio-bibliografic al lui Grigore Pletosu, prezentând în detaliu viața și opera acestuia pentru ca, mai apoi, în capitolul Profilul spiritual al protoiereului Grigore Pletosu reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]