1,224 matches
-
cititorului-autor, el însuși instaurator de operă, care se deplasează tot timpul în funcție de mereu înnoite contexte literare. Altfel spus, spre locul de întâlnire al conștiinței empirice - totalitatea lecturilor și influențelor asimilate în trecut - și al celei subiective - datele intrinseci ale individualității creatoare -, ambele acționând mijlocit sau direct în momentul „facerii”. Poezia și eseul teoretico-istorico-literar se împletesc la M., frecvent stimulativ, cu obligațiile didactice și cu programul de traduceri din critica, istoria artei și literatura franceză. Textele și analizele produse de Irina Mavrodin
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
după moartea acestuia și marele număr al comentatorilor operei sale În RDG nu se explică doar prin atracția reprezentată de ridicarea interdicției. Este, de asemenea, succesul unei formule intens practicate de Bloch - foiletonul - care reprezenta apropierea de zonă cea mai „creatoare” din filosofie, la contactul cu literatura. Jurnalismul filosofic și eseistica ofereau mai multe posibilități de ocolire a cenzurii decât disciplină de gandire științific structurată. Însă nu numai tinerii cercetători sau scriitorii s-au interesat de operă foștilor „revizioniști”: Înalții responsabili
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
le dezvălui revelator. Dar aceasta îl apropie prea mult de ecuația textuală a moderniștilor; astfel că el se va retrage, mefient, într-o articulare aproape univocă a semnificațiilor propriei opere dramatice și într-o respingere de plano a intervențiilor regizorale „creatoare”. De altfel, referințele polemice la adresa regizorilor abuzivi sunt pe cât de numeroase, pe atât de suculente. Textul dramatic al lui S. are, în primul rând, funcția de a efectua secțiuni transversale în corpul bolnav al realității, în epoci trecute sau prezente
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică a lui Auguste Comte, el și-a sprijinit opiniile pe cercetarea evoluției artei începând din comuna primitivă, analizând pe rând „arta simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine
LEONARDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
reprezentanți ai direcției estetice, de la Titu Maiorescu la strălucita generație interbelică și la contemporanii Mircea Zaciu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, fără a uita contribuția lui C. Dobrogeanu-Gherea ca deschizător de drumuri pentru critica analitică și explicativă. Idealul interpretului este critica creatoare, iar pledoaria pentru integrarea biografiei (tocmai în anii freneziei structuraliste) particularizează conceptul său de istorie literară. Raportată la proză, poezia ocupă un loc secundar în atenția exegetului și se rezumă, în linii mari, la monografia „documentară” despre G. Topîrceanu - text
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
mai bine prin acțiuni personale ale elevilor, dirijate de profesor, decît prin procedee de simplă repetiție a ceia ce s-a primit și înregistrat. O astfel de învățare nu este posibilă decît utilizând metode care pun în joc activitățile proprii, creatoare ale elevilor și îi determină să participe activ la elaborarea cunoștințelor, ce urmează să fie însușite. 2. Procedee: Atunci când se procedează la o predare activ-participativă, elevii, la rândul lor, sânt nevoiți să le folosească pentru a rezolva cu suces sarcinile
STRATEGII EDUCAŢIONALE CENTRATE PE ELEV- METODE, PROCEDEE, MIJLOCE DIDACTICE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Matei Maricica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_898]
-
în desfășurarea și optimizarea tuturor proceselor psihice. Precizăm, de asemenea, că majoritatea probelor aplicate au fost preluate din lucrarea „Introducere în cercetarea psihopedagogică”, C. Dumitriu, 2004 și manualul de „Psihologie generală”, 1989 1. PROBA PENTRU CUNOAȘTEREA CARACTERISTICILOR GÂNDIRII ȘI IMAGINAȚIEI CREATOARE MATERIAL: jetoane pe care sunt înscrise literele a, b, c, d 4 monede diferite DESFĂȘURARE: Se dau elevilor cele patru jetoane și li se cere șă le aranjeze în diverse combinații; timpul de lucru este de 1 minut. Li se
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
P.Ș.) luminițe pâlpâitoare(C.T.) Concluzii: Analizând și prelucrând rezultatele obținute de elevi, am constatat că 14 elevi au o imaginație creatoare foarte bună, 6 elevi au imaginație creatoare bună, 2 elevi au imaginație creatoare mijlocie, 4 elevi au imaginație creatoare mediocră și un elev are o imaginație foarte slabă. În urma celor constatate, la elevii cu o imaginație creatoare slabă și foarte slabă, se vor utiliza mai multe probe de imaginație, fiind sprijiniți și încurajați pentru diversificarea tehnicilor de lucru și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
a receptării scriitoarei într-o colecție de profil (Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., 1976) - o critică a criticii oportună (chiar dacă mascată de timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de tip vizionar, o creatoare din familia artiștilor plăsmuitori, Creație și analiză, O „poetică” a romanului citadin, Elemente ale unei genealogii caragialeene în romanul bengescian, Existențe stilizate. Secțiunea penultimă, constituind contribuția cea mai consistentă a cărții la dosarul critic al
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
colecție de profil (Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., 1976) - o critică a criticii oportună (chiar dacă mascată de timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de tip vizionar, o creatoare din familia artiștilor plăsmuitori, Creație și analiză, O „poetică” a romanului citadin, Elemente ale unei genealogii caragialeene în romanul bengescian, Existențe stilizate. Secțiunea penultimă, constituind contribuția cea mai consistentă a cărții la dosarul critic al operei, mai ales prin radiografierea
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
una dintre cele mai remarcabile experiențe de sublimare a fenomenului liric. Drama acestui poet într-adevăr original stă [...] în conflictul nerezolvat dintre inteligența sa artistică excepțională și tot atât de rara capacitate emotivă. D-sa nu a atins echilibrul ideal dintre inteligența creatoare și sensibilitate, poate pentru că s-a încrezut exclusiv în luciditate. Cu toată această alcătuire intelectualistă, I. Vinea configurează în poezia noastră zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
o diversitate de rețete literare și de genuri, iar pe de alta, privită în ansamblu, producția lui este extrem de unitară, crescând pe solul unor teme și obsesii modelante. Cel dintâi volum, Singur printre poeți, îi afirmă o constantă a gândirii creatoare, preocuparea pentru „starea poeziei”, ca și pentru deja-creat în totalitate. Poezia care a urmat poate fi definită drept cumulativă și de înclinare hermeneutică. Cumulativă, în măsura în care recitește, citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule - adică preexistentul creatului
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
față de viața medie dăruirea de sine, spiritul de sacrificiu pentru un ideal care depășește persoana. Se remarcă o proiecție dominantă în domeniul unor idealuri superioare de viață morală, care depășesc persoana. Acestea sunt, în primul rând, credința și devoțiunea. Viața creatoare este corelată vieții de devoțiune. Ea se caracterizează prin actele de creație, fapt care presupune „producerea de valori”. Destinul creatorului este de a depăși realitatea, de a o schimba în sensul adevărului, binelui și frumosului. Creatorul este cel care dăruiește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cartea absoarbe, într-adevăr, cam tot ceea ce autorul achiziționase pe teren biobibliografic, însă îi lipsește intuiția fundamentală care să sudeze organic și original tot acest material. În numele obiectivității, adică al fidelității față de document, biograful respinge metoda călinesciană a perspectivei epice creatoare, însă tocmai această fidelitate îl face inexpresiv. Inexpresivă este și privirea asupra operei ca modalitate de completare a documentului propriu-zis, iar analiza acesteia nu depășește nivelul didactic. De aceeași factură se dovedește și Istoria literaturii române (1940). Relevabilă ar fi
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
interior, analiza urmând fiecare din genurile ilustrate de scriitor. Îmbinând demersul istorico-literar cu critica analitică, exegetul consacră trei lucrări ample lui Mihai Eminescu. Cea dintâi este Eminescu. Originile romantismului (1983), o lucrare ambițioasă, care își propune să epuizeze semnificațiile personalității creatoare eminesciene, așezând-o în context universal. Adept al metodei genetice de factură ideologică, P. cercetează sursele autohtone și străine care au fertilizat gândirea eminesciană. Aceeași metodă este utilizată și în Eminescu. Metamorfozele creației (1985), unde interpretul intenționează să descifreze devenirea
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
culturii și spiritualității românești”. Dezavuează „clișeele vechi, primite de-a gata”, contrapunându-le elanul creației neobediente față de tipare obosite, totuși fără să ignore tradiția. Cu tot impulsul înnoirii, revista dorește să păstreze un echilibru între tradiție și aspirațiile firești ale tinereții creatoare, deoarece „prea multe lucruri nobile și utile au fost declarate «pur și simplu» desuete; prea multe înnoiri nejustificate au fost decretate exigențe; prea multe simple nimicuri au fost găsite importante...!” Preocupat de aceeași problemă a generației - subiect ce face carieră
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
căzuse În luptă și este Înmormântat pe câmpul de bătaie din preajma satului «Sub un arțar, acum e-un gard, Un stâlp de piatră, cu o stea. Aici e Iura-nmormântat, Și moșu-n fiecare an dă gardu-acesta cu vopsea». Narativă, dar creatoare de puternice emoții, este poezia Drum de August pe care a publicat-o Eugen Jebeleanu În Contemporanul, nr. 202, din 18 August 1950. Adresându-se unui copil poetul Îi Înfățișează Bucureștii din zilele lui 23 August, vreme În care gărzile
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Râmbă din Oțel și pâine nu se dau În lături de la nici o acțiune de sabotaj sau chiar asasinat, pentru a menține sau provoca haosul, dezorganizarea, risipa, demoralizarea. (Ă). Amândouă romanele sunt luminate de un optimism robust, sunt imnuri Închinate muncii creatoare a omului nou. Ele reprezintă În imagini artistice rolul partidului prin cuvântul și fapta fiecăruia, din ruine se Înalță uzine și orașe noi, din câmpii pustii cresc construcții uriașe, o lume nouă, a oamenilor liberi constructori și apărători dârzi ai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acest plural al modestiei se potrivea foarte bine cu limbajul de lemn folosit, care excludea din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității creatoare, Își permiteau (dar nu Întotdeauna!) personalizarea textului, folosirea persoanei I singular. Astăzi, pe măsura democratizării societății, există tendința de a se renunța la acest plural. El rămâne Însă recomandabil studenților, celor care se află la Începutul unei cariere științifice. 5
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
organiza acțiuni comune antirăzboinice au răspuns și asociațiile de femei. La rândul său, Frontul Feminin a lansat un „Apel pentru pace”, îndemnând femeile să protesteze alături de celelalte forțe democratice împotriva pregătirii puterilor revanșarde pentru un nou război mondial: Noi, femeile, creatoarele vieții, ne vom face oare complice, prin nepăsarea noastră la această încercare de ucidere a copiilor noștri crescuți cu atâta trudă, a soților și fraților noștri? ș...ț Femei de pe tot întinsul țării noastre, în fața primejdiei care amenință viața și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sau mutila până și pruncii în leagăne și se vor face praf comorile acumulate de civilizațiile milenare, acumulate și prin efortul și martiriul femeii. Vom lăsa oare să ne azvârle și pe noi în această cascadă de sânge? Noi femeile, creatoarele vieții, ne vom face oare complice, prin nepăsarea noastră, la această încercare de ucidere a copiilor noștri crescuți cu atâta trudă, a soților și fraților noștri? Până și fiara crudă își apără puii. Noi femeile nu vom încerca să strigăm
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din făgașele logice ale minții, să depună o activitate creatoare. E ceea ce și fac metafizica, arta, crearea de mituri, religia, mistica, ba, după B., chiar și știința, atunci când părăsește planul strict constatativ și lansează teorii (Cunoașterea luciferică). Pe calea „minus-cunoașterii” creatoare, omul nu epuizează niciodată „misterele”, ci le „deschide” și le „variază”. Trilogia culturii sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
întrebare la care trebuie să răspundem este: ne putem interpreta singuri visele? Răspunsul este pozitiv. Nu numai că persoana care visează poate identifica semnificația viselor sale, dar este chiar cea mai potrivită pentru a o face, dat fiind că e creatoarea scenariului oniric. Vă spun că este foarte posibil, că este chiar plauzibil ca persoana care visează să știe, indiferent de situație, ce semnifică visul său, dar, neștiind ce știe, crede că nu știe (Freud, ????, p. 131). În definitiv, ea, și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anulăm influența acestor experiențe, condiționări trecute (determinismul genetic, determinismul fizic - educația, trăirile din mica copilărie etc., determinismul mediului ambiant), dacă nu conștientizăm capacitatea de a le transcende, acceptând și analizând efectul lor asupra noastră, precum și natura noastră pozitivă, deschisă, potențial creatoare cu resurse nelimitate în a se adapta, evolua, transforma. Deținutul nu acceptă capacitatea sa de autodeterminare, schimbarea prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]