950 matches
-
decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vreme, stârnea un entuziasm aidoma celui provocat, ceva mai târziu, de oracole. Aceeași căutare a unei revelații personale, dincolo de rațiune, care-i Împinge pe oameni fie Înspre oracole, fie către astfel de profeți care păreau cu atât mai vrednici de crezare cu cât erau mai Îndepărtați În timp și În spațiu. Pe de altă parte, exista ideea, foarte răspândită, pe care o găsim În Stromatele lui Clement Alexandrinul, cum că barbarii ar deține Învățături despre divinitate cu mult mai vechi și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mod obligatoriu găsită Întotdeauna o explicație mulțumitoare (În vreme ce În cazul miturilor povestite de poeți o astfel de explicație putea fi refuzată). Că așa stau lucrurile ne-o dovedește bine următorul pasaj: Ammonios este gata să nu dea cîtuși de puțin crezare istorioarei despre ciobanul Coretas 1, istorioară care-i slujise drept argument lui Lamprias și pe care o socotește „o fabulație și o invenție gratuită” (mythos, plasma kenon), tocmai pentru că se află În contradicție cu practicile ritualice delfice. În sfârșit, reproșul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fapt, considerabile; cu toate acestea, știi bine că aici șla Delfiț, Încă din vechime, multe oracole erau exprimate și În proză. (B) Unele se refereau la evenimente care Încă nu se Întâmplaseră. Să luăm un exemplu: atunci când lacedemonienii, dacă dăm crezare povestirii lui Tucidide, l-au consultat pe Zeu cu privire la războiul Împotriva Atenei, el le-a prezis victorie și dominație, adăugând că, În ceea ce-l privește, le va da ajutor, fie că va fi, fie că nu va fi solicitat să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
maturitate și au furnizat ulei din belșug, uleiul acesta a prins mai multă tărie și consistență, fiind capabil să alimenteze focul pe măsura forței dobândite. Dacă cineva ține să ofere o explicație, acesta este singurul mijloc prin care putem da crezare oamenilor de la Sanctuarul lui Ammon, deși toată chestiunea aceasta este destul de nelalocul ei șatoponț și ciudată”. 5. Când Ammonios termină ce avea de spus, am luat eu cuvântul: „- Cleombrotos”, i-am zis, „mai degrabă vorbește-ne despre oracol, căci renumele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pe divinul Hesiod, decât daimonii «paznici preasfinți ai muritorilor de pe acest pământ»...1, de ce lipsi-vom noi oare spiritele legate de corpuri de acea facultate prin care demonii sunt În stare să prevadă și să dezvăluie viitorul? Nu e de crezare că sufletele, după ce părăsesc trupurile, dobândesc vreo proprietate oarecare sau un atribut pe care Înainte nu-l aveau, ci ele Își păstrează mereu aceleași facultăți, care sunt Însă Întru câtva diminuate, atunci când se produce amestecul cu un corp; În acest
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se ridică din locul sacru Întocmai ca dintr-un izvor care se revarsă din adyton. Este probabil că fenomenul se petrece sub influența căldurii sau a vreunei alte forțe naturale 1. (D) Dacă ce spun eu nu vă pare de crezare, veți fi de acord cel puțin că Însăși Pythia este afectată când Într-un fel, când Într-altul de suferințe și transformări În acea parte a sufletului În careprimește suflul profetic. Ea nu păstrează mereu, În orice Împrejurare, aceeași dispoziție
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
satului, constând dintr-o suprafață de 20m x 8m, a unei locuințe ce a existat pe acest loc. De asemenea, se găsesc urme de cioburi de oale de pământ groase de 1 cm, zgură și cenușă, dovezi materiale ce dau crezare ideii că proprietarul acelei locuințe ar fi fost un stăpânitor al acestui sat. La distanțe diferite, se pot observa mici pete de teren cu pământ mai negru, care dau de bănuit că au fost locuințe și „bordeie” în pământ. De
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învoirea directă la fraudă (VII. 6 - un preot consimte să fure un porc) sau chiar profanarea de morminte (II. 5). Remarcăm însă și cazuri când prostia este cea reliefată în mod evident: un călugăr („greu de cap, sărmanul” 552 ), dând crezare vorbelor iscusit întocmite ale unei femei, devine un adevărat intermediar pentru ea, aducându-i în brațe ibovnicul dorit. O singură dată în Decameron un membru al cinului monahal, un abate de Cluny, este privit cu admirație, fără ironie, pentru că se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Enea, mult prea radicală în dorințele ei sau prea credulă: „De el atârnă tot, viață sau moarte.”689 Naratorul nu ezită să insereze în textul legendei versuri moralizatoare privind viclenia bărbaților, cărora nu ar trebui să li se dea întotdeauna crezare, este un pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi din fire,/ Pline de milă, cinste și simțire,/ Cum de vă-ncredeți oare în bărbați?/ De-al lor fățarnic chin vănduioșați/ Când pilde vechi aveți - cu ce folos?/ Au nu vedeți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de sfaturile cumpătate ale soției sale, Prudenția are răspunsurile potrivite de fiecare dată, demonstrând că înțelepciunea poate fi și o trăsătură feminină. La început, Melibeus se teme să nu fie perceput de cei din jur drept un ignorant, pentru că dă crezare unei femei, dar soția îi arată că autoritatea nu vine din percepția colectivă asupra unui lucru, ci ea este darul celor puțini și înțelepți. Melibeus consideră apoi de cuviință să ignore spusele femeii, bazându-se pe instituita concepție misogină a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât să-l înspăimânte pe credulul teslar, lipsit de discernământ, care acceptă sfârșitul iminent, oferindu-le astfel celor doi îndrăgostiți posibilitatea de a fi împreună. Localnicii, văzând obsesia aberantă a soțului pregătit pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și puterea care i se acordă nu sunt la Înălțimea meritelor sale... Se arată susceptibil și-i acuză pe toți de nedreptate, când adesea de vină este doar lipsa lui de rigurozitate. Aceasta Îl face să fie credul, să dea crezare unor propuneri sau promisiuni neîntemeiate. Evenimente: Dificultățile de ordin social sau material au loc adesea În cazul unor disonanțe Soare/Jupiter. Individul poate să Înșele, dar poate fi la fel de bine Înșelat sau trădat (În toate cazurile, de vină e lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lucru. Impresia mi se confirmă dacă se aude și un mormăit, iar dacă Îi simt duhoarea și gheara Înfiptă În spate, nu mai Încape Îndoială: este un urs. Persistența percepției și confirmarea venită pe diferite căi senzoriale sunt demne de crezare; reprezintă un mecanism eficient pentru a ne adapta la realitate. Totuși, odată cu apariția limbajului, lucrurile se schimbă. Nu mai trebuie să cred În ceea ce văd, ci În ceea ce mi se spune. E și mai hazardat, pentru că limbajul acționează ca substitut
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și le măresc satisfacția. George l-a întrecut întotdeauna pe Altc "George l‑a întrecut întotdeauna pe Al" Am vrut să spunem tuturor cine va câștiga alegerile din 2000 cu șase luni înainte de vot, dar nu ne venea să dăm crezare datelor. Fiecare sondaj demonstra că cel despre care presupuneam noi că are șanse nu avea nici o speranță. Milioane de americani spuneau că George W. Bush nu părea inteligent; Will Ferrell de la Saturday Night Live a devenit faimos făcând glume pe
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
temându-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic și, Într-adevăr, pe bună dreptate aș fi dus la Închisoare sub cuvânt că nu cred În zei, de vreme ce n-aș da crezare oracolului și m-aș teme de moarte și aș socoti că sunt Înțelept fără să fiu. Căci să te temi de moarte, cetățeni, nu este nimic altceva decât să-ți Închipui că ești Înțelept fără să fii; Înseamnă să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
descălecarea Țării Românești", de exemplu, autorul atrăgea atenția că este o poveste populară, înscrisă târziu în cronici și că "mai mulți istorici contemporani au pus la îndoială realitatea legendei populare. Dar iată că azi ne răzgândim și-i dăm iarăși crezare"244. Ca urmare, după ce a relatat faptele și interpretarea lor istorică, s-a reîntors la registrul folcloric, amintind de cel care "a rămas în amintirea poporului cu porecla Negru-Vodă, fiindcă, așa cum ne mai spun cu veacuri mai târziu cronicarii și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
puțin irosit decât lungii ani când vinul tânăr pare că doarme în pivnițe necercetate. Yourcenar își îndrepta atenția către Fraigneau. Pasiunea ei pentru el a fost pe atât de intensă pe cât a fost de sinceră. Dacă ar fi să dăm crezare interviului pe care André Fraigneau l-a acordat lui Josyanne Savigneau în pregătirea biografiei acesteia despre Yourcenar, nu mai poate exista nici un dubiu în legătură cu ce a ieșit la iveală. André Fraigneau devenise conștient de homosexualitatea lui cu mult înainte de 1935
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a acestora care avea un mare succes în special în Egipt. Cărți corespunzătoare instruiau un public compus din cititori creduli despre semnificația și importanța celor văzute în vis, iar explicațiile cele mai stranii găseau dintr-aceia care să le dea crezare. Încrederea în înțelepciunea oracolelor din vremurile antice a supraviețuit până în perioada elenistă, când s-a putut constata o coborâre de la un nivel originar mult mai elevat spre forme populare de târg. Dacă a scăzut considerația față oracolul delfic al lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celor 10.000 de soldați romani răstigniți pe muntele Ararat, în Armenia, fără a preciza numele acestora și nici perioada în care au pătimit martiriul; cardinalul Baronio i-a introdus în această operă pe baza unei passio considerată demnă de crezare. Această operă din sec. XII-XIII, ignorată de hagiografiile occidentale și orientale înainte de această dată, ne spune că Acacius, un ofițer roman, probabil creștin, care a participat împreună cu împăratul Hadrian la o expediție împotriva armenilor, împreună cu vreo 10.000 de soldați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
intoleranță. Dealtfel, multe fete consideră că vălul este un semn de pudoare, o apărare împotriva poftelor bărbaților, în timp ce pe stradă este peste tot afișată imaginea femeii goale, iar fetele vin la școală în ținute provocatoare. 4. Trebuie să îi dăm crezare lui Montesquieu: moravurile creează cetățeni mai buni decât o fac legile. Femeile mu-sulmane se vor emancipa prin studii și prin atracția exercitată de libertăți. Până nu demult, femeile creștine trebuiau și ele să se acopere pentru a putea intra în
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din gîndul lui, Fiind hotărît să-l facă, cu blestem L-amenințai că-l dau de gol. El a răspuns: "Tu sărăntocule bastard, au crezi Că de te-aș dezminți, încrederea-n Virtutea, cinstea și valoarea ta, Ți-ar da crezare? Nu, eu aș nega (Și aș nega eu, de mi-ai arată Chiar caracteru-mi), aș întoarce tot Că-ndemnu-ți e, complotu,-urzirea ta; Și-ar trebui prea să-i prostești pe toți, Spre-a nu gîndi: foloasele din moartea-mi Au
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tatălui natural. "Bizu" e de fapt numele generic dat de Lovinescu vieții ca viață, "umbrei" îngropate adânc în inconștient și reactivate în procesul creației, adică o dată cu asumarea unei identități distincte (de artist sau erou). Prin urmare, dacă e să dăm crezare ucenicului neascultător al lui Freud, trebuie să acceptăm ideea că omul comun, indiferent de numele pe care îl poartă, rămâne sub dominația "mamei" și a "naturii", pe când "artistul" iese de sub jurisdicția aceasta constrângătoare pentru a se naște a doua oară
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
realiștii", primii având o viziune dualistă, gnostică (asemeni lui Lovinescu), din perspectiva căreia condamnă realitatea (întrupare a răului absolut), pe când ceilalți sunt moniști și înclină spre anularea contradicțiilor dintre suflet și trup, "realitate" și "idee". Or, dacă e să dăm crezare lui Platon, așa cum ne îndeamnă "divinul" critic, "realitate" autentică nu posedă decât ideea, iar scriitorul, dacă admiră înțelepciunea, trebuie să fie "realist" id est să creadă în realitatea "ideii", și numai din unghiul acesta va fi el îndreptățit să privească
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de a numi un nou ambasador în România. Pe 27 septembrie, Carter l-a propus pe O. Rudolph Aggrey în funcția de ambasador, în locul lui Harry Barnes 1910. Numirea lui Aggrey avea o semnificație care, dacă ar fi să dăm crezare spuselor unui trădător, nu era pe placul lui Ceaușescu. Conform lui Pacepa, faptul că Aggrey era de culoare l-a înfuriat pe Ceaușescu 1911. Președintele român ignora faptul că ambasadorul era un diplomat de carieră, care fusese trimis în Senegal
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]