590 matches
-
atenția pentru multă vreme („funcția secundară”). Un eveniment care a avut loc poate, așadar, să ne procure mult timp, să fie analizat cu minuțiozitate și să intervină în experiența ulterioară a omului. Într-adevăr, dacă Șt. Gheorghidiu ajunge să fie „crispat moral”, acest lucru se datorează tendinței lui de a-și restructura continuu impresiile, de a le amplifica prin prelucrare, ceea ce face să aibă un răsunet / ecou deosebit în conștiința sa. Iată unul din acele numeroase și tulburătoare monologuri interioare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
neliniștitoare, când gracile, când ponderoase. Rezultatul este o poezie stenică, proaspătă și solară, care crede în ritualuri de esență sau expresie creștină, în miracole și epifanii. Prin urmare, chiar și în cazul în care fața aurorală a lirismului său se crispează deprimist, pânza freatică a discursului nu răbufnește la suprafața poematică decât aburi mirosind a tămîie. De altfel, prin Caii din Perugia pătrunzi într-o geografie spiritualizată în care miroase a salcâm, a floarea-soarelui și a turtă coaptă pe plită, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a ceea ce credeau a fi noaptea, bucuria. Și capetele lor creșteau, bălăngănindu-se deasupra umerilor! Capetele crescând, ochii se măreau și ei, devenind atoate-văzători, fantastici. Aș fi vrut să strig. Dar numai la gândul acesta aerul a început să se crispeze, de parcă mi l-ar fi ghicit. Lumina și-a trimis spre mine regii săi negri, plutitori. Străzile circulare, concentrice deveneau primejdioase, arborii uriași, dispuși in cercuri, nu erau mișcați de nici o pală de vânt, casele nu păreau sa adăpostească pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
accentuat aceste cuvinte într-un mod cu totul deosebit, Rodin spuse șefului său: Înțelegeți? Perfect, spuse acesta tresărind. Sînt formulele convenite. Mai departe... Dar funcționarul, reluă secretarul, mai are o reținere. După un moment de tăcere, cînd figura i se crispa, șeful lui Rodin reluă: Să se acționeze în continuare asupra imaginației funcționarului prin tăcere și izolare, apoi să fie pus să citească încă o dată lista cazurilor în care regicidul este autorizat și iertat... Continuă [...]. De trei ani încoace, două servitoare
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
semnul tradițional de identificare a sa în cele din urmă: urmărind taina sfîntă a cununiei, în timpul procesiunii, cînd "doi tineri neprihăniți" intră în biserică, o forță ce pare irezistibilă pune stăpînire pe el, chipul i se schimonosește, mîna i se crispează, barba i se zbîrlește, "urlă ca un animal sălbatic". Sînt noi mărturii, la urma urmelor, ale acestei prezențe diabolice permanente în străfundul mentalităților colective din secolul trecut, chiar din anii în care ne-am obișnuit să vedem triumfînd oficial Gîndirea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este bine deloc, e chiar mai rău decît să fii gîtuit, mai rău decît să fii ștrangulat, sufocat, este o prăpastie psihologică, un coșmar anatomic, o angoasă metafizică, o revoltă, o plîngere; inima ce bate prea repede, mîini care se crispează, pielea care transpiră". F.-B. Michel, Le Souffle coupé Textul B Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău, de o sută de ori mai rău decît mi-aș fi putut imagina vreodată, atunci cînd mă gîndeam să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu e asta. Atunci ce e? Dacă sunteți suficient de atenți, vă veți da seama că jurnalistul că jurnalistul care intervievează se încruntă des în timp ce interlocutorul său vorbește. Sau își ține stiloul pe buze cu un aer nervos sau își crispează gura... reacții pe care le avem, de obicei, atunci când nu suntem de acord cu cineva. E oare posibil ca mimica jurnalistului să vă influențeze în mod inconștient? Un experiment arată că, într-adevăr, suntem foarte sensibili, independent de noi, la
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
video în care un om politic era intervievat de un jurnalist de televiziune. În unele imagini jurnalistul înclina capul în semn de aprobare, zâmbea și afișa o mină destinsă. În altele, jurnalistul adopta o serie de mimici dubitative: fie își crispa buzele, fie se încrunta. Uneori se mișca pe scaun, își schimba poziția sau își mângâia barba. E. Babad le-a dat tuturor participanților chestionare de completat pentru a le evalua părerea despre responsabilul intervievat și într-un caz și-n
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
celălalt. Ea a constatat că voluntarii care au vizionat primele fragmente (în care jurnalistul zâmbea) aveau o opinie în general pozitivă despre persoana intervievată. Dimpotrivă, voluntarii care au văzut al doilea fragment video (în care jurnalistul se încrunta și-și crispa buzele) erau de părere că personajul politic era mai puțin convingător. Și totuși, întrebările jurnalistului erau aceleași în ambele cazuri. Atitudinile jurnalistului sunt, prin urmare, un element care cântărește greu în balanța jocurilor electorale. Acest tip de influență numit „non-verbală
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mesajul pe care i-l dădusem, în care solicitam finalizarea proiectului pînă la sfîrșitul lunii. „Am avut dreptate”, a spus el cu un zîmbet satisfăcut. „Mai este aproape o săptămînă pînă atunci”. Desigur, nu prea mai aveam replică. M-am crispat la gîndul că trebuia să-mi sun clientul și să-l anunț că mai avea de așteptat încă o săptămînă. Cînd dădeam să ies din birou, Doug mi-a spus: „N-am zis că nu l-am terminat”. M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
viață și moarte ale speciilor). Fenomen biogenetic imanent și profund din punct de vedere instinctiv, emotivitatea constituie la om ELANUL ANIMANT care "moare" pe măsură ce se revarsă ca urmare a exaltării dorințelor, într-o multitudine de afectivități banale sau care se crispează, exaltîndu-se maladiv spre spirit. Spaima în fața misterului vieții și morții este emoția sacră, veritabila religiozitate. Fiorul emotiv în fața profunzimii misterioase a existenței este un fenomen intrapsihic. Simbolul misterului, creat de om și numit "Dumnezeu", este deci în mod necesar și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
îndoiala sterilă, eliminînd în același timp credința moartă și pe cea activă, are avantajul de a prefera interesul material efortului esențial fără intervenția culpabilității. Deoarece credința oarbă o distruge pe cea activă în viață, întrucît credința în dogmă neglijează (sau crispează) activitatea dreaptă, adevăratul sens al salvării, lumea devenind tot mai nedreaptă și pierzîndu-și viziunea asupra nevoii esențiale eșuează tot mai mult în exaltarea nevoii materiale; fiecare om ajunge să-și caute în ea salvarea. Între exaltarea miraculoasă și magică a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unei vanități culpabile. Sfîntul este inimitabil tocmai pentru că el nu imită nici un exemplu, supunîndu-se exclusiv măreției dorinței lui esențiale. Toți ceilalți sînt imitatori, iar pericolul imitării constă în făptul că aceasta depășește forța elanului, limitele dorinței esențiale, că exaltă și crispează, se înduioșează în fața suferinței exaltate a propriei crispări și își pune speranța nu în justiția imanentă, ci într-o justiție compensatoare după moarte. A aștepta o justiție după moarte implică devalorizarea vieții și a lumii, în loc a vedea viața ca
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Care va rămâne o amintire frumoasă..." Poetul visează totuși o zi a marii eliberări de moarte, când demonul cumplit al stingerii va fi învins: „Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
exprimă cuvintele, constituind gesturi contrare (profesorul surâde ușor în timp ce îl critică pe elev). După Elisha Babad ,,ilustratorii pot să cuprindă gesturi emblemă" (care înlocuiesc cuvintele) și ,,expresori" (care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv: a roși, a te crispa de durere, a tresări etc.)114. Pe parcursul lecției, profesorul poate să descrie cu ajutorul mâinilor ritmul de acțiune (rapid, lent), persoana (eu, tu), conceptele spațiale (aproape-departe, în față-în spate, sus-jos), formele (cerc, triunghi, pătrat) și dimensiunile obiectelor (mare, mic) etc. toate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un milițian somalez În pantaloni scurți, care Îi dădeau un aer insolit tineresc, Întinzând brațul În care strângea o AK-47, Încercând să apropie gura țevii de capul bărbatului Întins pe spate În țărână. Mușchii și tendoanele brațului negru, slab se crispau din cauza reculului armei, ale cărei gloanțe făceau praf și pulbere chipul celui căzut; Încă viu, acesta ridica mâinile și genunchii, cutremurat de impact, ridicând praf În jur, cu capul explodând În fragmente roșii; fotografia mai prinsese și două cartușe goale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urmă de croat, Înainte de plecare. Ar trebui să te duci În sat. S-o cunoști pe femeia de pe șalupă. Nu mai ai multă vreme. S-o cunoască pe femeia de pe șalupă. Aproape fără să-și dea seama, Faulques și-a crispat gura Într-un zâmbet. Nu mai rămăseseră femei de pictat pe marea frescă circulară din turn. Toate erau acolo: femeia violată, cu coapsele pline de sânge, cele strânse una Într-alta, ca o turmă speriată de puștile călăilor, cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Mișcarea brațele se va face din articulația umerilor, nu din cea a cotului. Pentru a nu crea tensiuni suplimentare la nivelul musculaturii spatelui (în special la nivelul musculaturii coloanei, cu rol antigravitațional), brațele nu vor lucra cu amplitudine, nu vor crispa musculatura centurii scapulare (gât, omoplat, umăr, piept) și astfel consumul energetic va fi scăzut, eliminând astfel și eventualele tensiuni musculare; mâinile trebuie ținute sub formă de cupă sau cu pumnul desfăcut. Alergarea cu mâinile încleștate sau desfăcute în totalitate va
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de vaste probleme. Lirica de război a lui Camil Petrescu cultivă cu virtuozitate apocalipticul. Ea e vizionară și teroristă. Războiul apare monstruos, universal, hotărât de trâmbiți divine. Coloana e o turmă de vite, bordeiul o mare bestie strivită, priveliștile sunt crispate, halucinante. Starea de spirit e pânda, așteptarea dementă. Poetul a aplicat această plastică și în vederea unei poezii de idei, cu interesante sugestii. IONEL TEODOREANU Deși înrîurită în chip vădit de Jules Renard, Anghel, Delavrancea (poate și de Meredith), literatura lirică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
modelului francez de guvernare subnațională Franța, ca și sora ei din est, România, a fost nevoită să facă față unității în indivizibilitate a statului. În aceste condiții, guvernarea subnaționala a cunoscut o evoluție plină de temeri și chinuri politice ,,iacobine" crispate de o clasa politică centralistă, ,,republicană". Aceste rezistențe au fost alimentate, de la centru, de către președinte și diferiți miniștri, dar și în teritoriu de către ,,notabilii" care nu doreau să-și piardă nici pozițiile, și nici, mai ales, puterile decizionale departamentale ,,sacrosancte
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
L. De Militari 1010 1975 1999 L MĂTRĂGUNA - Atropa belladona L De Vrancea 1010 1975 1999 L MENTĂ BUNĂ - Mentha piperita L Columna 1010 1974 1999 Cordial 1010 1989 1999 b Cristal 1010 2000 MENTĂ CREATĂ - Mentha spicata L. văr. crispa (Benth.) Mansf. Mencris 1010 1976 1999 Record 1010 1992 2002 b MUȘEȚEL - Matricaria chamomilla L. Floră 1010 1989 1999 b Mărgăritar 1010 1982 1999 NALBA DE CULTURĂ - Malva glabra Desf. De Suceava 1010 1973 1999 L NALBA DE GRĂDINĂ - Althaea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Delicia 1037 2001 stm Herma 1 1037 1966 1999 stm Ivanhoe 1037 1966 1999 stm Lax 1037 2002 tm Pemberton 1037 1966 1999 stm Safir 1037 1998 stm Simultan 1037 2001 stm Weymouth 1037 1966 1999 tm ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── AGRIȘ - Ribes uva - crispa L. văr. sativum DC. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Perioadă de (radierii) maturare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Careless 1037 1970 1999 stm Houghton Seedling 1037 1970 1999 td Rezistent de Cluj 1042 1973 1999 stm Someș 1042 1982 1998 stm White
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
avut aproape, în anii de studiu, pe maestrul Alexa Visarion. Tedy NECULA Puncte mobile Un neliniștitor vorbitor care inițiază continuu fire de dialog fragile, nedeterminate, ambigue, transgresând descifrarea localizată. Alexa Visarion nu fixează un enunț într-un punct fix. Nu crispează un șir de cuvinte într-o unică perspectivă semantică. Solarizează sensurile unui text, unui spectacol, în sensul în care le dă o necesară luminozitate, fără să le ascundă partea de obscur și indefinit. De impalpabil și greu tangibil. Este printre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și foarte oftalmici, erau de o fixitate hipnotică, augmentată de lentilele groase ale ochelarilor, fuma întruna, culegîndu-și din cînd în cînd de pe buza de jos cîte un firișor de tutun negru, ideea modelului, intrată nu știu cum în tehuiul nostru malaxor, îl crispase chiar de la început, ce model? care model? totul începe de la noi, de la dumneata, de la mine, dacă vrem să facem ceva, n-avem decît o soluție: totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere despre soare, despre frunzele moarte, apoi direct în sujet: politicale. Mitraliere. După prima salvă, îmi și dau seama ce-i cu smochinele agitatoare. Gata, le zic, sînt lămurit! Ce? întreabă crispate gurițele lor pungă; dacă sînteți lămurit, încearcă ele să zîmbească-nțepat, spuneți-ne, dacă ghiciți, pentru că noi nu ne dăm seama în ce vă privește, ghiciți din ce partid facem parte? Al lui Vadim, zic pe loc și mă uit în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]