8,264 matches
-
lui Palmer. Draperiile din catifea violet erau trase, ascunzând înserarea, iar tapetul cu trandafiri negri pufoși, luminat de flăcările jucăușe, ne înconjura ca o pădure ostilă. Pe măsuță lămpile cu abajururi întunecate aruncau fascicule înguste de lumină peste colecția de cristaluri a lui Palmer, făcându-le să scânteieze din când în când în mod misterios, dar semnificativ. Antonia stătea în picioare pe covorul negru gros din fața căminului. Lângă ea, pe o măsuță acoperită cu mozaic, era pregătită o tavă cu băuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
În ceafă, dar mi-am dat seama că eram probabil hipersensibil ca urmare a ce se Întâmplase mai devreme după-amiaza aceasta. În spatele tejghelei, Helmut lustruia pahare cu gesturi economice. Ținând unul În lumină, Îl cercetă de parcă ar fi fost din cristal de Boemia, apoi continuă să toarne bere Înainte să am timpul sau promptitudinea de a comanda. Pe scaunul de lângă mine era un ziar. Însă, cum gândurile-mi zburdau În minte,reluate la nesfârșit, Îmi venea greu să mă concentrez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bancnotele constituiau chiria pe o lună și țigările fuseseră fumate chiar de subsemnatul. Pe blatul de bucătărie era o plăcintă atât de crescută, de parcă ar fi fost pregătită de un cofetar În somn. Dora scosese niște farfurioare și pahare de cristal. Lângă șervete erau niște lingurițe și un obiect de metal pe care nu-l puteam identifica, dar care părea o paletă pentru prăjituri. Pe masă era tabachera, iar pe podea, un scaun răsturnat. Habar n-am de ce am băgat tabachera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ceva. Și dacă el n-a găsit ce căuta, era oare posbil ca nici poliția să nu fi reușit? Anton mi-a spus că a cercetat fiecare centimetru - chiar și-n bucătărie. Din păcate, a văzut doar câteva pahare de cristal, o plăcintă lăsată, și ceva care semăna cu o spatulă. — Cuțit pentru tort, l-am corectat. — Așa că, până la urmă, mi-am spus: „La naiba, dacă ăsta ar fi centrul lumii tale, unde ai ascunde ceva ce nu vrei să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
drăguță insulă privată În stil hippie pe care familia mamei mele o are dintotdeauna. Sunt câteva căsuțe frumoase acolo. Îmi amintesc cum priveam oceanul cu o zi Înainte de nuntă și vedeam cum era transportat cu o barjă un candelabru de cristal pentru cort. Parcă l-ar fi furat dintr-o sală de bal de la Waldorf 1. De fapt, eu urăsc candelabrele de genul ăsta - a trebuit să mă mut, la propriu, din casa părinților mei din Park atunci când am venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aia, era presărat cu perechi strălucitoare Îmbrăcate cu ingenioase costume Închiriate, care respectau tema petrecerii. Doi adolescenți superbi, sprijiniți nonșalant de balconul din față care dădea În stradă, erau costumați ca Jean Harlow și Marilyn Monroe, cu rochii bătute cu cristale și peruci de un blond platinat. Mai Încolo, lângă șemineu, chiar sub un uriaș colaj Gilbert și George 3, stăteau două fete cool În costume gri și purtând ochelari, care Îi Întruchipau pe cei doi artiști. Erau și perechi Bogie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
duminicală. Nici măcar telefonul voios ca un ciripit din partea lui Milton, prin care mă anunța că găsise cel mai frumos candelabru vechi la Les Puces, nu a avut darul să mă Înveselească. Cui Îi mai păsa de corpuri de iluminat din cristal venețian, când nu era nici un soț care să fie luminat de ele? —Te-ai văzut cu Hunter? am Întrebat. —Ăăă... făcu Milton. —Poftim? Asta ce Înseamnă? — Nici măcar nu l-am zărit. Candelabrul este minunat. — Dacă-l vezi, ai putea, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe spate după ea și ar fi fost brusc disponibil, ea mai mult ca sigur ar fi dat Înapoi și ar fi spus că nu e interesată. —Hmm, chiar așa, spuse pe un ton gânditor Hunter, privind la globul de cristal pe care tocmai Îl agățase pe o ramură. Părea cu gândul În altă parte, ca și cum ar fi meditat la ceva. —Să Înțeleg că Lauren e tipul de fată care cu cât e mai logodit un bărbat, cu atât Îl place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Își îndreaptă stiloul spre Mona și spune: Și ai putea să dai și tu dovadă de minim profesionalism și să mă mai scutești cu zorzoanele tale rasta. Mona trage de șnurul negru de mătase până îi iese din gură un cristal de cuarț, lucios și umed. Suflă peste el. — E un cristal. Mi l-a dat Stridie, prietenul meu. Iar Helen zice: — Tu te vezi cu un băiat pe care-l cheamă Stridie? Iar Mona dă drumul cristalului, care-i atârnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dai și tu dovadă de minim profesionalism și să mă mai scutești cu zorzoanele tale rasta. Mona trage de șnurul negru de mătase până îi iese din gură un cristal de cuarț, lucios și umed. Suflă peste el. — E un cristal. Mi l-a dat Stridie, prietenul meu. Iar Helen zice: — Tu te vezi cu un băiat pe care-l cheamă Stridie? Iar Mona dă drumul cristalului, care-i atârnă acum pe piept. — Mi-a spus că o să mă protejeze. Cristalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
din gură un cristal de cuarț, lucios și umed. Suflă peste el. — E un cristal. Mi l-a dat Stridie, prietenul meu. Iar Helen zice: — Tu te vezi cu un băiat pe care-l cheamă Stridie? Iar Mona dă drumul cristalului, care-i atârnă acum pe piept. — Mi-a spus că o să mă protejeze. Cristalul îi lasă o pată umedă, mai închisă la culoare, pe bluza portocalie. — A, și, înainte să pleci, zice Helen, fă-mi și mie legătura cu Billy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cristal. Mi l-a dat Stridie, prietenul meu. Iar Helen zice: — Tu te vezi cu un băiat pe care-l cheamă Stridie? Iar Mona dă drumul cristalului, care-i atârnă acum pe piept. — Mi-a spus că o să mă protejeze. Cristalul îi lasă o pată umedă, mai închisă la culoare, pe bluza portocalie. — A, și, înainte să pleci, zice Helen, fă-mi și mie legătura cu Billy sau Emily Burrows. Helen apasă butonul cu apel în „așteptare“ și spune „Îmi cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Iar Helen Boyle zice: — Ați mai spus cuiva despre cântecul ăsta mortal? Doar șefului meu. Și ce-a zis șeful dumneavoastră? Cred că a murit. Și zice: Ce ciudat! Cred că vă simțiți îngrozitor, zice. Deasupra noastră atârnă candelabre de cristal, mai înalte ori mai joase, spuzite și cenușii ca niște peruci pudrate. Cablurile electrice destrămate se răsucesc în locul în care lanțurile sunt agățate de bârnele plafonului. Cabluri tăiate, becuri arse și pline de praf. Toate aceste candelabre arată ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Boyle mă ia în mașină cu dumneaei, ca să poată merge gratis pe banda de viteză. După aia, eu trebuie să schimb trei autobuze ca să ajung acasă. Mă-nțelegeți? Număr: 4, 5... — O dată, zice, am avut o discuție extraordinară despre puterea cristalelor. Am avut impresia că am stabilit în sfârșit o legătură, numai că după aia mi-am dat seama că vorbisem despre realități cu totul diferite. Și mă ridic în picioare. Despăturesc o foaie de hârtie pe care am scos-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
zice: Tu scoți banii tăi jegoși și, altundeva, toporul cade. Și număr în continuare: 9, 10... Vrabie îmi arată un manual gros pe care-l ține deschis în mâini. Înăuntru sunt ilustrații cu baghete și ceaune. Ilustrații cu clopote și cristale de cuarț, de culori și dimensiuni diferite și așa mai departe. Pumnale cu plăsele negre, numite athame. Vrabie pronunță cuvântul astfel încât rimează cu „mami“. Îmi arată poze cu legături de buruieni folosite ca să stropești cu aghiasmă. Îmi arată amulete lustruite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
din mărgele roșii, în mijloc. Bronzul lui pare portocaliu în lumina galbenă. Părul îi pare de flăcări. — Eu i l-am făcut, zice Mona. Din februarie m-am apucat de el. Mona, cu codițele ei rasta și medalioanele ei cu cristale. O întreb dacă e indiancă Hopi. Stridie umblă cu degetele după ceva în săculeț. Și Helen zice: — Mona, tu nu ești nici un fel de indigenă! Pe tine te cheamă de fapt Steinner. Nu trebuie să fii Hopi, zice Mona. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Acordați-mi doar un sfert de oră, și o să aveți parte de o transformare de neînchipuit. Helen poartă un costum roșu, dar nu roșu-fragă. E mai degrabă acel roșu al spumei de fragi cu frișcă, servite într-un bol de cristal cu picior. De sub norul de păr roz, cerceii aruncă sclipiri rozalii și roșietice în bătaia soarelui. Femeia își șterge mâinile cu un șervet de bucătărie. E încălțată cu niște mocasini bărbătești de culoare maro, fără șosete. Un șorț imprimat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
s-o facem aici; n-are cum să ne vadă nimeni. Apasă un întrerupător pe o scară. Tavanul este atât de înalt, că ar putea fi cerul. Lumina unui candelabru suspendat sus de tot, mare cât un balon meteorologic de cristal, lumina preface în oglinzi pereții înalți. Lumina ne proiectează umbrele în spate, pe podeaua de lemn. Aceasta este sala de bal de o sută paruzeci de metri pătrați. Eu am rămas fără slujbă. Mă caută poliția. Apartamentul meu pute. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în jurul meu se înfășoară ceva rece și sticlos. Niște bucăți ascuțite din ceva care atârnă mi se înfășoară în jurul gâtului și mi se înfig în păr. — Candelabrul, Carl! zice Helen. Ai grijă! Cu fundul îngropat în mijlocul mărgelelor și cioburilor de cristal, sunt cuprins de o caracatiță tremurătoare și zornăitoare. Tentaculele reci de sticlă și lumânările false. Brațele și picioarele mi se încâlcesc în ghirlandele și lanțurile de cristal. Pendulele prăfuite de cristal. Fuioarele de pânză și păienjenii morți. Un bec încins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Carl! zice Helen. Ai grijă! Cu fundul îngropat în mijlocul mărgelelor și cioburilor de cristal, sunt cuprins de o caracatiță tremurătoare și zornăitoare. Tentaculele reci de sticlă și lumânările false. Brațele și picioarele mi se încâlcesc în ghirlandele și lanțurile de cristal. Pendulele prăfuite de cristal. Fuioarele de pânză și păienjenii morți. Un bec încins mă arde prin mânecă. La înălțimea asta mă cuprinde panica și mă agăț de o ghirlandă de sticlă; încâlceala aceea sclipitoare se scutură și se clatină, răsunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
grijă! Cu fundul îngropat în mijlocul mărgelelor și cioburilor de cristal, sunt cuprins de o caracatiță tremurătoare și zornăitoare. Tentaculele reci de sticlă și lumânările false. Brațele și picioarele mi se încâlcesc în ghirlandele și lanțurile de cristal. Pendulele prăfuite de cristal. Fuioarele de pânză și păienjenii morți. Un bec încins mă arde prin mânecă. La înălțimea asta mă cuprinde panica și mă agăț de o ghirlandă de sticlă; încâlceala aceea sclipitoare se scutură și se clatină, răsunând ca niște șiraguri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
vântului. Niște piese sclipitoare se rostogolesc pe podea. Totul se balansează înainte și-napoi, cu mine cu tot. Și Helen zice: — Stai pe loc! O să-l faci praf! Apoi ajunge lângă mine, levitând dincolo de o perdea scânteietoare de mărgele de cristal. Își mișcă buzele, rostind cuvinte tăcute. Helen dă la o parte mărgelele cu unghiile ei roz și-mi zâmbește, zicându-mi: Hai să te așezăm în capul oaselor. Cartea a dispărut; ține cristalurile într-o parte și înoată mai aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dincolo de o perdea scânteietoare de mărgele de cristal. Își mișcă buzele, rostind cuvinte tăcute. Helen dă la o parte mărgelele cu unghiile ei roz și-mi zâmbește, zicându-mi: Hai să te așezăm în capul oaselor. Cartea a dispărut; ține cristalurile într-o parte și înoată mai aproape. Mă agăț cu amândouă mâinile de o ghirlandă a candelabrului. Milioanele de piese sclipitoare tremură cu fiecare bătaie a inimii mele. — Închipuie-ți că ești sub apă, zice, și-mi dezleagă șireturile. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
podea. — Haide, zice, și-și strecoară brațul sub al meu. Scoate-ți haina. Îmi aruncă geaca afară din încâlceala candelabrului. Apoi cravata. Își scoate și ea taiorul și-i dă drumul. În jurul nostru, candelabrul scânteiază în milioane de curcubee de cristal. Căldura sutelor de beculețe. Mirosul de praf ars de pe toate aceste becuri încinse. Totul este orbitor, totul vibrează, iar noi plutim aici, în golul din centru. Plutim doar în lumină și-n căldură. Helen își șoptește cuvintele tăcute, și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și fierbinte în acest miez de lumină, zâmbește și-și lasă capul pe spate, zicând: — Așa și trebuie. M-am îndrăgostit de ea. M-am îndrăgostit. De Helen Hoover Boyle. Pantalonii mei și fusta ei se adaugă grămezii de pe podea - cristalurile căzute, pantofii noștri, alături de ceaslov. Capitolul 38 La sediul agenției imobiliare Helen Boyle este încuiat și, când bat în ușă, Mona strigă prin geam: — E închis. Nu sunt un client, strig. Stă la calculator și scrie ceva. La fiecare două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]