206,013 matches
-
își argumenta poziția invocînd conotațiile culturale ale cuvintelor: "Să recunoaștem deci că principiul strict fonetic nu are de ce să fie aplicat la neologismele cu s intervocalic, cum și alteori sîntem siliți să renunțăm la el. Pentru cuvintele de acest fel, criteriul fonetic e cu atît mai mult eliminabil cu cît ele formează o categorie aparte. Aparținînd patrimoniului culturii generale, fiind cuvinte ale civilizației, ele trebuie să-și păstreze o anumită fizionomie, să nu se îndepărteze prea mult de cum sînt scrise în
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
povestitor este cu totul altul decît eul-erou; cel din urmă crește și, maturizîndu-se, ajunge să-și privească din afară copilăria, exact ca în Amintirile lui Creangă. Nici Radu Cosașu nu scrie autoficțiune, pentru că nici literatura lui nu respectă explicit nici criteriul identității eului-personaj cu eul-narator, nici criteriul pragmatic al naratorului ca origine a enunțării 1. Eul cosașian are ceva din vacuitatea eului autoficțional (este o ființă de cuvinte, un nod intertextual), dar și din consistența eului-în-formare. Expresivitatea eului, deși intensă, este
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
eul-erou; cel din urmă crește și, maturizîndu-se, ajunge să-și privească din afară copilăria, exact ca în Amintirile lui Creangă. Nici Radu Cosașu nu scrie autoficțiune, pentru că nici literatura lui nu respectă explicit nici criteriul identității eului-personaj cu eul-narator, nici criteriul pragmatic al naratorului ca origine a enunțării 1. Eul cosașian are ceva din vacuitatea eului autoficțional (este o ființă de cuvinte, un nod intertextual), dar și din consistența eului-în-formare. Expresivitatea eului, deși intensă, este mereu mediată, temporizată - cu un cert
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
în talk-show-uri de televiziune de lideri de opinie pentru care lumea nu mai are niciun secret. Tăcerii inhibate din vremea comunismului, i-a urmat polifonia dezarticulată din anii nesfîrșitei tranziții. Constantă a rămas doar absența unei analize temeinice, elaborată pe criterii științifice. Sau, dacă o astfel de analiză a existat, ea a fost obturată de zgomotul asurzitor al articolelor "de atitudine" din presa cotidiană. Cartea Monicăi Heintz, Etica muncii la românii de azi, (Premiu de Debut al României literare pe 2005
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
în țările foste comuniste, inclusiv România, s-a făcut și se face mult caz (în presă, în parlament, dar și în cărțile unor specialiști precum Silviu Brucan) de o trecere de la socialism la capitalism. De aici, o întreagă confuzie de criterii, un melanj fără cap și coadă între ideile lui Max Weber și cele ale filozofilor postmodernității și, implicit absența unei viziuni coerente în privința viitorului imediat. Imaginarul românilor privind etica muncii în țările occidentale este unul fragmentar și confuz (creionat pe
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
căci el nu se cristalizase încă, nici din punctul de vedere general al unei critici de direcție, căci tânărul exeget crede că "un critic nu influențează niciodată pe un adevărat artist". E. Lovinescu se călăuzea în aprecierea sa de un criteriu mult mai puțin controlabil: el judeca în absolut, din punctul de vedere al exigenței lui Tucidide de a se plasa în perspectiva veșniciei. Dar aceasta însemna că nu se limitează la înclinațiile propriului temperament, acceptând ca acesta să-i dicteze
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
medii defavorizate); ameliorarea calității învățămîntului - între măsurile care ar trebui luate: interdicția prestării a mai mult de două norme de către orice cadru didactic; eliminarea funcțiilor de preparator și lector, rămînînd doar cele de profesor, conferențiar și asistent, ca în Uniunea Europeană; criterii de promovare diferențiate ale corpului didactic, în funcție de domeniu - nu pot fi aceleași pentru matematicieni, chimiști, fizicieni etc. și pentru filologi, actori, muzicieni etc.; eliminarea examenului de admitere, cu excepția institutelor de artă ori a facultăților de medicină, mărind corespunzător exigența la
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul Mondial Român cu sediul la Atlanta. A urmat demisia lui M. Popescu din funcția de președinte al CRA, unde am ramas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poștă redacției, împreună cu comentariile noastre. În juriu nu va putea fi acceptat un eventual candidat la categoria «Primii cinci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mărturiile și pledoariile considerate concludențe și pertinente. Pentru categoria «Primii cinci» în viață, candidaturile pot fi propuse de cei care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
despărțire de Dumnezeu: căci s-a lipsit de bunurile dumnezeiești de care se împărtășise și pe care prin fire le avea în chip desăvârșit<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 5. footnote>. Omul a luat din ființa sa schimbăcioasă criteriu suprem de judecată. Prin porunca lui Dumnezeu se puseseră în primul rând niște granițe și niște măsuri în om. Călcând porunca, aceste granițe și măsuri lăuntrice au fost nesocotite. O graniță s-a călcat prin excesul de simțualitate, alta prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
hipertensiune arterială internați în perioada 01.01.22-31.12.11 în Spitalul Universitar de Urgență Elias București, fără a se face distincție între grupă de vârstă sau sex. Subiecții au fost selectați din baza de date a spitalului pe baza criteriului: diagnostic de HTA codificat fie ca diagnostic principal fie ca unul din diagnosticele secundare. HTA secundară a fost considerată în cazul asocierii diagnosticului de HTA cu unul din următoarele diagnostice: - Hipertiroidism - Hipotiroidism - Acromegalie - Tumori benigne și maligne de suprarenală - Hiperparatiroidism
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
ne place. Transformăm Sfânta Scriptură în regula și măsura fiecărei teorii. Aprobăm doar ceea ce poate fi armonizat cu intenția acelor scrieri” (De anima et resurr., MG 46, 49B). Sfânta Scriptură este pentru el „ghidul rațiunii” (Contra Eunomium I, 114, 126), „criteriul adevărului” (Ibid. 107) și un avantaj asupra înțelepciunii păgânilor (De anima et resurr., MG 46, 46B). Ca rezultat, „tot ceea ce a fost util, el șia însușit, tot ceea ce era lipsit de profit, a îndepărtat” (De vita Ephraem Syr., MG 46
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ora 19.00, la Clubul Prometheus s-a desfășurat cea de-a cincea ediție a galei premiilor Cartea Anului 2005-2006, acordate de revista România literară cu sprijinul Fundației Anonimul. Având deja în spate o tradiție a exigenței și a onestității criteriilor, acumulând, în acest lustru, o listă de nominalizați care include nume ca Mircea Cărtărescu, Monica Lovinescu, Matei Călinescu, Radu Cosașu, H.-R. Patapievici, Gabriel Liiceanu, Mircea Ivănescu, Andrei Codrescu, Emil Brumaru, Gheorghe Crăciun, Andrei Pleșu, Livius Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
în stare de adversitate două entități pur abstracte - ,Generația expirată" versus ,Generația așteptată" - e sociologic naivă și estetic prostească. A vedea lucrurile prin prisma limitativă a ceea ce unii creatori au în comun, fără a vedea diferențele, înseamnă a opera cu criterii dragi și naziștilor, și bolșevicilor. Numai aceia condamnau sau exultau la grămadă. Pentru unii, ,evreii" sau ,țiganii" erau destinați exterminării în virtutea simplei apartenențe la o categorie etnică. Pentru ceilalți, ,chiaburii", ,moșierii", exploatatorii" meritau lichidați doar pentru că erau desemnați în acest
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
mărunți sintagmele nu spun nimic: dacă cultura română ar fi divizată doar între aceste două grupuri, rezultă că prezentul e gol ca-n palmă. Cine-ar alcătui ,generația valabilă"? Și cine face parte din ,generația sosită"? (Sosită de unde?) A introduce criterii de ,generație", adică de vârstă, e o formă gravissimă de discriminare și dispreț față de realitate. În această logică, nonagenarii Mihai Șora și Neagu Djuvara ar trebui să aibă tratamentul rezervat cândva bătrânilor în lumea eschimoșilor: după ce-și pierdeau dinții
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
să gâdile orgoliul unei galerii căreia oricum puțin îi pasă de cultură și de protagoniștii ei). În ce mă privește, am citit și voi continua să citesc plin de admirație individualități culturale, și nu grupe ori categorii de autori. După criteriile stabilite din vârful buzelor de echipele de resentimentari ce promovează asalturile de acest tip, un critic literar de valoarea lui Lucian Raicu ar trebui radiat instantaneu din memoria românilor. Avea, ce-i drept, 72 de ani, luna trecută, când a
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
de valoarea lui Lucian Raicu ar trebui radiat instantaneu din memoria românilor. Avea, ce-i drept, 72 de ani, luna trecută, când a dispărut dintre noi. Mai grav, refuzase orice fel de implicare în tulburea lume de după 1990. Era, după criteriile confrontaționalismului, un ,expirat". Aș vrea să mi se arate, însă, o pagină, o singură pagină a oricărui alt ,așteptat" care să aibă vibrato-ul metafizic, forța de penetrare și splendoarea artistică a oricăreia din cărțile sale, de la Gogol sau Fantasticul
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
scriitori, ci doar oameni de litere, și asta pentru că domeniul lor de predilecție nu este literatura beletristică, ci filozofia sau critica literară. În al doilea rînd, în ciuda limbii elegante și cultivate de care fac uz, acești intelectuali nu ascultă de criteriile ce definesc noțiunea de scriitor. ŤA fi scriitorť, spune Florin Iaru, Ťimplică, pentru mine, o anumită îndemînare de a crea lumi virtuale, de a trezi emoții estetice și de a produce transformări în limbaj. Scriitorul încearcă o deplasare a jaloanelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
135, în Fa major (1826), precum și Simfonia nr. 9, op. 125, în re minor, „Corală” (1817-1824). Comparația între biografiile lui Bach și Beethoven relevă această diferență specifică întrei cei doi compozitori, a căror parcurs existențial nu a fost marcat de criteriul deplasărilor în calitatea lor de rupturi și, concomitent, de incizii ale unor noi stări ale biografiei și creației, precum în cazul lui Händel („geamănul” lui Bach), Haydn (în ultima perioadă a vieții), Mozart (mai ales în perioada copilăriei), Wagner, Liszt
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lui Beethoven), fiecare în felul ei specific determinând „monolitismul” sau „fragmentarismul” ca stări ale percepției și gândirii sau ca „mulaje” psiho-identitare ale contextelor istorice în care au trăit ambii compozitori. Care ar fi, însă, motivul determinant al acestei schimbări, din moment ce criteriul explicit, geografic (al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și temperamentului) sau cel pur existențial (modul de viață, condiția matrimonială, aspirațiile și filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al XVIII-lea. Iar criteriul de diferențiere îl reprezintă contextul istoric al Iluminismului. Stilul „monolit” bachian și stilul beethovenian, „defoliat” pe criteriul „antropomorfic”, se prezintă în acest fel și în virtutea poziționării lor înainte și după emergența determinantă a ideilor progresiste ale Iluminismului, care au dinamizat
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al XVIII-lea. Iar criteriul de diferențiere îl reprezintă contextul istoric al Iluminismului. Stilul „monolit” bachian și stilul beethovenian, „defoliat” pe criteriul „antropomorfic”, se prezintă în acest fel și în virtutea poziționării lor înainte și după emergența determinantă a ideilor progresiste ale Iluminismului, care au dinamizat și, totodată, au dinamitat cursul „izoritmic” al existenței sociale și individuale. Diferența specifică între stilul retoric al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
se articulează și dialectica între revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două criterii determină transformarea perspectivei și evoluția de la ideea „localismului” înspre „mondialitate”. Timpul romantic sau, într-un alt sens, timpul victorian nu mai este suficient pentru a asimila frecvența, intensitatea și consistența transformărilor, lăsând loc timpului și, implicit, mentalității și identității de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]