1,192 matches
-
N.Y., 1980. Goldknopf, David, The Life of the Novel, Chicago 1972. Gombrich, E. H., Art and Illusion. A Study in the Psychology of Pictorial Representation (1960), Londra 31968. Graevenitz, Gerhart von, Die Setzung des Subjekts, Tübingen 1973. Graham, Kenneth, Criticism of Fiction in England 1865-1900, Oxford 1965. Grimm, Reinhold (ed.), Deutsche Romantheorien: Beiträge zu einer historischen Poetik des Romans in Deutschland, Frankfurt/M. 1968. Gülich, Elisabeth, "Ansätze zu einer kommunikationsorientierten Erzähltextanalyse", în: Erzählforschung 1, ed. W. Haubrichs, Göttingen 1976, 224-256
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Basis, München 1974. Litz, A.Walton, Jane Austen: A Study of Her Artistic Development, Londra 1965. Lockemann, Wolfgang, "Zur Lage der Ezählforschung", GRM, N.F. 15 (1965), 63-84. Lodge, David, The Novelist at the Crossroads and Other Essays on Fiction and Criticism, Londra 1971. Loofbourow, John, Thackeray and the Form of Fiction, Princeton, N.J., 1964. Lotman, Iuri, Die Struktur literarischer Texte, München 1972. Lubbock, Percy, The Craft of Fiction, New York 1947. Ludwig, Otto, "Formen der Erzählung", în: Epische Studien. Gesammelte Schriften, ed.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Russischer Formalismus. Texte zur allgemeinen Literaturtheorie und zur Theorie der Prosa, München, 1971, 161-167; și Irwin R. Titunik,,,Das Problem des "skaz". Kritik und Theorie", în: Erzählforschung 2, Göttingen, 1977, 114-140. 25 Viktor Șklovski, "Arta ca procedeu", în Russian Formalist Criticism: Four Essays, Lemon și Reis (ed.), p. 12. 26 Vezi Uspenski, Poetics, 131. 27 Vezi mai sus, p. 26, nota 1. 28 Vezi Philip Collins, A Critical Commentary on Bleak House, Londra, 1971, 30. 29 Vezi Ian Watt, The Rise
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
clasice coexistă întotdeauna într-o poveste spusă de un narator personalizat. 80 Vezi Doris Lessing, The Golden Notebook, New York, 1972, 76 ș.u. 81 Ibid., 308. 82 David Lodge, The Novelist at the Crossroads and Other Essays on Fiction and Criticism, Londra, 1971, 28. 83 A. H. Lass, A Student's Guide, 41. 84 Reclams Romanführer, Stuttgart, 51974, 338 ș.u. 85 A.H. Lass, A Student's Guide, 110. 86 Weinrich, Tempus, 229. 87 A.H. Lass, A Student's
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
68. 117 Heinrich Hoffmann, Der Struwwelpeter, Frankfurter Originalausgabe, f.a., "Die gar traurige Geschichte mit dem Feuerzeug", 4. 118 Ludwig, "Thesen...", 69. 119 Ibid., 74. 120 Vezi W.J.M. Bronzwaer, Tense in the Novel. An Investigation of Some Potentialities of Linguistic Criticism, Groningen, 1970, 120-121. 121 Cîteva dintre observațiile lui Hamburger din prima ediție a Logik... (1957) privind folosirea timpului în genul liric (p. 194), au fost eliminate din ediția a doua. 122 Ultimele două discuții critice, mai cuprinzătoare, din Situațiile narative
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Vezi comentariul meu referitor la Booth din "Second Thoughts on Narrative Situations in the Novel", Novel. A Forum on Fiction 11 (1978), 254-255. 202 Această prejudecată este deosebit de pronunțată în eseul lui Booth "Distance and Point of View", Essays in Criticism 11 (1961), 60-79. Este de asemenea evident faptul că Booth asociază acel studiu sistematic al literaturii, pe care îl privește cu atît de puțină considerație, îndeosebi cu lucrările scrise în limba germană. 203 Vezi Joyce Cary, Art and Reality, Cambridge
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
oferă o listă completă a acestor "Tales", identificînd narațiunile la persoana întîi în lucrarea Technique in the Tales of Henry James, Cambridge, Mass., 1964. 205 Vezi Richard Stang, The Theory of the Novel in England, 1850-1870, New York, 1959; Kenneth Graham, Criticism of Fiction in England 1865-1900, Oxford 1965; Miriam Allott, Novelists on the Novel, Londra, 1959; Reinhold Grimm (ed.), Deutsche Romantheorien: Beiträge zu einer historischen Poetik des Romans in Deutschland, Frankfurt/M. 1968; Eberhard Lämmert (ed.), Romantheorie: Dokumentation ihrer Geschichte in
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
narator, ci a unui personaj, a unei ființe umane care a cunoscut această ușă din copilărie și nu se poate abține să nu reacționeze emoțional la ea" (vezi Bronzwaer, Tense in the Novel. An Investigation of Some Potentialities of Linguistic Criticism, Groningen, 1970, 90). 219 "Tristram Shandy [...] ca roman despre imposibilitatea de a scrie un roman". Bernhard Fabian, "Laurence Sterne: Tristram Shandy", 240. 220 Karl Bühler, Sprachtheorie (1934), Stuttgart 21965, 138. 221 K. Hamburger, Logik, 107. 222 Problema deixisului în narațiune
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Brodie, Harmondsworth, 1974, 27-31. 349 Vezi F.K. Stanzel, "Die Personalisierung des Erzählaktes im Ulysses", în: James Joyces "Ulysses". Neuere deutsche Aufsätze, Frankfurt/M. 1977, 286, 289. Ediția primă a povestirii "The Sisters" este publicată în James Joyce, The Dubliners, Text, Criticism, and Notes, ed. R. Scholes și A.W. Litz, New York, 1969, 243-252. 350 B. Romberg (Studies, 100), consideră că situația narativă la persoana întîi este suspendată în monologul interior. Acest lucru este adevărat, totuși, numai atunci cînd un personaj-reflector la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
comune cu metoda asaltului de idei, dar are și aspecte care sunt proprii. Este similară cu asaltul de idei în ceea ce privește preocuparea de încurajare, a generării de idei și produse noi, de creare a unui climat din care să se elibereze criticismul și evaluarea. Totuși între cele două metode sau tehnici există și diferențe semnificative. Caracterul specific al sinecticii îl vom defini în continuare. Etimologic “sinectica” provine din termenul grecesc “sinecticos” - reunire a unor elemente fără legături între ele. Sinectica este denumită
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
extrem de interesante și cele două componente ale gândirii științifice pe care le distinge filozoful: prima ar fi inventivitatea poetică, responsabilă tocmai cu povestirea sau construcția miturilor, fiind la fel de veche precum limbajul uman și universală (de regulă politeistă) iar a doua criticismul, dezvoltat mult mai recent, odată cu stabilirea scrierii în Grecia (prin primul cosmolog, Anaximandru, care aduce o critică la teoria profesorului său Thales asupra stabilității pământului și instituie Tradiția critică, în care sunt posibili Aristarh, Copernic, Newton, cei de la care omenirea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Action Comics, punctul de plecare al mitului "omului de oțel" Dacă în mod tradițional televiziunea și-a deprins publicul să perceapă autoritățile, instituțiile și practicile acestora într-o lumină favorabilă, seria X-Files induce o "paranoia de masă", care să stimuleze criticismul și scepticismul.505 Dincolo însă de mesajul ideatic (sau ideologic), programul oferă un excelent exemplu de estetică postmodernă, "formă pop de postmodernism", întrebuințând caracteristicile reprezentaționale și tropii tematici ai acestuia, într-o pastișă a subiectelor, convențiilor și iconografiei genului SF
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
empiric de dobândire a cunoștințelor (prin transducție), modul „constructiv“ (prin abstracție, clasificare, inducție și abducție) și modul sintetic (prin simularea În domeniul virtual), moduri care, la limită, contribuie la Însăși edificarea teoriilor din cadrul științelor cogniției . Este posibil ca În sprijinul „criticismului“ profesat de către Hubert L. Dreyfus să vină distincția operată de Solomon Marcus Între cele patru moduri („analitic“, „holistic“, „experimental“ și „experiențial“) de Înțelegere a realității . În stilul gânditorului anglo-saxon, s-ar putea spune că În puterile computerului stau Înțelegerea de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Fitzjames, Stephen, Horrae Sabbaticae: Reprint of Articles Contributed to the Saturday Review, Macmillan, Londra, 1892. Forster, Greg, John Locke's Politics of Moral Consensus, Cambridge University Press, Cambridge, 2005. Franklin, Julian H., "Sovereignty and the Mixed Constitution: Bodin and His Criticism", în The Cambridge History of Political Thought, 1450-1700, J. H. Burns (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1991, pp. 298-328. Gierke, Otto, Natural Law and the Theory of Society, 1500-1800, Cambridge University Press, Cambridge, 1934. Glassey, Lionel (ed.), The Reigns of
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
using a concept of the commercial state of nature that perfectly describes the society of the Whig revolution. Next, the book presents Locke's theory of limited sovereignty, focusing on topics such as political freedom, the separation of powers, the criticism of absolutism and the right of resistance. In the end, it analyzes the problem of moral obligation and of political obligation, showing that Locke builds moral consensus on Christian values which are intuited by knowing the natural law. The Christian
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nici nu pot fi descifrate fără cartea lui Filmer: "Patriarcha este cea care dictează complet structura formală a Discursurilor. Ea furnizează canalul prin care este transmis mesajul" (Ibidem). 62 Julian H. Franklin, "Sovereignty and the Mixed Constitution: Bodin and His Criticism", în The Cambridge History of Political Thought, 1450-1700, J. H. Burns (ed.), pp. 298-328, Cambridge University Press, Cambridge, 1991, p. 326. 63 Howell A. Lloyd, "Constitutionalism", în The Cambridge History of Political Thought, 1450-1700, J. H. Burns (ed.), pp. 254-297
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
negator prin excelență, care "degradează faptele" și este lipsit de "o ambivalență regeneratoare". În epocile în care romanul devine genul predilect, excesiv iubit de creatori, dar și de public, au loc fenomene stranii prin apropierea lor, Bahtin remarcând apariția unui "criticism al genurilor". Indiferent dacă ne aflăm în "unele perioade ale elenismului, în epoca Evului Mediu târziu și în cea a Renașterii"34 sau în plin postmodernism, convenționalismul celorlalte forme e dezvăluit cu vehemență chiar de parodiile romanești. "Stilizările parodice ale
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
system, self-regenerating. This phenomenon could not be of unilateral interest for any period, which is why there was not applied only one grid of literary theory, of history of the universal literature and/or of the value judgments of the criticism and the author was not content with bringing into discussion only a few elements from the poetics of the novel. On the contrary, through a permanent selection and combination of elements, she tried to equilibrate the balance between the critical
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul românesc), Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, București, 1984; De la istoria critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX), București, 1985; ed. 2, București, 2000; Les Dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de syntaxe structurale, préface de Jean Fourquet, Librairie C. Klincksieck, Paris. TOMA ALICE, 2006: Alice-Cristina Toma, Lingvistică și matematică. De la terminologia lexicală la terminologia discursivă, EU, București. TURNER M., 1987: Turner M., Death is the Mother of Beauty: Mind, Metaphor, Criticism, University of Chicago Press, Chicago. URSU, N.A., 1962: N.A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București. VETTRANO-Soulard M.-C., 1993: Vettrano -Soulard M.-C., Lire une image, Armand Colin, Paris. VIANU T., 1965: Tudor Vianu, Despre stil și artă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii în acest sens construiesc deocamdată definiții divergente. Pe acest fundal în care nici o tentativă de abordare nu are pretenția epuizării subiectului, Jan Christoph Meister, în Narratology beyond Literary Criticism. Mediality-Disciplinarity, formulează câteva exigențe pentru definirea adecvată a narativității în transmedialitate. El consideră că definiția narativității ar trebui să fie intuitiv adecvată, semnificativă și validă pentru media care conțin reprezentări și care pot fi calificate intuitiv ca narative, că trebuie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
conflictele sociale au și un rol pozitiv, contribuind la creșterea ajustărilor între grupurile sociale, permițând menținerea lor și prevenirea retragerii unor indivizi din cadrul lor (Coser, A.L., 1967). În sociologia devianței, paradigma conflictului social a fost dezvoltată ca urmare a criticismului radical din sociologia americană, a deceniului șapte, care a desfășurat ample dezbateri asupra inegalităților sociale. Printre reprezentanții paradigmei conflictului, în sociologia devianței, se numără Richard Quinney, Paul Walton, Anthony Platt, Austin Turk. Aceștia considerau că legea este instrumentul clasei dominante
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anticiparea consecințelor și implicațiile acțiunilor întreprinse. În concepția lui Mitrofan N. (1992) delincventul minor prezintă o serie de caracteristici specifice: * trăiește mai mult în prezent, acțiunile sale desfășurându-se în mod precumpănitor sub presiunea tiranică a impulsurilor și trebuințelor prezente; * criticismul redus al gândirii; * dificultățile sau imposibilitatea de anticipare pe plan mintal a urmărilor inevitabile ale infracțiunii; * absența emoțiilor și înclinațiilor altruiste și empatice; * slaba inhibiție; * lipsa "frânelor condiționate" ce se află la baza incapacității de a-și controla și înfrâna
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]