632 matches
-
pe Boo, un om de pe stradă, ca pe persoana care era cu adevărat. Refuzase să o dea afară pe monstrulețul de Shauna când aceasta pusese un zero în plus într-un număr din Gaelic Knitting și oamenii s-au trezit croșetând șaluri de trei metri, în loc de un metru. Robbie are dreptate, realiză ea. Chiar l-aș călări pe Jack Devine de îndată ce aș pune ochii pe el. —Ashling! o trezi Lisa iritată. Pentru a suta oară, introducerea asta e a dracului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dinți; deși dorea să fie respectuos cu maică-sa, de la primul pas făcut în casa lor îți puteai da seama că era un mare tiran în familie. Nina Alexandrovna nu era singură în salon, îi ținea companie Varvara Ardalionovna; amândouă croșetau ceva și discutau cu un musafir, Ivan Petrovici Ptițân. Nina Alexandrovna părea cam de vreo cincizeci de ani, avea fața slabă, trasă și cearcăne mari sub ochi. Arăta destul de bolnăvicioasă și amărâtă, însă chipul și privirea ei erau destul de plăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu te enerva. Ganea, n-o să te întreb de nici un lucru pe care nu vrei să mi-l spui singur și te încredințez că m-am resemnat cu totul, așa că fii bun și nu te teme. Spuse aceasta continuând să croșeteze, părând într-adevăr calmă. Ganea era surprins, dar tăcea precaut și își privea mama, așteptând-o să se exprime mai clar. Scenele de familie îi făcuseră și-așa mulți nervi. Nina Alexandrovna remarcă această precauție și adăugă cu un zâmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ei. Fotograful își adună lucrurile și împreună calcă peste crengi, ghimpi și plante, care li se agață de haine și glezne, ca niște copii cerșetori. Pran nu înțelege graba, nu înțelege nimic din această împleticeală oarbă, de parcă cineva i-ar croșeta viața întreagă într-un singur act, o rafală rece în acest întuneric persistent. Gândul acesta îl face să râdă și o ia repede la picior, suflând greu și chicotind, aiurit, nepăsător până la isterie. Vânătoarea de tigrii solicită două calități: răbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
nu era în spațiu închis, nu necesita prea mult calcul și angajatorul era alb și creștin. Hobbs era căsătorit cu o femeie liniștită și spălăcită pe nume Cindy, care își petrecea cea mai mare parte a timpului învățând acasă, gătind, croșetând și făcând vizite prietenelor ei, care se ocupau cu aceleași lucruri. Pe de altă parte, Hobbs își petrecea majoritatea timpului lucrând, mergând la vânătoare și stând serile cu prietenii lui bărbați, bând și discutând în contradictoriu (deși, cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să vă rugați. Malerick revenise în Central Park și stătea sub un copac cam la cincizeci de metri de cortul alb și strălucitor al Cirque Fantastique. Purtând din nou barbă, avea pe el un costum de jogging și un pulover croșetat cu guler. Smocuri de păr blond transpirat se ițeau de sub o șapcă inscripționată cu emblema Cursei de 10 Kilometri din Manhattan pentru Leac. Pete false de transpirație, confecționate din sticlă, contribuiau la deghizare: un directoraș financiar de la o mare bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
exacți. Clămence se retrăsese în camera ei. Știam la ce lucrează acolo, cu croșete, ghemuri de lână albastră și roșie, dantelă, de câteva săptămâni. În timp ce Josăphine vorbea, mă gândeam uneori la ea, stând în camera alăturată, la degetele ei care croșetau, la burta ei care primea dinăuntru lovituri de picioare și de coate. Și apoi, puțin câte puțin, corpul înecat al lui Belle de jour a intrat în cameră. S-a așezat lângă mine și era ca și cum venise ca să asculte ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Eduard Își revine din derapajul erotic și se pune pe exterminat francezi. Onoarea pe care contesa mizează are funcția dramatică a declicului, a redimensionării intereselor regelui, a reordonării target-ului principal. Alexandru Tocilescu concepe un spectacol-arc, cu scene și detalii care croșetează tema locomotivă și aduc, fiecare În parte, amănunte relevante. I se poate reproșa montării lungimea celei de-a doua părți, diluarea unor momente. Există scene care, fără să-și piardă din substanță și rol dramatic, ar putea să fie concentrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
erau oameni învățați, trecuți prin multe. Era, de pildă, unul Ghermet, de loc din Babadag, care înainte de a fi desemnat eunuc, fusese gâde la gurile Dunării. Ne povestea ăsta niște lucruri de ți se făcea părul măciucă! Până la cină mai croșetam, citeam din Coran sau Khayam sau, câteodată, sâmbăta venea viziriul și ne aducea acadele. îi știam sâmbetele când vine, că atunci ni se dădea la prânz vin roșu și o halva de-ți trecea toată toropeala. Viziriul era un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
faza ultimă, se înghesuiau pe chei în așteptarea vizitatorilor pe care apoi, cei care mai puteau, îi conduceau ca niște ghizi destoinici prin oraș, arătându-le cutare palat, cutare canal sau cutare mătușă de 106 ani ce mai reușea să croșeteze coerent. Cei care nu se mai puteau deplasa decât vag stăteau pe bănci în piața San Marco și turiștii le dădeau biscuiți, portocale sau mere și se pozau cu ei. în zilele fără vizitatori, doctorul Peleto obișnuia să tragă, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
n-avea s-o lase să plece în casă nouă chiar fără nimic...Zile întregi după aceea scotoci cu febrilitate locuința. Cără pe ascuns orice obiect care, gândea ea că-i de trebuință Elenei. Lucră pe olandină până noaptea târziu, croșetă milieuri, brodă, tricotă câteva pulovere din lână bună fetei, cumpără din banii economisiți mici obiecte casnice. Parcă era cuprinsă de febră, trebăluia prin casă cu gândurile aiurea, uneori putea fi surprinsă fredonând, își înfrâna repede elanul când observa că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înțelegea reacția, parcă o răsplătea pentru eșecul avut, tot așa cum procedase și cu Elena după ce fugise de acasă. Nu pricepea resortul acelui mod de a gândi și era derutată, jignită, uneori iritată. Când pleca la culcare o lăsa pe femeie croșetând, îi făcea o bluză cu model perforat era foarte la modă, spunea, croșeta rapid în gheboșată în scaun, cu mimica țeapănă, impenetrabilă, cu ochelarii alunecați pe vârful nasului. Dimineața ochii îi erau roșii de nesomn și dacă fata o certa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Elena după ce fugise de acasă. Nu pricepea resortul acelui mod de a gândi și era derutată, jignită, uneori iritată. Când pleca la culcare o lăsa pe femeie croșetând, îi făcea o bluză cu model perforat era foarte la modă, spunea, croșeta rapid în gheboșată în scaun, cu mimica țeapănă, impenetrabilă, cu ochelarii alunecați pe vârful nasului. Dimineața ochii îi erau roșii de nesomn și dacă fata o certa pentru faptul că nu se îngrijește de sănătatea ei și-și pierde nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cum se bătuse Millonarios versus Chacarita Juniors, și mă scotea din săriți care, mă jur pe mama, nici măcar nu știau vro iotă dă football. Am sărit din teleguță la Belgrano R. Quinta ie la vreo treișpe străzi dă gară. Am croșetat ideea să mă răcoresc mergând cu perpedesu, da iera să dau În primire dă oboseală. Cum Îmi zisese Abenhaldun, i-am tras o sârmă dân dugheana dă pă strada Rosetti. Chiar vizavi dă quinta stătea ciotcă niște mașini; auzeam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Da le-am am dat dă trei ori roată după lege și m-am trezit În cârca unuia Încerșefăluit, care mi-a părut așijderea puriilor ălorlanți; da, cum Îmi roteam În creieri semnele dân zodii, n-am avut vreme să croșetez raționamente și i-am zis: „Abenhaldun te cheamă la el.“ Gagiu a mers după măndel; io-i dădeam nainte cu zodiile, ne-am Îmbârligat amândoi pă scară și ne-am Împlementat la fix În secretariat. Abenhaldun să ruga; l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
douăzeci de ani și acum, chiar În pragul fericirii, sufeltul i se chinuia și avea Îndoieli. În pofida faimei mele de boem, d’ailleurs justificată, am deprinderi comune; se făcuse târziu, și n-am mai izbutit să Închid ochii. Am tot croșetat În minte istoria diamantului din apropiere și a prințesei din depărtare. Goliadkin (desigur, emoționat de nobila sinceritate a vorbelor mele) n-a putut dormi nici el. Întreaga noapte s-a foit, dacă nu mai rău, În patul de deasupra mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dimineață, când ferestrele începeau să se albească, deoarece nu apucasem să trag jaluzelele. Mă uit afară. Iarnă blândă. Mă bucur că nu mai rabd de frig și că respir liniștit. Cu restul voi mai vedea. 27 decembrie Invidiez femeile care, croșetând, nu se mai gândesc la nimic altceva decât la "un ochi pe față, unul pe dos". 28 decembrie Un coleg mi-a explicat azi cum se poate pune diagnosticul unui nebun. Îi dai nebunului țucalul după ce l-a folosit și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
zi mai frumoasă. Mânuțele ei mici încercau cu greu să desc i f reze ta ina împletitului, doi pe față, doi pe dos... Trebuia să facă și ea ceva. Pentru o bucată de săpun, de la o vecină mai înstărită, a croșetat o pereche de ciorapi. Era prima pereche de ciorapi la care lucra și a croșetat la ei două săptămâni. Dar și bucuria a fost pe măsură. Alta era strălucirea părului său bogat după ce a fost spălat cu săpunul primit de
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
ina împletitului, doi pe față, doi pe dos... Trebuia să facă și ea ceva. Pentru o bucată de săpun, de la o vecină mai înstărită, a croșetat o pereche de ciorapi. Era prima pereche de ciorapi la care lucra și a croșetat la ei două săptămâni. Dar și bucuria a fost pe măsură. Alta era strălucirea părului său bogat după ce a fost spălat cu săpunul primit de la vecina. Chiar dacă acest săpun a fost dat... așa, cu un tremur al mâinii, care
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
sunt așternute milieuri apretate din dantelă, ca acelea care umpleau fiecare loc liber din casa tatălui său din cartierul Rehavia. Mai e și un radio greu și demodat. Niște flori uscate, albastre stau Într-o vază Înaltă. Toate perdelele sunt croșetate, jaluzelele sunt bine Închise, un foc albastru dansează În lampă și din când În când se aude zgomotul ușor al petrolului care coboară din rezervor spre fitil. Una dintre femei, probabil fac cu rândul, le citește cu voce joasă celorlalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
fost În stare să aibă sentimente materne față de făptura asta Îndopată? Cu ochii săi de un albastru Închis În spatele ochelarilor cu lentile groase? Cu obrajii săi rozalii de purceluș? Ar fi fost oare În stare să stea și să-i croșeteze o căciuliță albastră cu un moț moale de lână, cusut, care să se legene În creștetul capului? Ar fi putut să-l ia de braț și să aleagă Împreună cu el măsline negre și picante În piața Mahane Yehuda? Dar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
uzase băiatul de la cuple țoalele lui de lucru în subteran. Din cap până-n picioare, am avut voie să mă echipez cum se cuvine. Până și chiloți și două cămăși de schimb a scos priorul din ladă, în plus un pulover croșetat din resturi policrome de lână, care avea să-mi mai țină multă vreme de cald. Și, pe deasupra, pater Fulgentius mi-a mai băgat pe gât și o cravată cu puncte roșii pe fond albastru: „Pentru duminica“, așa cum a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un baston cu întorsătura în partea de sus... Ce ți se pare că realizezi? Să fi rămas în satul tău, să fi avut o casa răzășească, să știi că e a ta, să faci și tu ce fac femeile, să croșetezi, să speli, să ai grijă de copii, să mergi la nunți, cumetrii, chefuri,...să simți că trăiești alături de cineva...Că uite, viața e o clipă...trece cât ai spune: „unu”...Și tu cu ce te alegi din toate frământările astea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
răzgândește, a strigat la mutul din mine, de uimire, și m-am conformat, insistând să o roage pe Nuțișor să-l coclească pe portar să o cheme jos, că mai repede o vedeam înghesuită în vreun pal de cineva, decât croșetând ca Penelopa jos în hol, așteptând să mai sun eu și făcând conversație cu paznicul. Auzeam totul și nu-mi venea să cred. Nuțișor asta merită Premiul Oscar pentru actoria telefonică, așa l-a făcut pe portar, care numai că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
lac", aud o voce suavă și mă prind instantaneu de unde o știu. Era o actriță celebră, tocmai devenise vedetă cu rolul ei din Sălbatica sau Țăranca, nu-mi mai aduc aminte cum se numea filmul. Ce mișto de doi lei croșetam ca să o agăț, că strâng plaja, că scot dopul la lac, iar ea săraca era pierdută în spațiu. "Mă scuzați, am vrut și eu să fiu haios, nu trebuie să-mi dați nici un ban, am îngînat", de acum timorat mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]