951 matches
-
rând copiii din cartier și căută fără izbândă, dar cu o îndârjire feroce, timp de două săptămâni făptașul. Cu soția purtă certuri prelungite, reproșându-i pe drept că n-avea destul sprijin din partea ei se ocupa, săraca, mai mult cu croitoria. Răzvrătirea îndreptățită a domnului "profesor", exprimată verbal (poate și scris), ar fi continuat fără opreliști, dacă nu-i venea în minte idee genială: împrumută de la vecinul de peste gard foarfeca de tăiat vița de vie și scurtă simetric iubea ordinea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vedere organizatoric, armata era sârmă, extraordinar de bine organizată. S. B.: Pe tehnica de atunci. M. M.: Pe tehnica de atunci, da. Că eu m-am dus în Piață și cinci zile am vorbit cu Comandantul Diviziei prin telefonul unei croitorii. Dar, să revenim! Practic, ce s-a întâmplat pe 17, pe 18, nu mai știu exact, pentru că era acea nebunie... Vă dați seama, un regiment întreg să se pregătească de ieșire, 64 de tancuri, vreo 200 de camioane pe care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ce legături avem!" "Nu prea merge, că suntem bruiați". "Dă-mi legătura cu Divizia!" Nu avem legătură". "Băăăi!!" Mă uit înapoi, eram așa: cum vă uitați către Palat, Ateneu-i în dreapta și în spate, cum privești spre Ambasador, era o croitorie de lux, pe strada Franklin numărul 5. Crolux îi spunea (vezi foto 3). Mă duc la Crolux acolo, sparg lacătul, intru și găsesc un telefon și sun la Divizie: "Tovarășul colonel, am ajuns!" "Ce-i acolo?" "Cineva trage". "Măi, nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
erau dolari. M. M.: Da. Și ceilalți cred că erau mărci, că eu nu văzusem valută. Pe ăia cine i-a luat, cum, când? Pentru mine, perioada aceea până la Crăciun a fost ca într-un somn, că dormeam acolo la croitorie pe o masă: mai puneam capul, mă chemau aștia în Piață, du-te în Piață. Într-una din zile, a venit CI-stul și spune: "L-au arestat pe Toma!" După cum v-am spus, era ginerele lui Marin Ceaușescu. L-am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zilele astea nici nu prea am mâncat. Pe 23 sau 24 decembrie au venit țiganii din blocul în care stăteam și mi-au adus de mâncare și portocale și nu mai știu ce. Mai țin minte că peste drum de croitorie lucra un ziarist, parcă la România liberă... S. B.: România liberă era ziarul Frontului Democrației și Unității Socialiste. Era un pic mai relaxat decât Scânteia, dar tot pe linie. M. M.: Era un ziarist Manole. M-a invitat odată la
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
după mine. Ce am mâncat, cum, când, ce am făcut... poate să mă supună oricine la orice teste sau să mă preseze. Nu mi s-a întipărit în cap decât acea mulțime care vocifera, zgomote, gloanțe, fum. S. B.: La croitoria Crolux au venit lucrători în zilele acelea? M. M.: Au venit. A mai venit lume pe acolo. S. B.: Și ce v-au spus? M. M.: N-au spus nimic, ce să spună? Am spus: Dom'le, asta e! Nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
zilele acelea? M. M.: Au venit. A mai venit lume pe acolo. S. B.: Și ce v-au spus? M. M.: N-au spus nimic, ce să spună? Am spus: Dom'le, asta e! Nu vă deteriorăm nimic". Era o croitorie cu două mese, două scaune. Pe mesele alea am dormit. Când nu eram prin zonă, pe la tancuri, sau printre oameni, pe mesele alea acolo am stat. N-aveai cum, n-aveai unde. Țin minte că pe 25 dimineața eu nici
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de unde vin. S. B.: Și ținând cont și de mijloacele tehnice de atunci, că nu erau telefoane mobile prin care să comunici. M. M.: Dacă v-am spus că eu am vorbit cu Comandantul meu de Divizie de pe telefonul din croitoria de lux! S. B.: Generalul Gușă a declarat că pe la orele 18.30 a început să se tragă de pe Palatul Regal. Erați în Piață atunci. M. M.: Da, nu v-am spus? Că am ajuns acolo și ăștia au început
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în elicoptere?" "Da!" "Le-ați găsit?" "Acum plecăm!" "Le-ați văzut?" "Nu!" " Vedeți că e un elicopter negru. De acum, trageți în tot ce e negru, că cele kaki sunt ale Armatei!" M. M.: Și pe mine, când eram la croitorie, m-a sunat Vasile și mi-a zis: Am doborât un elicopter cu cei de la Divizion". "Măi, ai văzut tu resturile și elicea?" "Nu". "Du-te, mă, și vezi!" Știu că tot atunci mai era unul la poartă, Muceniuc, care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ce prietenos! Dispozitivul de apărare a mai fost utilizat și în seara următoare, dar eu n-am mai mers în locașul de tragere. Au venit alții la rând. În seara următoare, eu am fost pe Divizion. Ne-am urcat pe la croitorie, în capătul Divizionului, pe scara de incendiu dinspre biută. Era o scară de incediu, de aia exterioară, din metal, prinsă în zid. M. M.: Da, da, știu. S. B.: Și ne-am urcat acolo. Eu am fost purtător de pușcă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
o fază de atunci. Era Paulescu, militarul aproape analfabet de care vă povesteam. În seara în care s-a răpăit, Paulescu al meu (că era în grupa mea, îmi era în subordine la plutonul de cercetare) era în planton la croitorie, în capătul Divizionului, exact spre biută. Și trage și el de-acolo. Vă dați seama că el era în spatele nostru. Vine Panait care, auzind rafalele, a ieșit și a oprit toată nebunia aia de acolo, și-l întreabă și pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fără vizibilitate, și în Microgarnizoana Pantelimon s-a făcut Revoluția. Piața Palatului cu indicarea poziției tancurilor Foto 1: Tancurile Regimentului 01060 în fața clădirii CC al PCR Foto 2: Tancurile Regimentului 01060 în fața clădirii CC al PCR Foto 3: În fața fostei croitorii Crolux Foto 4: Hotel "Ambasador". S-a tras de la balcoanele de la etajele superioare Foto 5: Dispunerea tancurilor în Piața Palatului Foto 6: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 7: Tancurile în fața Bibliotecii Foto 8: Starada Benjamin Franklin văzută dinspre Piața Palatului. În
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
rituale erau respectate de majoritatea comunității, reprezentată mai ales de evreii săraci, pentru că, se știe, „evreul real” este cu atât mai habotnic cu cât este mai sărac. Este vorba, de asemenea, despre meseriile tradiționale practicate de evrei, meserii relativ curate (croitorie, cizmărie, tapițerie, ceasor nicărie, giuvaergerie etc.) <endnote id="(836)"/>, precum și despre existența unui număr relativ mare de doctori, spițeri și „bărbieri” (roifes) În rândul evreilor. „Un atare medic evreu - nota I. Barasch În 1842 - există În mai toate comunitățile israelite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mătăsărie”. Documentele certifică o masivă influență venită din vestul Europei (Berlin, Viena, Paris). Anume meșteșugarii și comercianții evrei din Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni”, sună articolul 59 din Judenordnung, ordonanță emisă În 1776 la Timișoara și valabilă până În 1778. După această dată a intervenit o oarecare ameliorare În situația evreilor, care, pe lângă negoț, au putut practica și unele meserii (croitorie, cizmărie și giuvaergerie) <endnote id="(124, p. 165)"/>. Totuși, pe la jumătatea secolului următor, situația era departe de a fi rezolvată. „Evreii au practicat comerțul - scria În 1840 politicianul ungur József Eötvös, un militant pentru emanciparea evreilor din zonă - pentru că le-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
set de planșe, machete, panoplii); · Cabinet protecția muncii organizat pentru instruirea inițială și periodică a personalului și dotat cu: Normative, Legea de protecție a muncii, materiale publicitare, norme specifice de P.M.; · Atelier electronică și electrotehnică; · Atelier electromecanică navală; 2 Ateliere croitorie; · Atelier coafură - frizerie manichiură - pedichiură; · 2 Ateliere de sudură în CO2; · 1 Atelier de lăcătușerie navală; · 1 Atelier tubulatură navală; · Sala multimedia (Amfiteatru dotat cu mobilier modern, videoproiector și stație audio); · Bibliotecă cu 24 300 de volume; · Cabinet medical. Clasele
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
târa după el pe o străduță În pantă mărginită de clădiri vechi, care Începea peste drum de stația de autobuz. Zidurile coșcovite alternau cu geamurile și vitrinele a tot felul de băcănii și prăvălii, ceasornicării și cizmării și ateliere de croitorie. Mergeam pe trotuarul lat de un pas, prin lumea la fel de grăbită ca oriunde la ora asta a dimineții. Și noi ne grăbeam și aproape că o luasem din nou la fugă, poate că Încotro ne mâna foamea. Un iz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trebuitoare în viața socială și, totodată, a-i iniția la vreun meșteșug cu care să-și poată câștiga ixistența". Astfel, programa școlară va cuprinde "studiul limbii române, calcul mintal și scris, desenul liniar" care se vor completa cu "învățarea ciubotăriei, croitoriei, stoleriei, tipografiei sau altor profesiuni industriale". Trebuie să subliniem că, în privința cadrului general de activitate în asemenea școli, puține idei s-au mai adăugat până în prezent față de cele sugerate de A. Fătu acum mai bine de un veac. Tot cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
boltite. Murd)ria bazarului mi se p)rea delicioas). Sunt Încântat s) v)d m)g)ruși care ies cu spatele din dormitoare sau din dormitoare-ateliere-buc)ț)rii sau brut)rii sau Inc)peri unde se Împletesc coșuri. Pe ălei, croitorii lucreaz) la vechi mașini de cusut Singer, cu pedal). Îmi plac fleacurile destinate turiștilor, care atârn) pe șfori de țocul ușii: coliere, suveniruri, opaițe, curele, piei de oaie și fete de pern) din piele (le iei acas) și le umpli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
piciorul să meargă". De aici derivă concluzia îmbinării învățămîntului cu munca. La școlile sale de la Neuhof și Yverdon, în afara activităților din clasă, se făceau și lucrări agricole și se deprindeau unele meșteșuguri. Băieții făceau lucru manual și grădinărie, fetele învățau croitorie și să gătească. Pestalozzi a preluat de la Rousseau ideea de a întemeia educația morală pe viața afectivă. Dar, în timp ce Rousseau credea că se poate vorbi de sentimente numai la vîrsta de 15 ani, Pestalozzi contează pe existența acestora de la o
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a fost aplicată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea de către Obregia, Ureche și Preda. În prezent există diverse tipuri de ateliere de readaptare socioprofesională: a) ateliere de tip clasic: ateliere de artizanat, de croitorie, de țesut, de reparații, de pictură etc.; b) ateliere de "tip industrial": de mecanică, de electronică etc. Durata ergoterapiei. După Garrone et al., 1968 o durată sub 4 luni nu este profitabilă, dar un stagiu care depășește 15 luni devine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
destinat cu sală de kinetoterapie, hidroterapie și gimnastică medicală pentru 250 de copii deficienți neuropsihomotor. La etajul acestui pavilion au fost puse în funcțiune săli cu toate cele necesare și instructori de ergoterapie, pentru învățarea de meserii, două ateliere de croitorie cu mașini pentru băieți și fete, un atelier de broderie pentru fete, un atelier împletituri nuiele, un atelier cizmărie, un atelier tâmplărie, un atelier tapițerie și unul de zidărie. La fel, într-un pavilion a fost organizată Școala specială cu
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
de planșe, machete, panoplii); · Cabinet protecția muncii organizat pentru instruirea inițială și periodică a personalului și dotat cu: Normative, Legea de protecție a muncii, materiale publicitare, norme specifice de P.M.; · Atelier electronică și electrotehnică; · Atelier electromecanică navală; 35 · 2 Ateliere croitorie; · Atelier coafură - frizerie manichiură - pedichiură; · 2 Ateliere de sudură în CO2; · 1 Atelier de lăcătușerie navală; · 1 Atelier tubulatură navală; · Sala multimedia (Amfiteatru dotat cu mobilier modern, videoproiector și stație audio); · Bibliotecă cu 24 300 de volume; · Cabinet medical. Clasele
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
atragă mâna de lucru feminină, să sprijine creșterea natalității și, în unele locuri deficitare, să apeleze la forța de muncă din "Statele frățești" (Vietnam, Cuba, România). Femeile care munceau aveau, la locul de muncă, gratuit ateliere de coafură, cosmetică și croitorie, intrare liberă la sălile de fitness și piscine, concedii suplimentare, bilete la spectacole etc. Alocațiile pentru copii erau apreciabile, iar condițiile create pentru creșterea acestora optime: creșe în întreprinderi și în cartiere, preparate culinare de tot felul, special pregătite pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și-a luat lumea În cap ajungând șanteză la „Tana sachi“ din Iașii de acum patruzeci de ani, de unde a scos-o avocatul Alfons Herovanu, instalând-o În oraș pentru uz exclusiv. În asemenea situație, Rozina devenise clienta atelierului de croitorie al soacrei mele, buna noastră Mamaia de la Iași, de care fata se legase În chip deosebit mai ales după ce, dând În oftică și părăsită de amantul ei, s-a refugiat În Bucureștiul cel frenetic de după războiul cel mare, continuând s-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]