954 matches
-
și în zilele noastre pe cât de științificește posibil. A îmbina cuvintele Cărții cu cioburile găsite în tumuli: aceasta este, de mai mult de o sută de ani, intenția arheologilor de la Școala Biblică și Arheologică Franceză de pe Nablous Road. Această scrupuloasă croitorie de lux, în care eșecul e mai frecvent decât îmbinarea fericită, impune cunoștințe de arameeană, de ugaritică, de epigrafie semitică etc. pe care nu le am și nu le voi avea niciodată. E vexant, dar asta n-are importanță, atâta vreme cât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de prizonierat în minele din Donnbas (astăzi Ucraina), tatăl meu (german, după cum am pomenit) s-a reîntors la tânăra lui soție cu care, după nuntă, nu apucase să stea decât trei luni. Mama mea maestru croitor cu un atelier de croitorie particular și câteva angajate, avea posibilitatea să sprijine material atât părinții ei cât și sora tatălui meu rămasă singură cu trei copii mici. Tatăl ei, bunicul meu, fost profesor, studiind și activând o perioadă la Passau în Austria, a trebuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lucrurile când fratele meu a venit pe lume, o perioadă tulbure și plină de ostilități binecunoscute. Tatăl meu a reprimit postul de dinainte de prizonierat și spre deosebire de mulți alții tinerei familii le mergea destul de bine. Mamei mele i se naționalizase mica croitorie. Ispita fiind mare, tatălui meu, fiind economist, i s-a propus o funcție de conducere la o mină de cărbuni, cu mașină la ușă, cu șofer, cu vilă și birou separat. Mașina la ușă compensa faptul că de acolo nu exista
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Huși și Vutcani, un escadron de Călărași, și din milițienii județului, în total peste 7.200 militari. Totodată, în oraș funcționau trei școli primare de băieți și două de fete, un gimnaziu, un seminar cu curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 207 eleve. În orașul Huși funcționau trei școli primare de băieți cu 638 elevi și două școli de fete cu 311 eleve, un gimnaziu cu 57 elevi, un seminar în orașul Huși cu 42 elevi și o școală de croitorie pentru fete. Totuși, Er. Vârnav, prefectul județului Fălciu, considera că instrucțiunea primară era neglijată. El semnala faptul că Școlile Nr. 2 și Nr. 3 de Băieți din Huși funcționau în localuri improprii, care afecta sănătatea copiilor. În cele 123 biserici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cauzele insalubrității și mijloacele de îndreptare: lipsa apei și a canalizării, dezordinea din curți, piețe și străzi, gunoaiele aruncate în stradă, străzile nepavate, casele suprapopulate și lipsite de igienă, starea de neigienă a latrinelor particulare, suprapopularea pe unele străzi: Blănărie, Croitorie, Meletie Istrati, Episcopiei și parte din strada Stoianovici, lipsa unei băi în stare de funcționare permanentă; baia israelită nu putea satisface cerințele populației; lipsa unui abator modern afecta și el sănătatea publică, cel existent, dacă dăm crezare presei, era mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
existente în oraș), se găseau două fabrici de tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trebuitoare în viața socială și, totodată, a-i iniția la vreun meșteșug cu care să-și poată câștiga ixistența". Astfel, programa școlară va cuprinde "studiul limbii române, calcul mintal și scris, desenul liniar" care se vor completa cu "învățarea ciubotăriei, croitoriei, stoleriei, tipografiei sau altor profesiuni industriale". Trebuie să subliniem că, în privința cadrului general de activitate în asemenea școli, puține idei s-au mai adăugat până în prezent față de cele sugerate de A. Fătu acum mai bine de un veac. Tot cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
experimentală de la Chicago, copiii continuau, în clasă, activitatea pe care o desfășuraseră acasă. Aici, procesul de învățămînt răspundea trebuințelor copilului hrană, adăpost, îmbrăcăminte punîndu-l în situația de a și le satisface. De aceea, copiii desfășurau activități practice de bucătărie, tîmplărie, croitorie, țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și-a luat lumea În cap ajungând șanteză la „Tana sachi“ din Iașii de acum patruzeci de ani, de unde a scos-o avocatul Alfons Herovanu, instalând-o În oraș pentru uz exclusiv. În asemenea situație, Rozina devenise clienta atelierului de croitorie al soacrei mele, buna noastră Mamaia de la Iași, de care fata se legase În chip deosebit mai ales după ce, dând În oftică și părăsită de amantul ei, s-a refugiat În Bucureștiul cel frenetic de după războiul cel mare, continuând s-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar de a povesti cu totul remarcabil. Lucreția o avusese ca profesoară pe Smaranda Gheor ghiu, cunoscută sub numele de „Maica Smara“, a cărei statuie stră juiește și azi pe una din aleile Cișmigiului. La școală, Lucreția a Învățat și croitoria de lux. În casa părin ților, fratele său mai mare, Costică, venea de multe ori cu prie teni și colegi de școală. Inteligentă și cultă, Lucreția patrona cu eleganță și discreție disputele literar-filozofice pe care le organiza fratele său, oficiind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atenția asupra mea: când ușa trebuie împinsă, trag de ea, iar când se cere trasă- o împing. Vreau să dispar cât mai pe neobservate și, iată, îi fac să-și amintească de mine ca de o tâmpită. Fiindcă de ușa croitoriei sau cizmăriei spânzură un clopoțel, care pune pe note starea mea lăuntrică. și, mai înainte s-ajung în stradă, bătăile inimii mele reverberează în clinchetul clopoțelului prin tot atelierul. Un clopoțel de case mari, ce-mi amintește unde mi-e
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dascăli cu școlile lor, propuse spre desființare. În 1897 s-a deschis o școală particulară evreiască, care din 1904 este numită Institutul israelito-român „Cultură” sau Școală israelito-română și funcționa în 1948, ăn în care este deschisă festiv o școală de croitorie de fete, dotată cu un atelier. Dezvoltarea meseriilor este promovată prin școală profesională de croitorie înființată în 1 septembrie 1868 la inițiativa primarului Mihail Jomir. De la Gimnaziul Privat la Gimnaziul „Anastasie Panu” în urmă intervențiilor consilierilor comunali și a primarului
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
evreiască, care din 1904 este numită Institutul israelito-român „Cultură” sau Școală israelito-română și funcționa în 1948, ăn în care este deschisă festiv o școală de croitorie de fete, dotată cu un atelier. Dezvoltarea meseriilor este promovată prin școală profesională de croitorie înființată în 1 septembrie 1868 la inițiativa primarului Mihail Jomir. De la Gimnaziul Privat la Gimnaziul „Anastasie Panu” în urmă intervențiilor consilierilor comunali și a primarului Anastasie Triandafil (28 iunie 1889), a prefectului C. Teleman (2 iulie 1889, 2 august 1889
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
rituale erau respectate de majoritatea comunității, reprezentată mai ales de evreii săraci, pentru că, se știe, „evreul real” este cu atât mai habotnic cu cât este mai sărac. Este vorba, de asemenea, despre meseriile tradiționale practicate de evrei, meserii relativ curate (croitorie, cizmărie, tapițerie, ceasor nicărie, giuvaergerie etc.) <endnote id="(836)"/>, precum și despre existența unui număr relativ mare de doctori, spițeri și „bărbieri” (roifes) În rândul evreilor. „Un atare medic evreu - nota I. Barasch În 1842 - există În mai toate comunitățile israelite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mătăsărie”. Documentele certifică o masivă influență venită din vestul Europei (Berlin, Viena, Paris). Anume meșteșugarii și comercianții evrei din Țările Române au fost implicați În aceste Întreprinderi de sericicultură, de fabricare a borangicului, dar și de prelucrare a acestuia (vopsitorie, croitorie etc.) <endnote id="(vezi 893, pp. 171-173)"/>. Bine documentat, prozatorul Mircea Cărtărescu a ținut cont de această realitate socio-economică. Un personaj din romanul Orbitor. Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni”, sună articolul 59 din Judenordnung, ordonanță emisă În 1776 la Timișoara și valabilă până În 1778. După această dată a intervenit o oarecare ameliorare În situația evreilor, care, pe lângă negoț, au putut practica și unele meserii (croitorie, cizmărie și giuvaergerie) <endnote id="(124, p. 165)"/>. Totuși, pe la jumătatea secolului următor, situația era departe de a fi rezolvată. „Evreii au practicat comerțul - scria În 1840 politicianul ungur József Eötvös, un militant pentru emanciparea evreilor din zonă - pentru că le-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dorohoi”39. La secțiunea „alte fabrici și întreprinderi economice” erau trecute: 2 fabrici de mezeluri, 1 fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ferărie: Herșcu Grinberg, V.Mihai, Herman ungureni, Ionescu Tilică; 2 ateliere de mobilă: Herman Hascalovici, Lupu Rozenblat; 3 ateliere de tâmplărie. D.Popovici, Zoltan moscu, Șapira pechor; 3 ateliere de rotărie: I.Pleșcan, leizer Dorohonceanu, Sloim Rotaru; 6 ateliere de croitorie: Eduard Leizer, Ovidiu Ciubotaru, I.Crainic. Potrivit acestei situații economice observăm că, în Dorohoi erau doar 7 fabrici, care aparțineau evreilor. De asemenea, erau un număr de 38 de ateliere, din care doar 10 aparțineau românilor (1 atelier de strungărie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Potrivit acestei situații economice observăm că, în Dorohoi erau doar 7 fabrici, care aparțineau evreilor. De asemenea, erau un număr de 38 de ateliere, din care doar 10 aparțineau românilor (1 atelier de strungărie, proprietar, Titus Onofrei, 2 ateliere de croitorie aparținând lui Ovidiu Ciubotaru și Ion Crainic; 2 ateliere de cizmărie aparținând lui Ioan Rotaru și C-tin Grădinaru; 1 atelier de tâmplărie a lui Dumitru Popovici; 1 atelier de rotărie în proprietatea lui Ion Pleșcan; 2 ateliere de ferărie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a venit din Beiuș. Foști legionari Andrei Macoviciuc, șeful legionarilor din județul Dorohoi, Olăieru Mihai, Nenati Aurelian, șeful poliției din Dorohoi sub regim legionar, toți sunt la Cernăuți, se ocupă cu comerțul. Florica Ungureanu a venitla Dorohoi la atelierul de croitorie a d-nei Cuparencu, institutoare pensionară știută ca simpatizantă legionară. În iulie 1942, dare de seamă asupra situației interne, starea de spirit ordine și siguranță. Atitudinea față de implicarea țării în război; „evenimentele actuale externe au influențat în bine starea de spirit
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de jandarmi Dorohoi, după care să fie trimiși Regimentului 29 Infanterie Dorohoi. De asemenea, cu adresa nr.42079 din 16 decembrie 1942, Poliția Dorohoi solicită Cercului de recrutare ca, evreii croitori Ciubotaru Solomon, Ciubotaru Avram, să rămână la atelierul de croitorie a poliției, unde de altfel, lucrau din 8 aprilie 1942. Prin adresă se cere intervenția la Comandament pentru aprobarea rămânerii la această instituție la muncă obligatorie, cu motivația că sunt necesari executând toate reparațiile și lucrul la detașamentul de gardieni
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
apuce de cusut, ca de obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După câteva întrebări și răspunsuri privind mersul treburilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aici din pricina surorilor lui Costache dar am și multe împliniri. Sunt mândră de copiii ce i-am crescut, l-ai văzut pe Mihăiță. Dacă mai stai, ai s-o vezi și pe Emilia, când se întoarce de la evreul unde învață croitorie. Am vorbit cu cumnata de la Galați și poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]