1,182 matches
-
cu dinții dă la peptănu lu Paiu Fioros, a tret să mă audă pân la urmă. Nu m-a lăsat să sfârșesc, s-a ridicat dă parcă venise ora blestemată și-a perit dân ochii mei În biro. Io mă cruceam și-l urmam ca umbra. Da s-a-ntors fără somație și-a vociferat de m-a făcut să-l ascult: „Fă-te bun la ceva și adu-i aici imediat pă toți dân han.“ Nu l-am lăsat să mai zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o istorie lungă și Încâlcită, din care am presupus că, În 1922, un eretic a furat juvaerul care Împodobea statuia cum nu se poate mai făcătoare de miracole pe care știți să o venerați În țara voastră. Popii, care se cruceau la auzul celor petrecute, au trimis un misionar ca să-l pedepsească pe eretic și să aducă relicva Înapoi. Doctorul a spus că misionarul era, după propria sa mărturisire, chiar Tai An. Dar eu mă mărginesc la fapte, cum ar zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
momente ale României moderne, atît În sensul uzual ce Începe ori se termină cu moartea, cît și În cel juridic, unde violență Înseamnă Încălcarea legii. Fiind nu doar cumsecade, ci și biblic, de neuitat acel allegretto În care-și făcea cruci la debutul anilor ’90, au rămas prin biserici pînă azi prin aer, și le suflă unii spre ceilalți sfinții din icoane, să nu-i atingă. Nu e literatură. Literatura fiind și ea o lume reală, scriitorii se iau la Întrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cortine; ea Însăși avea cîteva lucruri pe care prefera să le lase În Întuneric... Mai bău ceai, apoi Își deschise geanta și scoase lucrul de mînă. În timpul războiului se obișnuise să tricoteze șosete și fulare pentru soldați; acum trimitea lunar Crucii Roșii cîte un pachet cu diverse lucruri aspre În culori incerte. În acel moment tricota niște capișoane pentru copii. LÎna era de calitatea a doua, cu noduri ciudate; o asemenea activitate te Încălzea vara, dar croiala și modelul te absorbeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
a fi de preț, deși nu-s, Teribil și-ar dori în plus Și câțiva anișori în minus. Madona Divina-Madona diva Nu sunt nici snob, nici filistin, Dar dacă e să cumpănesc, În fața primei mă închin Și-a celeilalte, mă crucesc! Strămoașei Eva cu reproș Frumos exemplu, bravos! le-ai mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit în cale?! Strămoșului Adam, cu mânie Te blestem! Te
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
duminică pe la prânz, înainte de plecarea înapoi. Erau doar câțiva inși rătăciți la țărm, tot felul de schilozi, și m am cru cit când am văzut că înota cineva în mare, pe frigul ăla. Era o fată, țin minte, ne-am crucit cu toții, normal, când am văzut-o. O inconștientă! Clara își simțea obrajii arzând și capul bubuind. Se uita de jur împrejur, nemaiștiind unde se află. Vedea un bărbat rumen care-și zornăia înfiorător gheața în pahar, sfredelind-o cu o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de zilele mele: fraților, salvați-mă! Fraților, nu mă lăsați! Atunci eu mi-am cârmit cu grijă nasul, prin puhoaie, către înapoi, cu grijă, să nu-mi intre apa cea rece ca gheața în nări și numai ce m-am crucit, când l-am văzut pe Ilarion Cărare, care nu se mai știe de unde apăruse și care nu degeaba chema Că era agățat cu un cablu electric de după gât pe niște bușteni și așa răstignit îl ducea apa în fundul galeriei, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în liniștea muțeniei, am auzit cum cineva, în ascunzișul întunericului, mestecă și plescăie cu gura de plăcerea mâncării Ci nu era o părere, că auziserăm cu toții molfăiala îmbucării și a mestecării și drept să vă spun că fiecare s-a crucit de cele auzite, întrebându-se: cine ar fi putut să mai aibă atâta mâncare, încât să se audă, la atâția metri în jur, cum îi lucrează fălcile și limba? Dar mai aprig am simțit cum mi se face fierbinte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un membru al clasei muncitoare și cu codul eticii și al echității socialiste Dar eu m-am temut să-i zic, că să nu mai bată câmpii, nici să nu mai facă prostii și păcate, cum îl îndeamnă Ucigă-l Crucea, ci i-am răspuns, alintându-l, că el nu-i vinovat de fapta sa, decât pe atâta: că nu se încrede pe deplin în colegii săi și în camaraderia noastră, care măcar că legământ nu am făcut, suntem unul pentru toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu umor, amicul Nae Calaican, ori de câte ori îl prindea într-o astfel de stare). Într-adevăr, Vladimir demară vijelios, ca un fotbalist din naționala Braziliei, năzuind, prin noapte și prin zăpadă, în direcția unde bănuia că ar fi halta de la Sans-Souci. Crucindu-se de paraponul nejustificat și de hachița oaspetelui, ce i se păruse blajin, cum se cuvine să fie moldovenii, Bibi Bleotu, abia într-un târziu, se strădui, înjurând furios, să poruncească depistarea șoferului de la jeep, pentru ca să-l expedieze în urma lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tunet, răsufletul ger, Iar barda din mână-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.” ( G. Coșbuc -Pașa Hassan) Imprecația este figura de stil prin care se exprimă, sub formă de blestem, dorința pedepsirii unei persoane. Exemplu: "Bată-l crucea, om bogat, Om bogat și făr* de sfat.”( Cântec haiducesc) "Afurisit să fie câneriul de vornic, și cum au ars el inima unei mame, să-i ardă inima sfântul Foca de astăzi...” ( I. Creangă -Amintiri din copilărie) Interogația retorică este
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
prin care lumea este răstignită pen‑ tru mine, și eu pentru lume” (Galateni 6, 14). După cum Mântuitorul a suferit pe Cruce pentru noi și mântuirea noastră, așa și noi, prin puterea Sfintei Cruci, suntem chemați să ne jertfim, ridicându‑ne crucea. Sfântul Apostol Petru consemnează În această privință : „Căci, spre aceasta ați fost chemați, căci și Hristos a pătimit pentru voi, lăsându‑vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). „A‑ți lua crucea” Înseamnă a Îndura cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lume și e de dorit ca ei să fie o lumină a lumii. Nu există izolare, nu există menajare În fața realităților dure ale vieții. Nădejdea dobândirii frumuseților raiului este reală dar nu ne protejează În fața durerii vieții de aici. Suferința, cruci‑ ficarea și Învierea lui Iisus Hristos cartografiază forma Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 191 adevăratei vieți creștine. Calea care conduce la ceruri trece și prin suferință și moarte. Avva Iosif Tebanul, Înșirând toate cele ce‑L bucură mai mult pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Sfântului, cerând dumnezeiasca sa mijlocire. După ce au adus rugăciuni și litanii, au săvârșit și o slujbă de sfințire a apei. Doctorul bolnav a fost stropit cu apă sfințită. Moaștele sfinte au fost ridicate de stareț, care a făcut sem‑ nul crucii cu ele deasupra suferindului. Doctorul, pocăindu‑se, a cerut iertare fraților și starețului. O dată cu căința lui, umflăturile au Început să se facă tot mai mici până au dis‑ părut. Odată vindecat, el i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de timbre și tresare iarba ținutului se desface în lumină feriga vuiesc suveicile nervilor aceste gene lăuntrice și ochii se desfac ca șantiere ca lacuri câmpul e tăiat de linii ca palmele ș...ț mestecenii fac mătănii în sân se crucesc fulgere spintecă întunericul ca un pântec dăruie lumini zările ca reclamele marilor bijutieri. Că a vedea înseamnă în același timp a focaliza infinita varietate a lumii obiectelor, sub incidența tensiunilor eului, ne-o spune și un reprezentativ fragment din secvența
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
privește din afară poziția istoricilor români și maghiari În problema continuității românilor În Transilvania (un subiect despre care izvoarele istorice ne spun mai puține lucruri, ceea ce duce, În mod firesc, la apariția unor controverse științifice), nu poate decât să se crucească. Nu există, astăzi, din câte știu, nici măcar un singur specialist român care să nu afirme că „românii au fost În Transilvania” și nici măcar un singur specialist maghiar care să nu fie convins că „românii nu au fost În Transilvania”, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sat și biserică; chiar astăzi se cunosc foarte bine urmele bisericii și a cimitirului. Se spune că satul cu biserica, fostă pe locul numit Siliș tea, au ars dându-le foc turcii, în urmă locuitorii retrăgându-se pe coastele dealului Crucea și Brașovenița care erau acoperite pe atunci cu păduri. Moșia acestui sat e parte răzeșească, iar parte a d-lui Iorgu Lupu”. Un alt aspect în evoluția vetrelor îl constituie apariția satului Răsboieni de la nord de Țibănești, prin act de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
artiștii creștini urmăresc să întrețină prin imagini credința neofiților. Într‑o lume păgână și ostilă, acest limbaj prin imagini devine puțin câte puțin, un cod secret revelat catecumenilor. De teama persecuțiilor, chiar a profanatorilor, primele trei secole reprezin‑ tă deseori crucea ca o ancoră, printr‑un trident sau prin monograma grecească a lui Cristos. Foarte răspândit în secolul al II‑lea, peștele reprezintă simbolul cel mai important, el devenind formula condensată a Crezului compusă din cele cinci litere ale cuvântului grec
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
bătrân și după accidentul pe care l‑a suferit căzând pe când picta Judecata de Apoi, fi‑ indu‑i foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Telciu - 33 fl., tineretul școlar din Sibiu - 41 fl. Merită amintită, de asemenea, acțiunea Întreprinsă de Învățătoarea Ana Mărgineanu din Timișoara care a colectat 150 fl. Studenții români din Budapesta au colectat, de asemenea, importante sume de bani trimițându-le Crucii Roșii de la București. În realitate mii de Învățători, profesori și mici funcționari administrativi au donat o parte din salariul lor pentru front. Sunt impresionante cuvintele și apelurile adresate maselor: „ Astăzi, scumpa noastră Românie În care am văzut acele dintâi raze
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Mureș. Debut 2001 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977 2004. Tirică Mihai 1964 Pictor, sculptor Născut în Baia Mare, jud. Maramureș la 9 decembrie 1964. Tite Anuța 1952 Pictor „De copilă mă uitam la felul cum făcea cruci Ion Stan Pătrăș pentru cimitirul nostru din Săpânța. La școală, încă din clasa a II-a, încercai să fac și eu dar în acuarelă. Mi-a reușit să fac nuntași și jocuri de care s-au mirat toți, chiar și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
întreabă șeful nostru (114); ce-am făcut noi cu dosarul lor (114). 3.6. Reflexivul inerent Observarea listei verbelor reflexiv-inerente, predominant colocviale, populare sau marcate afectiv (a se bosumfla, a se burzului, a se căciuli, a se codi, a se cruci, a se gudura, a se holba, a se iți, a se izmeni, a se lăfăi, a se mândri, a se mocăi etc.; vezi GALR II:160), paralel cu semantica lor ("implicație intensă în proces din partea subiectului personal"), sugerează rolul reflexivului
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Ceea ce nu știau acești Înalți diplomați era că domnitorul român purta În suflet pe Mântuitorul Hristos Cel Înviat din morți, iar dacă a acceptat să-L urmeze pe Hristos trebuia să-și poarte crucea, chiar dacă Într-o bună zi crucea Însemna și vărsare de sânge. Așadar, moartea asupra lor nu avea nici o putere; ei știau că murind vor trece de-a dreapta lui Hristos, de-a dreptul la Înviere. Ei știau În inimile lor că de fapt această luptă nu era
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
în Craiova, pentru ca, la 1 noiembrie 1937, să fie pensionat. În întreaga sa activitate, Constantin Vasiliu a fost decorat cu: Medalia jubiliară Carol I (1906), Bărbăție și Credință cl. I (1912), Avântul Țării (1913), Coroana României cl. V-a (1912), Crucea Meritul Sanitar cl. II-a (1914), Coroana României cu spade cl. IV-a (1918), Crucea comemorativă a Războiului 1916-1918 (1919), Semnul onorific de 25 ani din serviciul militar (1924) și Steaua României cl. IV-a în grad de ofițer (1929
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Credință cl. I (Înalt Decret Regal nr. 320/931), ordinul Coroana României în grad de ofițer (Înalt Decret Regal nr. 159/23 ianuarie 1933), Semnul onorific 25 de ani în serviciu (Înalt Decret Regal nr. 2208/14 iulie 1932), Crucea Meritul Sanitar cl. I (Înalt Decret Regal nr. 2221/15 iulie 1932), ordinul Meritul Militar în grad de cruce comandor bulgar (Brevet nr. 849/17 martie 1934), ordinul Steaua României în grad de ofițer (Înalt Decret Regal nr. 1905), medalia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]