2,185 matches
-
cel mai înfricoșător peisaj pe care îl poate concepe cineva. Omenirea este sub ape. Complet. - La curtea lui Aquarelin mergem, Luca. Acolo este răspunsul problemei, îi zic, cu ochii plini de cele mai grele lacrimi. Asta este împlinirea cea mai cruntă, în modul cel mai absurd, a visului pe care îl am de mai mult de zece ani. Tot timpul visez valuri de sute de metri înălțime acoperind întreaga viață. Totul se sfârșește apoi într-un dezastru acvatic planetar, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
luminează fiecare după cât a primit de la Tatăl ei, pe vremea când trăia. E cald. E frig. E noapte și astfel arată Moartea. Dar dacă cineva ar mai fi fost acolo, ar fi văzut trupurile celor doi prieteni scurgându-se prin crunta și incredibila melasă, moarte. Căzând lin, pe lângă mirabile clepsidre din carne albă, netedă, ale căror baze, titanice fiind, se aflau pe chiar tărâmul curții lui Aquarelin, stăpânul nuanțelor și servitorul morții, principele unui ținut pe care tinerii nu aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
aș ști că e vorba despre un tip ca mine. Lovitura porni. Clipă în care Elefterie Măceș realiză că are unul dintre șireturi dezlegat. - O clipă, să mă închei la șiret, spuse Elefterie, aplecându-se. Și ferind în același timp crunta lovitură în mod involuntar, căci cuțitul menit să-i curme viața zbură peste el, înfigându-se din greșeală și spre marea uimire a tuturor în brațul stâng al celui care-l trimisese. - AAAAAUUUU!! zbieră Cârpenișteanu. M-am lovit îngrozitor! Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
după cât ne va permite judecata în fața unui astfel de act fără precedent... Dar iată că, nepricepându-mă la nici un răspuns și neputând cuprinde cu mintea nici un adevăr, mă văd nevoit să mă dau bătut și să încremenesc în cea mai cruntă nepăsare. Asemeni mie, simt o omenire întreagă luptându-se fără speranță de izbândă cu aceleași vechi rătăciri, pe care numai idioția le poate absolvi și cărora numai nepăsarea le poate oferi răspuns. Cum Dumnezeu a fost posibilă conștiința, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nepăsare. Asemeni mie, simt o omenire întreagă luptându-se fără speranță de izbândă cu aceleași vechi rătăciri, pe care numai idioția le poate absolvi și cărora numai nepăsarea le poate oferi răspuns. Cum Dumnezeu a fost posibilă conștiința, cea mai cruntă dintre toate bolile cunoscute și în prezența căreia viața devine imposibilă? Întrebarea aceasta, care prin sine însăși dezvăluie neputința celui care o pune, simt că va avea cumva abia acum răspuns, astăzi, prin nimeni nu știe ce împrejurări, numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de nimic? Cum a putut fi atât de crud? Cum a putut fi atât de inspirat? Nu știu, nimeni nu știe și probabil că nici nu voi afla prea curând răspunsurile acestor întrebări, așa spumegând și plin de cea mai cruntă ură cum sunt, deși, cum am spus, simt că tocmai astăzi, în ziua aceasta a morții, voi căpăta toate cheile cunoașterii. Aș vrea ca măcar acum cineva dintre prietenii, părinții sau frații mei să scoată sabia și să mă cruțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
greșeala mea în ceea ce privește nesocotința a ceea ce era înăuntrul meu, crezând uneori că totul nu e decât o întâmplare, mi se pare acum, pe acest tărâm, pur și simplu de neînțeles, iar senzația aceasta de vinovăție mă urmărește precum cel mai crunt sentiment de deznădejde încercat de cineva. Dar unde să alerg să scap, unde să fug, sub ce văgăuni să mă ascund, ce speranță mai poate fi în sufletul acesta înfricoșat asemeni unui animal hăituit, din moment ce acest loc este ultimul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acum încolo de neînțelegerea unei asemenea bunătăți și ciudate recompense pentru răul pe care l-am săvârșit încercând să distrugem totul! Cine este Dumezeul acesta atât de bun, încât să ne ierte pentru fărădelegi mai mari decât ale celor mai crunți ucigași? Cum poate fi atât de bun? O, Doamne! În genunchi, în genunchi în fața acelui preot care-mi va fi alături când voi muri și care va merge lângă mine atunci când voi păși pe tărâmul de dincolo, aceasta este ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cât de plăcută sufletului meu, deodată, și liniștitoare... știu că nu mai este mult până am să scap de-aici, până am să-i văd din nou pe-ai mei, o știu cu siguranță și o simt, deși groaza pentru crunta judecată pe care aproape am trăit-o în visul din care nu de mult m-am trezit mă înfioară cu certitudinea ei nevăzută. Respirații grele și pline de obidă umplu liniștea și singurătatea în care până acum, surescitat de frumusețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
într-un dans cumva larvar, nemaivăzute și șobolănești primate joacă în fața ochilor mei, manevrându-și articulațiile în mod grotesc, prosternându-se în fața a nu-mi dau seama încă ce, emanând în același timp miasmele începutului lumii! Precum dracii cei mai crunți se învârt ca dementele, lăsând expresii cu mult mai scârbavnice decât cele din visul meu să strălucească din timp în timp, străfulgerate de ceea ce par a fi razele celui mai orbitor diamant, lăsând vederii dinți uriași, ca de elefant, schimonosiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și Kitty, milă pentru că cineva, poate chiar eu, le-am jignit amarnic și nemeritat. 3 A doua zi dimineața m-am trezit, mai exact am fost trezit de un sentiment de neliniște sfâșietor, de o bucurie intensă, neobișnuită pentru durerea cruntă de cap, pentru uscăciunea ca de tablă a gurii și pentru înțepăturile în inimă pe care votca mi le producea de obicei. Era încă devreme. Pe coridor, dădaca își târșâia papucii, șoptind „pșș, pșș, pșș“ pentru persoana cu care discuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
imaginea cea mai clară și mai adevărată a mișcărilor sufletului). Este evident, de asemenea, că, alături de personajele angelice, pline de smerenie, pe scenă apar, obligatoriu, și tipuri de oameni vicleni și răi. Și atunci te întrebi: nu cumva tocmai pedepsirea cruntă, sângeroasă a răilor întru izbânda binelui, la sfârșitul spectacolului, satisface întru totul instinctele de fiară care ne încearcă? Nu ieșim noi oare din teatru smeriți și mulțumiți? Și asta nu pentru că în sufletele noastre n-ar fi apărut nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fi crezut în ruptul capului că aceste lucruri sunt posibile. Undeva, într-un colțișor ascuns al minții, încă nutrea speranța că visează. Din păcate își dădea seama că nici pe departe nu putea fi vorba de așa ceva. Realitatea era mai cruntă decât orice imaginație. Se convinsese că Moș Calistrat nu era dușmanul său. Îl ajutase protejându-l atunci când bestia se repezise spre el. Încerca să-i arate cum să se apere de vâlvă. E drept că avea un mod cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pentru a avea ce mânca, dar nu sunt puțini cei aflați în această situație, iar satele din comuna Filipeni ilustrează această dependență față de marea proprietate, evidențiind un grad de nedreptate care nu se întâlnea în nicio altă țară, o exploatare cruntă, care asimila pe țăranul din Lunca - Filipeni cu robia. Pentru a risipi orice îndoială cu privire la „cât de bine se trăia înainte”, și pentru a risipi nostalgii interbelice, îi vom lăsa pe luncași să vorbească despre condiția lor socială și economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Era de-a dreptul chinuitoare această ispită care consta în a căpăta doar bucățele dintr-un portret care mă interesa de multă vreme. Parcă-mi croiam singur drum printr-un manuscris mutilat. Căpătăm impresia unei vieți care reprezenta o luptă cruntă cu tot soiul de dificultăți; dar mi-am dat seama că multe lucruri care majorității oamenilor li s-ar fi părut oribile, pe el de fapt nu-l afectau câtuși de puțin. Strickland se deosebea de majoritatea englezilor prin indiferența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
-o. Biata mea mamă, ce mândră era! Și cu toate că i-a sfâșiat inima despărțirea de mine, zâmbea și n-a vrut să-mi arate mâhnirea din suflet. Era încântată că fiul ei o să ajungă artist. Se chinuia sa facă economii crunte ca să am eu din ce să trăiesc, iar când a fost expus primul meu tablou au venit la Amsterdam să mă vadă tata, și mama, și surioara mea, și mama a plâns când l-a văzut. Lui Stroeve îi străluceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ascund buimăceala de om trezit brusc. ― Peste o lună ești la Costinești și prezinți o pantomimă. Noapte bună. A doua noapte nedormită din cariera mea, o noapte frământată, chinuită de acel dureros dor de a te depăși și de acea cruntă disperare că nu poți, că nu ești în stare. Murise Luminița de câteva luni și nu mă adunasem încă, era în viața mea acel gol monstruos care te face să vrei să te sinucizi pentru că nu înțelegi nimic și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Eu, din tăcerea nopții adânci, am auzit o voce minunată, Așa frumos El mi-a vorbit cu glasu-i sfânt, precum un tată: „Eu te iubesc copilă mea! Din cer venit-am pentru tine, Să mor pe cruce și să rabd crunte batjocuri și suspine, M-am dezbrăcat de slavă Mea să scapi de iad și de rușine Și-o viață nouă în dar ți-am dat, cu dragoste, să-ți fie bine!” Am plâns la glasul Celui Sfânt, ce-nfiora întreg
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
o cămășă ruptă și plină de sânge,, în suflet de Om în fața instanței acuzării, în fața Judecății de Apoi. Sufletul lui de OM, este și simte poetic. El utilizează cele mai sensibile mijloace și formule metaforice de excepție pentru a relata crunta realitate și a prezenta purul adevăr, dar și mulțumirea și umilința. În sprijinul lui vin avocații cerului, doisprezece la număr, precum cei doisprezece Apostoli și fiecare dintre ei va pleda pentru toată durerea Hristică, analizând minuțios sufletul lui Ștefan Doru-Dăncuș
,,AVOCAŢII CERULUI ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364414_a_365743]
-
Articolele Autorului Căutare Îți caut pașii pretutindeni pe străzile pe care am umblat și ce n-aș da ca să fim iarăși tineri la șah, din trei mutări, să mă dai maț. Ne suparăm, atunci, așa deodată, de parcă eram într-un crunt război ne luând în seamă tinerețea ce clocotea în inimi l-amândoi. Ba ne mai suparăm pe câte o ploaie care venea, așa, pe nesimțite, stricându-ne un plan de a ajunge să căutăm răcoarea unui munte. Ce-n urmă
CĂUTARE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364583_a_365912]
-
să se afle chiar soțul victimei, Potcovaru Cartuș. El nu știa nimic despre acest incident din viața soției lui și se simte brusc rănit în orgoliul propriu. Orbit de furie, se întoarce în țară, și după ce-i aplică o bătaie cruntă se hotărăsc să se despartă. Este de fapt modul lui primitiv de a-și arăta puterea pe care o căpătase după ce devenise "cineva" datorită unor sume de bani pe care le agonisise.. Dar dorința lui de răzbunare este estompată atunci când
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
de-ntuneric. găsim în Glasuri, Viața iar pietrele mai noi, rostesc nisipuri calde, din firele-adunate de peste lumi întinse între ocean și nori. un singur cer ne leagă, în fina regăsire... nu îi mai spun Iubire. îi spun doar căutări. un crunt fulger mă arde... îmi spulberă copacii iar frunzele cenușă, au devenit comori. mi-am adunat din file, Iubirea și Credința, că voi ajunge-n lumea în care ești tu, Dor... Referință Bibliografică: m-am regăsit în tine / Anne Marie Bejliu
M-AM REGĂSIT ÎN TINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361294_a_362623]
-
rară. Vă înțeleg, dar voi reveni, a insistat el, convins că o va face să cedeze.... Poate că timpul, știu eu... Da, gata! Mă retrag, sărut mâinile! a exclamat Mișu ridicându-și brațele ca pentru a se apăra de privirea cruntă pe care femeia a aruncat-o asupra sa. S-a retras cu spatele spre ușă, după ce și-a luat de pe masă țigările și bricheta. O privea uluit pe doamna avocat, având senzația că din ochii iei sar scântei ce-l
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
deși te doare Și promiți că ai să revii, Îți tremură vocea și picioarele Și să li te-alături ți-ai dori. Așa tăcut e locul lor! Și-n suflet vei avea tăcere! Doar roagă-te cu dor, Pierderea e cruntă dar- durerea va trece. 8 decembrie 2013 Beatrice Lohmüller Referință Bibliografică: LOC DE PACE / Beatrice Lohmuller : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Beatrice Lohmuller : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LOC DE PACE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361551_a_362880]
-
de viorist, pare să mă îndemne la dans. Secretarul U.T.C. dansează țeapăn cu pontatoarea, nou venită pe șantier, la recomandarea unor tovarăși de la organizația județeană. Se dorește ca dansul lor să fie un bun exemplu pentru ceilalți. Au privirile crunte și mișcările bățoase, brațele ... Citește mai mult Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]