4,174 matches
-
notat? „Da!”. Te ascult cu atenție și nerăbdare. „M-am Întâlnit cu toamna // Într-o seară // În poarta casei de la țară // purta pe umeri o trenă lungă // de frunze ruginii”.... ... „Alo!”. Mai ești prin apropiere? Sper că n-ai avut cruzimea să mă lași să vorbesc singură. Și am făcut-o cu atâta patos... „Sunt aici!” și m-am lăsat purtat de fiecare cuvânt... prin toamna colorată a gândurilor tale. O toamnă atât de minunată că nu am putut să-mi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
el - agitată fiind - de un consum mult prea mare de alcool. “Biata de ea!”; nu Întârziau vecinele să șușotească pe la porți, văzând-o cu ochii umflați și vineți. Nimeni nu-și imagina că acel chip blând al soțului ascundea atâta cruzime. După doi ani, Maria a mai născut o fetiță, care era mereu bolnăvicioasă și, din acest motiv, fiind nevoită să stea cu ea mai mult În spital decât acasă. După numeroase investigații, au reușit să găsească adevărata cauză a bolii
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Visez la o primăvară În care ceasurile să aibă un sens, chipurile oamenilor să mi se pară mai luminoase și mai pline de iubire. Și tu mă eviți! N-aș fi crezut că ești capabil de un asemenea rafinament de cruzime. Îți mărturisesc că aș vrea să mă pierd În ființa ta, ca Într-un labirint al dragostei, labirint În care să rătăcesc până la sfârșitul zilelor mele. Înfășurată În vălul singurătății și atât de departe de tine, mă simt despuiată de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de zile: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” - Matei 4, 4. „Cana cu apă” - despre milă, dar și despre absența acesteia, mai mult, despre înlocuirea acesteia cu nepăsarea și cruzimea abandonului, părăsirii unui suflet neputincios, fapt care nu poate să rămână nepedepsit, în absența pocăinței. „Sărbătoarea cea mare” - în esență, un text absolut autentic despre convertire, dar mai ales, un text, care descrie bucuria curată a copiilor care trăiesc intens
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sete, cu mare grijă să-i fie lui bine. Ea, panicată de cronometru. Nu-i spunea niciodată dinainte cât vor rămâne împreună, dar știa că în fiecare moment se poate ridica din pat și poate închide ușa pe dinafară. Această cruzime o trăia cu atâta panică, încât nu mai era în stare să se lase în voia bucuriei care o cuprindea la atingerea lui, nu mai avea energie decât să se dăruie, plăcerea o ascundea undeva înlăuntrul ei ca pe o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aerul precum niște săbii, aerul în care plutea această veste înspăimântătoare, ca în cele din urmă să se apropie de Ina agitat peste măsură: - E nemaipomenit! Ne-mai-po-me-nit! La orice mă așteptam din partea ei, dar la acest gest plin de atâta cruzime, nu, niciodată...! - Îți dai seama, Alex, îți dai seama în ce situație ne aflăm? Au trecut atâția ani și noi n-am știut nimic! - Cum a fost posibil!? - E înfiorător, Alex! Pare de necrezut și totuși... De când mi-a mărturisit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe false principii de morală, etică și conviețuire. Șansele pe care le am pierdut de-a lungul timpului s-au întors ca un bumerang împotriva mea, afectându-mi performanțele intelectuale și încercările revanșarde la adresa unui sistem bolnav, inundat de o cruzime meschină, care se voia a fi cu față umană numai pentru o categorie privilegiată de membri cu carnetul roșu al partidului unic. Poate că ar fi fost mult mai nimerit să apelez la un mag exorcist, dar, provenind dintr-o
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de adevăr și frumusețe Pe albastrul crizei de sacru. În propriul univers josnic și confuz Viața-i o perpetuă profanare Dureros sfâșiată și golită de sens Ce colectează diagnostice sumbre. Drama ei spirituală alunecă Spre un dezastru moral irefutabil În legătură cu cruzimea Cu păcatul și chiar cu moartea Cu trăsăturile de fiară rănită, Însetată încă de sângele cald Bestia poate fi din când în când om, Care se roagă, citește sau scrie Piese pentru teatrul absurdului, In vivantă regie proprie Cu decoruri
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
om, Care se roagă, citește sau scrie Piese pentru teatrul absurdului, In vivantă regie proprie Cu decoruri existențiale variate, Zilnic jucate cu casa închisă La întâlnirea realului cu iluzia, Într-un ritm infernal. Bestiarul uman îl întrece în vulgaritate și cruzime pe cel mitologic, medieval, care se compune din animale legendare, stranii, încorporate marilor epopei scrise. Rămâne la latitudinea cititorului să aprecieze scurta disertație adresată unei categorii umane cu apucături de fiară privilegiată a speciei, și revin la obsesia destrămării unei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
palpabilă. și ea poate veni natural ori prin violență sau sinucidere. Vânătoarea și braconajul se pot încheia sinistru pentru trei bărbați. și chiar se încheie. Dragostea se asociază cîteodată cu moartea într-o antiteză tragică. Tâlhăriile la români poartă înscenările cruzimii, ingeniozității și hazardului. Un personaj având corespondent în lumea reală cere contemporanilor să fie eutanasiat gratis. S-a săturat de viață. Sărăcia naște marasm și deopotrivă monștri. Crimele, violurile, accidentele bizare - materia primară a faptului divers - conferă substanță epică unor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
la un loc, cuceriți de micile fleacuri care făceau obiectul conversațiilor dintre ei, nici nu luară în seamă strigătul de ajutor, al celei care își dădea duhul, acolo, în vecinătatea pubelei de gunoi, unde un bărbat zdravăn o bătuse cu cruzime, iar acum se îndepărta în grabă de locul crimei. Abea mai târziu, către prânz, vestea cuprinse municipiul. Majoritatea comentariilor erau de tipul: și doar erau atâția, cei care se întorceau de la inaugurare! Atâția, domnule, și, nici unul, să nu ia în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prieteniei. Nimic mai frumos decât frăția lui cu Nicolae Herlea în șirul orelor petrecute împreună, beție a cântului frumos (bel canto), revărsat în difuzoare de înaltă fidelitate: vocile ilustre. Nimic nu este în el banal. Când e cazul are o cruzime în fraza replică la un dialog care îl scoate din fire (regizorii care învârtesc totul!). Compensat de o bunăvoință copilărească, de cel mai simplu mod de a se arăta un om ca toți ceilalți. El, care este o vedetă. Atâta
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
dai seama de precizia și finețea acestor decupaje, de relația dintre ele mediată emoțional, ca și la Proust cu madelainele sale. Memoria lui Noodles este brizată de o lamă de cuțit, în ea se înscriu medalioane serafice și scene de cruzime, scabroase, fără nimic vulgar însă, alcătuind tablouri de gen, o frescă monumentală ca și posterele care invită direct în paradisul de pe Coney Island, postere desenate în stilul Art Nouveau al începutului de secol. La poarta închisorii îl așteaptă Max (James
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
de sirenă. Și încă o dată, Noodles se depărtează de fericire care stă ca un miraj în fața lui, la o întindere de braț. Această scindare între dragoste și prietenie este una din temele filmului lui Sergio Leone, un film care unește cruzimea cu sensibilitatea într-un cocteil din care fac parte și decorurile anilor '20, art nouveau-ul, rococoul kitshcos, jazz-ul intermitent, rag time, și pocnetul sticlelor de șampanie, și whiskyul de contrabandă în vremea prohibiției, charlestonul și fox-trott-ul, ceva din șarmul
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
permanentă, cred ca sunt furios de la naștere, și ceea ce se întâmplă în lumea modernă, mai ales in Franța, îmi alimentează mizantropia care este una dintre sursele mele de inspirație. Toții cronicarii și intervievatorii au remarcat, multi cu un zâmbet lacom, cruzimea tuturor cărților Dvs. Pe mine mă frapează negrul absolut, lipsa oricărei speranțe. În Chien des os mai adăugați o scurtă propoziție finală ca să omorâți și ultimul personaj. Nu-mi place să vorbesc despre mine, dar, și soția mea - care mă
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
nu știu cum să solicite, să implore chiar, celor în posibilitatea de a-i cruța favoarea menținerii în serviciul activ până când vor împlini și a doua condițiune de pensionare; iar conducerea militară superioară, conștientă de mizerabila remunerare a pensiilor, nu poate avea cruzimea să-i refuze, abătându-se astfel de la cerințele reîntinerirei cadrelor, atât de necesare unei bune încadrări și pentru timp de pace și pentru mobilizare. Dăinuirea acestei stări este profund defavorabilă intereselor de apărare natională. Personal sunt poate dintre acei puțini
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
prin lume. E mai amuzant să sper Într-o himeră, decât să-ți fac ție ceai, spre exemplu. Sunt incapabilă de iubire. Adioooooooooooooooooooooooooooooo!,, ,,Draga meaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, Arta europeană a fost Întotdeauna un vârf de lance ce-a străpuns cu ascuțișul lui cruzimea, insolența, trufia, nerecunoștința, cinismul, abjecția, orgoliul, veninul, grosolănia, invectiva, dezmățul. Nu am dreptate?,, ,,Îți spun pentru ultima oară, Adiooooooooooooooooooooooooooo!. Sunt În drum spre aeroport și-mi pasă de arta europeană, cum Îi pasă mortului de fluctuațiile valutare. Nu te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
este spre exemplu Antoniu. Majoritatea au În spate ca o vegetație crescută Într-o carne bolnavă, pe cei care-i mână la cerșit trăind pe spinarea lor. De obicei copiii și bătrânii cad victime, sunt Împinși la cerșit cu multă cruzime de trântori bețivi, de căpușe sinistre, hahalere analfabete, pândind din umbră și eventual pedepsind fizic orice eșec, minciună sau ascunzișuri. -Ia maică și tu un măr, sunt săracă, nu am bani nici pentru mine. Ia maică și mănâncă-l o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care-l adorau, În parte de natura lui exaltată și pasională. S-a masturbat moderat, s-a Îndrăgostit fără să se piardă cu firea, a plâns de foarte puține ori și atunci numai de ciudă, a mințit cu pricepere și cruzime, tot din histrionism, și-a privit părinții ca pe proprii roboți, ale căror chei de pornire și de manevrare erau În mâinile lui. Târziu, când nu mai avea nevoie de ei, i-a ignorat pur și simplu. Dar despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În care locuiesc În cavou, Îmi amintesc de mama și de tatăl meu, dar nu firesc, așa cum te gândești la cei dragi, pe care i-ai pierdut de mult, și vrei acum să-i revezi, ci cu un fel de cruzime, aș spune chiar cu mânie. De ce te-ai sinucis mamă, când aveam atâta nevoie de tine? De ce a trebuit să mori tată, numai pentru că ai violat cu sălbăticie Încrederea mea În tine și m-ai Înșelat ca ultimul derbedeu? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și sunt neîndurătoare. Îmi pare rău că te iau prin surprindere și-mi pare rău că îți vorbesc astfel, dar trebuie să te fac să înțelegi ce înseamnă toate astea. M-am așezat din nou. În atitudinea ei era o cruzime disperată, însă mai era și frică, frica de reacția mea. Tocmai această frică a început să mă convingă și am simțit pentru prima oară atingerea ușoară a groazei, a coșmarului. Și totuși această făptură pe jumătate terifiată, pe jumătate sălbăticită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai cinstite acum. Nu mă simțeam bine înșelându-vă. Vă doresc numai bine. Iar acum chiar trebuie să plec. Nu, nu, nici să nu-ți închipui că nu ne vom mai vedea, cum se poate, asta ar fi o adevărată cruzime! Când o să fii măritată cu Martin ne vom vedea chiar foarte des. Eu încă îl iubesc pe Martin, crede-mă, chiar așa este. În unele privințe îl iubesc chiar mai mult decât înainte. — Asta n-are nici o legătură cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Împreună cu colegii și pacienții pe scările de la intrarea principală. Poza nu avea nici o legendă, dar antetul era clarificat ușor de observațiile pertinente ale lui Froehlich: „Chiar dacă noul secol a făcut doar câțiva pași ezitanți, a fost martorul unor acte de cruzime, care depășesc tot ce ne-am fi putut imagina despre capacitățile ființei umane. Singurul nostru noroc e că războiul a transformat popoarele În frați. Ajunge!, răsună sloganul solemn În parlamentele de pe Întreg globul. Confruntați cu un astfel de adevăr, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să scrie, nici să citească, nici să socotească și care, colac peste pupăză, nu avea nici o măsea în gură. Iată o poveste de-a Maimuței care m-a impresionat în mod deosebit (de altfel, toate poveștile ei având ca teme cruzimea, ignoranța și exploatarea te sileau să le acorzi o atenție ieșită din comun): odată, pe când avea unsprezece ani și, împotriva voinței lui taică-su, a șters-o pe furiș la o lecție de balet a „artistului“ local (dl Maurice). Bătrânu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să vorbească? spuse Janet Pardoe, fără prea mult interes. Domnișoara Warren frânse o chiflă. — Până acum n-am dat niciodată chix. — O să inventezi ceva? — Nu, asta ar merge cu Savory, dar nu când e vorba de el. Spuse, nu fără cruzime: — Îl fac eu să vorbească. Cumva. De aici până la Viena. Am aproape douăsprezece ore. Găsesc eu o modalitate. Adăugă gânditoare: Spune că-i profesor de școală. Ar putea fi adevărat. Asta ar prezenta interes pentru cititori. Și unde se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]