1,005 matches
-
a cataloga și data perioada și cultura acestor fragmente care prin prezența lor dovedesc importanța acestui sat. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1813) a fost mai întâi mănăstire sau schit (1700) după care la începutul sec. IX a fost ctitorită din piatră de la cariera din satul Straja cu ziduri groase de aproximativ 1 m. și cu clopotniță centrală. Pisania din pridvorul lăcașului, scrisă în limba română dar cu litere slavone, atestă data construirii în anul 1813. Începând cu anii 1980
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
zilnică a locuitorilor.Altă așezare a satului a fost pe Holmul Bajurii, la hotarul cu Teioasa, dar datorită alunecărilor de teren, partea aceea de sat a fost strămutată peste pârâul Spălătoresei, devenind partea ,din Vale” a satului, unde a fost ctitorită și prima biserică cu primul cimitir al satului Bajura. Bănuim că satul Bajura a fost un sat de răzeși înstăriți, el nefiind închinat vreunei mănăstiri mari din Moldova așa cum se practica în vechime de domnitori, țăranii având proprietăți de pământuri
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om bătrân pentru a fi amplasat altarul, persoană care la scurt timp a și murit, dar biserica a dăinuit. Până la construcția acestei biserici
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
mai mulți preoți și dascăli, amintind aici pe preotul Mihalachi cu dascălul Grigoraș la 1774, preoții Dumitru Baican, M. Vasiliu și Anton Hadârcă menționați la împroprietărirea din 1864, și nu în ultimul rând pe preotul Gheorghe Hadârcă cel care a ctitorit biserica. Acestuia, i-a urmat Grigorie Baz, un preot luminat, învățător, scriitor de piese de teatru (a scris două piese pentru elevi intitulate ,Satana” și ,Cinci pâni”), era constructor de viori și a lucrat cu propriile mâini scena școlii din
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
județul Botoșani, Moldova, România. Biserica din satul Corjăuți, parohia Hilișeu-Crișan a fost construită în anul 1813 în următoarele împrejurări: între anii 1811-1813, Ioniță Bașotă ridică în satul Pomîrla, unde își avea conacul, o biserică nouă din zid. Bisericuța din lemn, ctitorită de C. Bașotă, este cerută de locuitorii satelor Corjăuți și Hliboca, ambele situație pe moșia Bașotă. Iscându-se ceartă între aceste două sate cu privire la biserica de lemn, proprietarul de atunci Ioniță Bașotă, are cuvânt hotărâtor și poruncește ca de îndată
Corjăuți, Botoșani () [Corola-website/Science/300904_a_302233]
-
pe țigani ca provenind din Valea Boierimii, probabil pentru că ei se îmbrăcau cu pantaloni și surtuc (haină) și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
sat Vlădeni (Săliște, conform legendei) și întemeiază satul Costești. Satul Costești din lunca Siretului este atestat documentar prin actul dat de Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615) Mănăstirii Solca (Anexa 3). La 18 martie 1615 Ștefan Tomșa dăruiește Mănăstirii Solca, ctitorită de el „satul numit Costești pe râul Siret și mori pe apa Siretului cu toate hotarele și cu toate veniturile-fost ascultător de Ocolul și de curțile noastre din Botoșani“. La recensămintele (catagrafiile) populației Moldovei efectuate în anii 1772 - 1773 și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în întreprindere agricolă de stat în timpul regimului comunist. Începând din secolul al XVIII-lea și până în anul 1945 a existat la Dunăre o schelă, ceea ce conferea localității Pietroșani statutul unui punct vamal și comercial. În anul 1812 frații Lapati au ctitorit biserica "Sfânta Treime",iar în anul 1949 s-a sfințit biserica "Adormirea Maicii Domnului" de către patriarhul Justinian. Școala a luat ființă în anul 1837, iar după primul război mondial comuna Pietroșani avea patru școli și anume de băieți,de fete
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu și utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar și în Țările Române la Cetatea Neamțului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș și la bisericile moldovenești ctitorite de Ștefan cel Mare. În urma studierii portulanelor din secolele XIII - XIV, localitatea care apare sub numele de "Bambola" sau "Pampolo" a fost identificată cu cetatea Enisala. Aceasta a fost pentru prima dată menționată cu numele de "Yeni-Sale" în secolul al
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
Aldeni, Albești, Bahnele, Bălțați Berindești, Bordești, Cândești, Goniți, Măxim, Măgura, Mărăcineni, Opăriți, Sinești, Tâmboiești în Valahia și Mărtinești, Modruzeni, Mocirleni, Negoșinu în Moldova. În spiritul epocii, el a avut și o intensă activitate de ctitor, în zona noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost ridicată din cărămidă, piatră și lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
o ediție a "Cazaniilor lui Ilie Miniat", tipărită la Buda în anul 1718, în care face o interesantă genealogie a propriei familii. Devenind (prin căsătoria cu fiica lui Gh. Cuza, Ecaterina), noul proprietar al moșiei Bârzești, marele vornic Constantin Vârnav ctitorește în 1845 o biserică din zidărie de cărămidă cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" iar pe cea din lemn o mută în satul vecin Dobroslovești(al cărui proprietar era) aflat la 6 km.est de Bârzești și unde se află și
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
său a rămas fără rezultat.Prima școală în local propriu a început să funcționeze din anul 1929.Acum există și o școală nouă cu clasele I-IV construită după anul 2000 cu fonduri externe. Prima biserică din Mărășeni a fost ctitorită de către Simeon Moroșanu și soția sa Efrosina și a fost construită din lemn. Sfințirea s-a făcut la data de 4 mai 1832. Odată cu ruinarea acestei biserici, s-a ivit necesitatea construirii alteia. Cel care a luat această inițiativă a
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
atestată documentar în anul 1507 în uricul dat de Bogdan Vodă, sat ce se găsea la marginea Siliștenilor, un alt sat cu veche tradiție, locul de obârșie al familiei Cantemir, localitate ce a dispărut în timp. Biserica actuală a mănăstirii ctitorită de Domnitorul Dimitrie Cantemir a fost construită pe locul unei alte biserici datând din perioada lui Ștefan cel Mare. Ea a fost construită în poiana unei păduri seculare, după vechea tradiție, prin care se spune că Domnitorul trăgea cu arcul
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
ai țării. De altfel, portarul Șendrea a căzut eroic într-o astfel de bătălie, de astă dată împotriva oștirilor muntene, la Râmnicu Sărat, în ziua de 8 iulie 1481. Cele mai vechi biserici boierești din Moldova sunt cele din Lujeni, ctitorite de marele cneaz lituanian Tudor Vitold, cumnatul lui Alexandru cel Bun (în nordul Bucovinei) și Dolheștii Mari. Biserică Sfântă Cuvioasa Parascheva în forma actuală este o insolita sinteză între două epoci îndepărtate în timp: corpul principal (pronaos, naos și altar
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
din Arbore (1503) și Reuseni (1504. Locașul de cult a fost ridicat de către marele pârcălab Drăgoi (strănepot a marelui pan Drăgoi), la sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al XVI-lea, în 1512, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el. Au rămas necercetate arheologic necropola din jurul bisericii dispărute și locul unde s-au aflat curțile boierești. O reluare a săpăturilor arheologice va aduce date suplimentare referitoare la istoria satului Drăgoiești, a istoriei noastre în general. Piesele arheologice ar
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]
-
obiective: [1] Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - datând din anul 1538 și având codul SV-II-m-A-05558.01 Zvonița - datând din secolul al XIX-lea și având codul SV-II-m-A-05558.02 Cercetările arheologice efectuate între anii 1998-2001 au scos la iveală faptul că biserica ctitorită de vistiernicul Mateiaș este prima construcție ridicată în zonă, pe un teren ce nu conține și alte vestigii arheologice. Edificiul a avut inițial ziduri despărțitoare între pridvor și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind demantelate ulterior. Porțiunile de
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
1545 și s-a înapoiat în Moldova prin Țara Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545.[8] Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. Biserica Pogorârea Sfântului
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. Biserica Pogorârea Sfântului Duh construită în anii 1538-1539 de vistiernicul Mateiaș în satul Horodniceni. Biserica Sf. Treime- 1856, sat Rotopănești. Prima biserică din satul Rotopănești a
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur de 12000 de piese muzeistice) reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale. Alături de "Cula Bujorenilor" (numită și "cula cu scară exterioară", ctitorită în jur de 1810 de Preda Bujoreanu și inclusă în lista principalelor cule din Oltenia), "Muzeul Satului Vâlcean" mai cuprinde "Hanul lui Bogdan" (din 1889), școlile din Cacova (Stoenești) din secolul al XX-lea, "Biserica de lemn" (1785) în care
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
În posesia mănăstirii se află și alte valoroase obiecte de cult, în mare parte danii din timpul întemeierii bisericii: picturi, sculpturi în piatră și în lemn. Primul stareț al mănăstirii, Ioan Arhimandritul, este înmormântat în biserica principală. Domnitorul Constantin Brâncoveanu ctitorise așezământul dorind să-și afle un loc de veci în incinta acestuia. Conform acestei destinații biserica adăpostește și mormântul domnitorului, nefolosit deoarece Brâncoveanu a fost înmormântat la biserica "Sfântul Gheorghe" din București. Biserica a fost reparată și restaurată în 1827
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Sfinții Alexandru și Nicolae” din satul Nuci, construită în 1912. Celălalt este ansamblul fostului conac Lecca-Micșunești din satul Micșuneștii Mari, datând de la mijlocul secolului al XVIII-lea, ansamblu ce cuprinde conacul propriu-zis, turnul de poartă și biserica „Născătoarea de Dumnezeu”, ctitorită în 1748.
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Borzești este cartier al municipiului Onești, în județul Bacău și locul unde s-a născut și a copilărit Ștefan cel Mare. El a ctitorit împreună cu fiul său cel mare Alexandru (1464 - 1496) biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost construită între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494. Figurează pe Lista Monumentelor Istorice sub codul: BC-II-m-A-00797. Scopul bisericii, după tradiție, este de a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei Sf. Treime. La 19 octombrie 1997 a fost înmormântat la loc de cinste, in cadrul unei liturghii festive, într-un mormânt săpat in fata iconostasului din Catedrala „Sfânta Treime”, ctitorită de el in Blajul atât de iubit. Ca nobil, a intrat în Dieta Transilvaniei (fiind primul român din Dietă) și a cerut drepturi pentru poporul român cu argumente bine precizate: Deci și românii au dreptul să fie recunoscuți ca națiune
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
apele Sabarului s-au revărsat și au înecat satul, așa că locuitorii au fost nevoiți să se mute pe locurile mai înalte. Posibil că acest eveniment s-a petrecut la începutul secolului al XIX-lea, prin anii 1815-1831, când a fost ctitorită actuala biserică de la Jilava și s-au așezat în sat un mare număr de „ungureni” veniți din Ardeal. În momentul adoptării legii rurale din 14 august 1864, proprietara moșiei Jilava era Eufrosina Ghica, iar proprietarul moșiei Odăile-Mierlari era Costache Crețulescu
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu, fiind la nord de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și la sud de municipiul Sibiu. Această localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia, este cunoscută încă din vremea dacilor, care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit "Bivolari" sub poalele muntelui sfânt al dacilor, "Kogaionon
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]