635 matches
-
Valea Zăvoiului, continuând spre nord pe marginea interfluviului Arcari până la marginea viei din Zăvoi, unde valul își schimbă direcția, și după ce traversează platoul Arcari, trece șoseaua Galați-Cuca la kilometrul 25,200, îndreptându-se spre baza de recepție (SMA) din localitatea Cuca. Pe o porțiune din comuna, valul nu este observabil și nu poate fi urmărit, în schimb apare pe latura de vest, în curtea locatarului Dumitru Benea, a cărui casă se află chiar pe val (conturul sântului de la val se observă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
a drumurilor interioare care legau Țară de Sus de Țară de Jos. Așa s-a dezvoltat și drumul care trece prin comună. De altfel, de pe atunci se vorbește de Drumul Mare al Galaților sau Drumul lui Rareș care trece prin Cuca - cale de comunicație considerată secundară, dar mult mai sigură pe timp de primăvară și toamnă când au loc dezghețurile și înghețurile și care, datorită inundațiilor, făceau și fac și în prezent, impracticabil drumul pe valea care lega capitala Moldovei cu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
al II-lea la 15 iulie 1448, când acesta da și întărește lui Cernat Ploscaru și fratelui său Stefu mai multe sate, siliști, locuri în pustie între care și Fântână Cucului - care s-a dovedit de către istorici a fi comună Cuca de astăzi. În secolul următor, la 27 martie 1546, domnitorul Petru Rareș al Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) de la curtea din Bârlad emite carte de cancelarie prin care face cunoscut tuturor supușilor cum a miluit și a dăruit un loc în
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Dumbrava, adevăratelor slugi, Ion Goescu, Stanciu Bursuc, Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii comunei Cuca. În legătură cu numele de Fântână lui Cucu (Cuca de astăzi) au circulat și mai circulă și astăzi mai multe legende populare transmise pe cale orală din generație în generație și care au ajuns și circulă și în zilele noastre. Una din legende
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Ghedeon, Fratian, si Danciu Bursuc cu obligația de a face un sat cu tot ce trebuie pentru îndestulare, toate acestea pentru servicii deosebite aduse domniei. Aceasta mărturie arată încă odată vechimea denumirii comunei Cuca. În legătură cu numele de Fântână lui Cucu (Cuca de astăzi) au circulat și mai circulă și astăzi mai multe legende populare transmise pe cale orală din generație în generație și care au ajuns și circulă și în zilele noastre. Una din legende, spuse de bătrânii comunei, ne arată că
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
au circulat și mai circulă și astăzi mai multe legende populare transmise pe cale orală din generație în generație și care au ajuns și circulă și în zilele noastre. Una din legende, spuse de bătrânii comunei, ne arată că numele de Cuca vine de la căciulă domneasca care se numea cuca. Se spune ca Petru al Rareșoaiei (Maja), în drumurile sale, când făcea negoț cu pește, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
multe legende populare transmise pe cale orală din generație în generație și care au ajuns și circulă și în zilele noastre. Una din legende, spuse de bătrânii comunei, ne arată că numele de Cuca vine de la căciulă domneasca care se numea cuca. Se spune ca Petru al Rareșoaiei (Maja), în drumurile sale, când făcea negoț cu pește, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de localitatea noastră și care
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
când făcea negoț cu pește, a poposit prin aceste locuri care erau acoperite cu păduri seculare. La un popas făcut în pădurea situată la nord de localitatea noastră și care poartă numele de Rareș și astăzi, și-ar fi pierdut cuca domneasca, de unde și-a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi. O altă legendă transmisă tot din bătrâni și care este cunoscută și în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Rareș și astăzi, și-ar fi pierdut cuca domneasca, de unde și-a luat denumirea satul care dăinuie până astăzi. O altă legendă transmisă tot din bătrâni și care este cunoscută și în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității. Această denumire de rediu Cucului este trecută și pe hărțile militare folosite de armată română în 1938-1945. Versiunea cea mai
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
vatră unde s-au născut. Așa se face că au venit în zona de jos a Moldovei, denumită “în pustie”, foarte mulți transilvăneni din partea de vest a Carpaților. Astăzi sunt foarte numeroase familii ale căror strămoși s-au stabilit în Cuca, venite din zona Trei Scaune, Brețcu - familiile Barla, Trihenea, Ștefan, iar din zona Rucăr - Dragoslavele - familia Țulug etc. Sunt sate în vecinătatea comunei Cuca care sunt formate în majoritate din oieri veniți în transhumanta în căutate de locuri care să
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
de vest a Carpaților. Astăzi sunt foarte numeroase familii ale căror strămoși s-au stabilit în Cuca, venite din zona Trei Scaune, Brețcu - familiile Barla, Trihenea, Ștefan, iar din zona Rucăr - Dragoslavele - familia Țulug etc. Sunt sate în vecinătatea comunei Cuca care sunt formate în majoritate din oieri veniți în transhumanta în căutate de locuri care să le asigure cele necesare traiului zilnic și odată ajunși aici, s-au stabilit și locuiesc și în prezent. Am văzut de unde vine denumirea localității
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
denumirea localității și ne-am convins că rediul cucului, Fântână Cucului, așa cum ni s-a transmis pe cale orală, este argumentat cu dovezi indubitabile - care arată denumirea acestor locuri. Formarea și concentrarea populației în comunități mici în perioada feudalismului dezvoltat cu privire la Cuca este strâns legată de a doua domnie a lui Petru Rareș 1541-1546. De altfel, zona de jos a Moldovei, ținutul Covurluiului și în special drumul care trece prin Cuca, a fost călcat de mai toți domnitorii Moldovei care veneau cu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
și concentrarea populației în comunități mici în perioada feudalismului dezvoltat cu privire la Cuca este strâns legată de a doua domnie a lui Petru Rareș 1541-1546. De altfel, zona de jos a Moldovei, ținutul Covurluiului și în special drumul care trece prin Cuca, a fost călcat de mai toți domnitorii Moldovei care veneau cu firman de la Poarta să ocupe tronul țării sau a celor care au fost maziliți, îmbarcați pe galioane, barcaze, corăbii sau alte vase și plecau în surghiun către Istambul pe la
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Bozieni este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Băneasa, Bozieni (reședința), Crăiești, Cuci și Iucșa. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Romanul de Vaslui. La Crăiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159D, care se termină tot
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Romanul de Vaslui. La Crăiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159D, care se termină tot pe teritoriul comunei, la Cuci, în șoseaua județeană DJ159, care leagă comuna spre est în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în același DN15D) și spre vest de Oniceni, Valea Ursului, apoi în județul Bacău de Dămienești, Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai (care coboară până la apă Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
și bibliotecă. În fruntea acestei școli a fost multă vreme în calitate de director Iulian Cerbulescu, urmând Ștefania Vințan, Maria (Trotea) Podeanu, Elisabeta Mureșanu, Ion Gurgu. Din anul 2006 și până în prezent directorul școlii este Păsat Daniel. Așezată la poalele dealului numit Cuca, înconjurată de cimitir, biserica actuala este o construcție de zid începută în anul 1884 și terminată în anul 1890. Ea a fost ridicată pe locul unei construcții mai vechi și a suferit mai multe reparații. Una dintre acestea a avut
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
la categoria " alte etnii" ,alături de rromi , este inclusă si o persoană de naționalitate ucraineană. La est, localitatea Papiu Ilarian, fost Budiul de Câmpie La est, localitatea Iclănzel La sud-est, localitatea Iernut La sud-est, localitatea Bogata de Mureș La sud, localitatea Cuci La sud-sud-vest, localitatea Luduș La nord-vest, localitatea Tăureni La nord, localitatea Zau de Câmpie Date comparative privind atestarea documentară, anul menționării învățământului, populația Centrul localității, este la circa 2,5 kilometri, în dreapta drumului județean 151, Luduș-Zau-Sărmaș, pe un drum comunal
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
date și despre efectele revărsărilor din 1857, 1872, 1912, 1932 și 1933 când s-au produs și numeroase alunecări de teren. Valea Ranta, cu o lungime de circa 9 kilometri, se varsă direct în râul Mureș, în aval de satul Cuci. Numeroase izvoare de coastă apar în teritoriu datorită alternanței de roci permeabile și impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curge Pârâul de Sub Coastă și Pârâul Bârzii, mai în aval Pârâu de la
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Cuca este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bălțata, Bărbălani, Cârcești, Cotu, Crivățu, Cuca (reședința), Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii și Vonigeasa. Comuna se află la marginea de vest a județului, la
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Cuca este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bălțata, Bărbălani, Cârcești, Cotu, Crivățu, Cuca (reședința), Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii și Vonigeasa. Comuna se află la marginea de vest a județului, la limita cu județul Vâlcea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o leagă spre nord de (unde
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Cuca este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bălțata, Bărbălani, Cârcești, Cotu, Crivățu, Cuca (reședința), Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii și Vonigeasa. Comuna se află la marginea de vest a județului, la limita cu județul Vâlcea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud de , apoi în județul
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
DN65A) și . Din acest drum, la Bălțata se ramifică șoseaua județeană DJ678B, care duce spre sud-vest în județul Vâlcea la și mai departe în județul Olt la și (unde se termină în DN67B). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,25%). Pentru 2,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]