3,199 matches
-
Poporului (mareșalul Averescuaverescani), ai partidului cuzist (Al. I. Cuza). Cei mai înstăriți și mai de vază în sat făceau politică liberală: Dumitru Cojocaru, Petrache Curteanu, Toader Pintilescu, Cezar Boca, Alexandru Boca, Gheorghe Vortolomei Pușcuță, Toader Bădăluță și alții. Alexandru Gheorghe Cucu cu rudele și prietenii făceau politică averescană, iar Andrei Boca cu ai lui făceau politică țărănistă. Milian Gurău cu rudele și prietenii făceau politică cuzistă. în sat (Lunca) nu erau organizații de partid și nici membrii de partid. Organizațiile erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
total al zilelor de muncă, deși numărul mediu era de 80 de zile. Până în 1970, președinți de CAP au fost Iacobeanu Dumitru, gospodar din sat, urmat de Drăgan Vasile și Pușcuță Vasile. Această funcție a mai fost îndeplinită de ing. Cucu Constantin și Mircea Trandafir în ultima perioadă, din 1885 până la desființare. În ultima perioadă, inginera Dornescu de la Centrul Agricol, s-a ocupat și de lichidarea bunurilor CAP-ului. Adunarea generală a hotărât vânzarea mijloacelor fixe. Grajdurile, unele construite din 1961-1962
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste Pârâul Roșu în Slobozia, alte lucrări de protejare a drumului. Costul investiției s-a ridicat la suma de 1.197.629,79 lei și a fost realizată în timpul când primar a fost Pintilescu Mihai, viceprimar Iacobeanu Dumitru și contabil Cucu Elena. Importanța celor 5,7 km de drum asfaltat constă în aceea că, acolo unde nu se putea intra cu o mașină în caz de nevoie, o salvare, de exemplu, acolo unde intrai în noroi până la genunchi, acum circulația oamenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
8. Trandafir Marian - PD-L; 9. Bârgăoanu Gheorghe - PC; 10. Buganu Gheorghiță - PER. Cei care sunt zilnică la Primărie, în afară de primar și viceprimar, executanții, cei care facă munca fără să fie scoși în față sunt: 1. Bârgăoanu Constanța - secretar; 2. Cucu Elena - referent-contabil; 3. Dornescu Elena - consilier de specialitate; 4. Dornescu Ioan - referent-agent fiscal; 5. Dornescu Eugenia - consilier; 6. Ignătescu Daniela - referentsocial; 7. Andronache Daniela - referent-agent agricol; 8. Cucu Mihai - administrator; 9. Trandafir Viorica - bibliotecar; 10. Vasilaș Marioara - îngrijitor. Acesta este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fără să fie scoși în față sunt: 1. Bârgăoanu Constanța - secretar; 2. Cucu Elena - referent-contabil; 3. Dornescu Elena - consilier de specialitate; 4. Dornescu Ioan - referent-agent fiscal; 5. Dornescu Eugenia - consilier; 6. Ignătescu Daniela - referentsocial; 7. Andronache Daniela - referent-agent agricol; 8. Cucu Mihai - administrator; 9. Trandafir Viorica - bibliotecar; 10. Vasilaș Marioara - îngrijitor. Acesta este aparatul de specialitate al primarului Vasile Banu și al viceprimarului Dumitru Iacobeanu. Să spicuim câteva dintre obiectivele propuse pentru perioada 2008-2013, despre care aflăm că au fost identificate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loc mai însemnat între cei care au vrut să-și preamărească neamul și satul. - Petru Gh. Bârgăuanu - profesor universitar - Facultatea de Geografie, Universitatea București. - Dumitru Gr. Borcea - jurist, avocat în Bacău; - Gheorghe Gr. Borca - jurist, avocat în Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și preamărească neamul și satul. - Petru Gh. Bârgăuanu - profesor universitar - Facultatea de Geografie, Universitatea București. - Dumitru Gr. Borcea - jurist, avocat în Bacău; - Gheorghe Gr. Borca - jurist, avocat în Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe I. Călinescu - economist, Fabrica de avioane, Bacău; - Andrei I.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bîlbîiala băiatului. Pentru a răspunde infinitei răbdări pe care Fermín o avea cu el, Tomás Îi aducea cutii cu bomboane de ciocolată elvețiene Învelite În fotografii cu lacuri de un albastru neverosimil, vaci pe pășuni verde tehnicolor și ceasuri cu cuc. — Prietenul dumitale Tomás are talent, Însă Îi lipsește o direcție În viață și o țîră de tupeu, care e la mare preț, opina Fermín Romero de Torres. Mintea științifică presupune astfel de lucruri. Uită-te și dumneata, dacă nu, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lui nu exista instinctul profund al creatorului pe care împrejurările vieții îl întunecaseră, dar care crescuse în țesuturile lui necruțător ca un cancer, până când în cele din urmă pusese stăpânire pe întreaga sa ființă și-l împinsese irezistibil la acțiune. Cucul își depune ouăle în cuibul unei păsări străine și când puiul iese din ou își împinge frații vitregi afară din cuib, iar în final distruge chiar cuibul în care a fost adăpostit. Dar ce ciudat era ca instinctul creator să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
îndruge gogoși, dar nu l-am crezut. Asta fiindcă, deși nu mai avea 20 de ani, procurorul avea încă ani frumoși înainte, și pentru că mă întrebam ce ar fi putut face odată ieșit la pensie, să se plictisească regește, singur cuc în casa lui imensă, cu doi servitori cărora nu le spunea două cuvinte pe zi? Mă înșelam. Destinat pronunță ultimul său rechizitoriu pe 15 iunie 1916. O făcu fără nici cea mai mică convingere. De altfel, nu obținu capul inculpatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
frumoasă bucurie a unui actor: tracul. Cine ar fi crezut că Halterofilul din Vitan poate fi atât de emoționat? Nu bănuia nici măcar Mariana, care era, oricum, copleșită de tracul ei. Așa se face că la ora exactă, ca un grațios cuc, Mariana dădu drumul la casetofon și țâșni pe scenă, uitând de introducerea lui Mișu. Baby, take off... Ropote de aplauze făcură să se cutremure pereții MaxiBarului. Mariana își aduse aminte brusc de introducere, își strânse bluzița Dolce&Gabanna deasupra decolteului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
bătrâni în pace și hai să ne vedem mai bine de‑ale noastre. Dar o s‑o omoare. N‑are decât, abia scăpăm de unul, urmează apoi al doilea, care intră imediat la pușcărie, unde cu siguranță o să crape singur cuc. Iar noi am fi în sfârșit liberi. Dar are pistol. Ei și? Oricum e prea laș. Așa că mama, fără să fie protejată de copii, se grăbește la bucătărie - așa plină de vânătăi și părăduită, cum este - ca să prepare un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
atunci te ocolesc bine-mersi. În ciuda acestui fapt, în lunga vară dogoritoare a anului 1938, comportamentul animalic se bucura într-un mod plin de cinism de un fel de renaștere ariană. 1 Vineri, 26 august — E exact ca un afurisit de cuc. — Cine? Bruno Stahlecker își ridică privirea din ziar. — Hitler, cine altcineva? Stomacul mi se strânse, simțind că urmează una dintre profundele analogii ale asociatului meu legate de naziști. — Da, desigur, am aprobat cu fermitate, sperând că totala înțelegere de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că băuse deja ceva. În mod normal Bruno era aproape monosilabic (ceea ce îmi convine, eu însumi fiind cam taciturn), dar băutura îl făcea întotdeauna mai vorbăreț decât un chelner italian. — Ce e ciudat e că părinții nu bagă de seamă. Cucul îi tot aruncă pe ceilalți pui din cuib, dar părinții săi adoptivi continuă să-l hrănească. — Poate speră și ei că o să tacă și o să plece, am zis cu subînțeles, dar aluzia fu prea fină pentru obrazul gros al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Și-om rătăci aiurea sus pe munți, Să nu mai văd țipenie de om; Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc, Iar dac-o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi mândri că nu le sameni Și-atunci mai tare o să te iubesc
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364328_a_365657]
-
capitală, hălăduiau doar câinii. Când am venit acasă, poporul amuțise, Flinta de haiducie de ani buni ruginise În țară tronau popa, jandarmul și primarul Greul, ca totdeauna, îl ducea tot țăranul. Când am venit în țară nu mai cânta nici cucul Țara era condusă de Ilici zăbăucul! Când am venit în țară nu cred că era iarnă Căci vara dispăruse și nu era nici toamnă. Când am venit în țară domnea o letargie, Parcă-nviase moartea și stăpânea pe glie. Lumea
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
ha vingut a casă l'ànima pròdiga? Poema de Țîțîna Nica Țene traduït al català per Pere Bessó ***** Suflet rătăcit M-am întors acasă pe un drum de țară și-am stat de vorbă cu pădurea mi-a spus cum cucul canta în fiecare vară de cand eu am plecat aiurea Am croit cărare prin boabe de roua și m-au copleșit aducerile-aminte razele de soare au spart pădurea în două și mi-am spus atunci:totu-i ca-nainte! Am trecut
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe ogoare de toamnă vânzoleala; De clipe ce le-am ars iubind prin văi și lunci Ne-or aminti la anul doar gângurit de prunci. Referință Bibliografică: Miroase-a toamnă / Valeria
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
stă murgu-ngropat - Iarba-i deasă, odrăslită Ea, ca mamă-i fericită: „De urât murgului țin!” Copii-n grădină vin, Marin la mormânt privește, Și așa îmi glăsuiește: Calul meu, scoal’ din mormânt! Hai cu mine, hai pe câmp!... Să asculți cucul pe deal Și-acel cântec de caval, Pe care-l ascultai an. Să-ți vezi mânzul alergând Și pe dealuri galopând— Să mergi, murgule, -n Bejanu C-a-nflorit mărgăritaru’... Frunza codrului a dat; Dragul meu, nu te-am uitat
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
dă tot dreptul să-i spună Lumii întregi, că există. Intelectual, artistic, Viorela Codreanu Tiron este un eșantion de frumusețe clasică peste care cade bruma incorigibilă a contemporanității, este o poetă modernă cu reminiscențe de romantism năucitor de frumos. Melania Cuc Referință Bibliografică: Cronică la volumul de versuri Vraj(b)a clipei a Viorelei Codreanu Tiron / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile
CRONICĂ LA VOLUMUL DE VERSURI VRAJ(B)A CLIPEI A VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364580_a_365909]
-
om subțire, de mătase cum se zice. Dacă te-aș refuza, aș face o mare greșeală HALVIȚĂ: Dar voi nu munciți pe bani mă' sau pe nasturi? Br. 2: Aoleu, să nu mai vorbim de funie în casa lui'... domnul Cucu. (Halviță plătește lui br. 1). Plătește și-ți vând un pont. (Halviță plătește și br. 2) Dacă nu te cumințești, vezi că te așteaptă niscai belele. După aceeași metodă, brancardierii iau bani și de la Cucu. Br. 1+ Br. 2: Mai
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Coana mare se mărită Scenariu pentru o comedie trăznită, în 2 părți Personajele: - CUCU: După vârstă ar trebui să fie un bărbat copt la minte, altminteri scund, chel, de profesie... casnic. - DOAMNA CUCU: Nevasta și egala lui în drepturi, în realitate cu un cap mai mare ca dumnealui. - COANA MARE: Mama dumneaei și soacra dumnealui. Debordantă și plină de energie, întotdeauna imprevizibilă în mișcări, într-un cuvânt, capul răutăților. - HALVIȚĂ: Recidivist, răsfățatul penitenciarelor
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
în locul geamului se află hârtie de calc sau o folie de polietilenă pe care este desenată imaginea unui cunoscut bulevard bucureștean. În dreapta, bucătăria. În stânga, dormitorul. Partea centrală a scenei este ocupată de o masă și câteva scaune. La ridicarea cortinei, Cucu își face de lucru pregătind masa. În monologul său cu un ton pune întrebările și cu altul își răspunde. Poartă șorțuleț cu Donald și fredonează un cântecel naiv. CUCU: Cucule pune masa că vine tovarășa noastră de la serviciu înfometată și
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
elanului creator și al entuziasmului de nestăvilit al oamenilor muncii, de jos în sus, cerință esențială pentru progres și bunăstare". (Mai citește o dată mormăind). Săraca nevastă-mea, d-aia umblă ea cu geanta plină de aspirine. (Tare): Să nu râzi Cucule, că nu e de râs. Nu! Așa să știi. E de plâns, asta e. Păi, nu? Soția ta e fruntașă și tu... (Se uită în oglindă): Caraghiosule! Cine e mă' caraghios? Eu? Tu, tu. Soția care este nu-i așa
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
mă interesează. N-o suspectez, n-o caut în poșetă, ce eu am nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur, sub masă, sub scaune, ridică șorțul): Aaah, tu erai mă' piticuțule? Să știi că iar
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]