2,064 matches
-
să satisfacă înfumurarea lui Nobuo. Folosind aceeași curtoazie pe care o arătase când îngenunchease în fața lui Nobuo la Yadagawara, Hideyoshi a demonstrat o deplină sinceritate în urarea sa de bun venit. Ceea ce spusese Hideyoshi la Yadagawara nu era o minciună, cugeta Nobuo. Când răzbăteau la suprafață zvonuri despre Ieyasu, Nobuo îi critica firea calculată, crezând că așa îi făcea plăcere lui Hideyoshi. Însă Hideyoshi nu făcea decât să dea din cap în tăcere. În cea de-a doua zi din Luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cincizeci de ani, sezon în care omul reflectează la trecut și e îndemnat să mediteze la pasul următor. Apoi, întrucât era om și, într-adevăr, supus patimilor carnale în mai mare măsură decât majoritatea oamenilor, era firesc ca noaptea să cugete la acele pasiuni care-i guvernaseră viața în trecut și continuau s-o facă și în prezent, întrebându-se încotro îl puteau conduce în viitor. Este toamna vieții mele. N-au mai rămase multe luni din al patruzeci și nouălea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
a. m. d. Copilul nu citește nicăieri silabe izolate fără de înțeles, ci pretutindenea împreunează cu sunetele ce le rostește un înțeles concret, încît se evită învățătura mecanică. Rostind cuvinte cu înțeles concret, i se prezintă o icoană în minte; el învață cugetând. Abecedarul d-lui Petri e scris cu semne, adică cu ortografia de dincoace de Carpați. Zicem ortografie pentru ca să fim înțeleși, deși aplicat la modurile noastre de a scrie cuvântul cuprinde o contradictio in adjecto. Cum se pot numi într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conștiinta și convingerile intime ale altuia și că pe de altă parte rezultatele unei libere-cugetări - numai cugetare și nu sminteală să fie - nu se opun defel ritualelor bisericei răsăritene. Daca a bate câmpii și a vorbi în dodii va să zică a cugeta liber, atunci și d. Sihleanu bunioară ar fi liber cugetător, pe când d-sa nu-i decât candidat la academia de înțelepți de la Sadagura, unde râvnește a intra în virtutea ingenioaselor sale libere-cugetări asupra bisericei și a balonului captiv. Dar ce să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceeași întrebare, naivă, dacă e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne impune condițiuni absolute contrarie intereselor noastre celor mai vitale". Oare daca prezidentul Consiliului știe ce voiește Europa de ce nu ne-o spune și nouă? Noi, din nefericire, sîntem convinși că Europa oficială știe întreaga
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne impune condițiuni absolute contrarie intereselor noastre celor mai vitale". Oare daca prezidentul Consiliului știe ce voiește Europa de ce nu ne-o spune și nouă? Noi, din nefericire, sîntem convinși că Europa oficială știe întreaga stare de lucruri de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comisie care să meargă din oraș în oraș și să se convingă că nu există nici umbră de român izraelit, afară doar de câteva rare, foarte rare escepții, pe care le-am putea cita anume. Îndealtmintrelea statele mari ale Europei cugetă cu desăvârșire tot în modul acesta când e vorba de evreii lor. Legile restrictive cari au existat pîn-acuma zece-cincisprezece ani în mai toate statele cele mai civilizate sânt dovezi clare că evreii au fost considerați pretutindenea ca străini neasimilabili, îngăduiți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-adevăr, dar numai îngăduiți. Admiterea evreilor în cetățenia prusiană era până la 1869 foarte strict circumscrisă și cu toate acestea nici această admitere nu era absolută: evreii totuși rămâneau escluși de la posturi cari cer încrederea publică. Să vedem acuma cum cugetă Franța republicană despre evreii ei proprii. Reproducem deci din No. 225 al gazetei "Journal officiel de la Republique Francaise" proiectul dezbătut și admis în ședința de la 21 iulie 1871, care a avut de obiect abrogarea decretului d-lui Creinieux din 24
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Boerne pe cel mal mare fiu. al pământului german, suntem însă turburați numaidecât în plăcerea asta, căci ni se declară în mod espres că Boerne nu era deloc german, ci evreu. Întreb: poate să treacă de german un om care cugetă și scrie astfel? Nu, d. Graetz e un venetic pe pământul "întîmplătoarei sale patrii", un oriental care nici pricepe poporul nostru, nici voiește să-l priceapă; el n-are nimic comun cu noi decât dreptul nostru de cetățenie și nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe concetățenii noștri izraeliți. De zici semit ți se răspunde că e o grozavă insultă; de zici izraelit o foaie din Bresslau mă mustră pentru această îngîmfată frază cavalerească; un coleg evreu de la o universitate mică, un om binevoitor care cugetă ca și Bresslau, îmi esprimă speranța că numele injurios de evreu va dispărea cu totul și nu va mai fi vorba decât despre izraeliți. Față cu această iritabilitate nu ne rămâne decât vechea mîngîiere: de nu-i una, e alta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se va ținea la Bacău, introduce "frumosul" apel al d-lui A. D. Holloan, inserat în "Gazeta de Bacău", cu următoarele cuvinte: Am cerut și cerem ca românii să se întrunească cât de des, să se vază, să se cunoască, să cugete, să dezbată și să caute împreună calea și metoda cea mai patriotică, cea mai înțeleaptă și totdodată și cea mai practică. Astfel, și după noi numai astfel, națiunea poate merge cu pași siguri spre realizarea dorințelor și trebuințelor ei. Unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și conjugă în sus și-n jos acelaș cuvânt fără de nici o trebuință ș-apoi zic că presa e... lumina. Multă lumină trebuie să fi intrat în capul cititorilor "Romînului" când li se spune că trebuie să vadă, să cunoască, să cugete, să dezbată, să caute calea și metoda. Oare puțină, cât [de] puțină gramatică românească nu se poate introduce prin contrabandă la redacția "Romînului"? Dar să contenim. Deja am atacat prea mult tot ce este românesc și am ating susceptibilitățile națiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Rarii ascultători din sală priveau la d. I. Ghica cum se muncea ca să susție aceste enormități vrednice de oameni ce nu știu să roșască de nimic și surâdeau cu milă uitîndu-se când la d. I. Ghica, când la d. Sturza, cugetând la cauzele cari fac pe un om care se numește prinț mai roșu decât roșii. D. Mavrogheni, care a luat cuvântul după d. I. Ghica, a adunat lumea în sală. D-sa a început prin a pune în evidență metoda
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se gândească de e bine să mai lase destinele ei în mâna acestui partid care o umilește în afară, care o ruinează înăuntru. {EminescuOpX 457} Rămâne încă astăzi, când opoziția, din cauza violentării alegerilor, este neputincioasă, ca M. S. Regală să cugete serios dacă se cuvine a se lăsa să fie încă o dată compromis de guvernul liberal al d-lui Brătianu. Să-și aducă aminte și țara și Domnitorul că partidul liberal al d-lui Brătianu, după ce a compromis tronul prin concesiunea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-mi iarăși tâmpla. După care închise ușa, trase zăvorul și îi auzii pașii îndepărtîndu-se. Nu mai putui dormi. Mă copleși întîi o mare mâhnire. Ce-avea ăsta cu mine? Nu dormise, în loc să se culce stătuse probabil la gura sobei și cugetase. La ce oare? La familia lui? La muiere și la copii, la frați și la surori? Nu, stând cu vătraiul în mână și răscolind focul, se gândise la mine. Fumase probabil mai multe țigări, până ce gândul i se distilase și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi impuse respect, înseamnă că nu există?" Rămăsei siderat și un fulger de simpatie abjectă trecu prin mațele mele față de el .Avea dreptate. Adică nu dreptate, dar întrebarea lui putea fi pusă! Se putea pune! Fusese pusă! Dacă cineva nu cugetă înseamnă că nu există? Ce să-i răspund, fără să neg în același timp conceptul cartezian și să-l fac să nu râdă iar atât de mine cât și de marele filozof? "Spune, mă Petrini, reluă el văzând că tac
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care încearcă să depășască dominația liricului din modernism, reușesc pe de-a-ntregul în această temerară tentativă. Altfel spus, nu sunt chiar atât de numeroși autorii ce abandonează definitiv formele poetice în care „vorbitorul izolat, (...) situat într-un peisaj anume, meditează, cugetă la un aspect al relației lui cu lumea exterioară, ajungând în final la un fel de revelație divină, un moment de intuiție cu care poezia se încheie”265. În cazul celor mai mulți dintre scriitorii amintiți persistă încă o anumită tendință de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În care vom discuta și chestiunea raporturilor dintre limbi și identitățile colective. Construcția identitară Același și celălalt. În lucrarea sa Soi-même comme un autre, Paul Ricœur se desprinde de eul suveran și transparent al lui Descartes ă un eu care cugetă (Cogito, ergo sum) și care are despre sine o intuiție nemijlocită ă și propune un sine Înrădăcinat În istorie, despre care nu avem decât cunoștințe indirecte (prin semne, simboluri, texte etc.). Identitatea sinelui, trecând prin proba istoriei, Îmbină permanența și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
narațiuni dezlânate, unde lirismul se revarsă necenzurat, în imagini grandilocvente, există și câteva semne de trecere spre o altă etapă, diferită de romantismul pașoptist ca „fenomen de generație”, cum îl definea Pompiliu Constantinescu. G. își plânge singurătatea, tristețea, amorurile neîmplinite, cugetă la trecerea vremii, cultivă motive noi, ce țin de exotism, demonism ori macabru (Emirii, Danțul morții ș.a.). El a fost cu siguranță un bun traducător, dornic să transpună în românește, ca altădată Heliade, din marii poeți ai lumii (Anacreon, Horațiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
de muncă", cât și în liceele agricole de la marginea multor localități. Secțiile și facultățile de "mecanică agricolă", "irigații", "industrie alimentară", "chimie industrială" din institutele politehnice și institutele agronomice pregăteau specialiștii pentru întreprinderi părăsite abrupt după adoptarea Legii 18, fără să cugete la iminentul șomaj, reconversii, emigrări. Aceeași deviză funcționa și aici: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Parțial vara, la lucrări erau aduși soldați. Toamna se adăugau elevii și studenții. Supravegherea și reprimările de la noi prelungeau
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
minții, desigur că nu le întrece pe acestea. Aceasta înțelegând-o și înțelepții elinilor, și socotind că nimic din cele ce se strică nu trece în nimic și că nimic din cele ce se produc nu vine din nimic, au cugetat lumea ca nefăcută și fără sfârșit. Dar credința depășind ideile născute din privirea făpturilor, ne-a unit pe noi cu Rațiunea aflată mai presus de toate și cu Adevărul neconstruit și simplu; și am înțeles mai bine decât prin demonstrație
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
te văd pe tine răpind cele ale altora, bocindu-te fără măsură pentru cei încetați din viață și făcând multe alte rele, cum am să te cred că va fi înviere? Și chiar de nu ar grăi așa, totuși vor cugeta așa, și în cugetele lor îți vor pune aceste întrebări. Aceasta este ceea ce împiedică pe necredincioși de a se face creștini. Deci să-i atragem prin viața noastră. Mulți bărbați simpli și proști, în chipul acesta au uimit cugetele filosofilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
De aceea trebuie să fim cu multă luare aminte asupra vieții noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XI, VII, în PSB, vol. 23, p. 141) „Faptul doar de a crede în Dumnezeu este caracteristic celor ce cugetă cele pământești, ca să nu zic și duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și nu se vede la închinătorii idolilor cu adevărat cine este Făcătorul tuturor (cu toate că au ca scop să-l străvadă pe El), totuși lucrează în ei o lege naturală și necesară și îi mișcă o cunoștință spontană ca să trebuiască să cugete, la ceea ce e neasemănat mai înalt și mai bun decât cele ale noastre, adică la Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea întâia, 2, în PSB, vol. 39, p. 21-22) „Iar cel necredincios și fără grijă, va fi
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci a rămas străin de împreuna-glăsuire. Se poate apoi ca unii să împreună-glăsuiască în cugetări, dar nu în înțelegere, ca de pildă cei care au aceeași credință, însă nu sunt uniți după dragoste. Astfel că, după cugete suntem uniți, căci cugetăm aceleași, însă după înțelegere nu suntem uniți defel, ceea ce s-a întâmplat cu corintenii aceștia, că unii voiau pe cutare, 71 iar alții pe cutare. Pentru aceea zice apostolul că trebuie a împreună glăsui și cu gândul, și cu înțelegerea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]