881 matches
-
servit în pahare grele de cristal, ca un accesoriu potrivit întâlnirilor prietenești după partidele de curling, whisky on the rocks. Într-o dimineață mohorâtă, pe la unsprezece, tata veni pe nepregătite de la birou și spuse absent, în timp ce își așeza pălăria pe cuier: —Așadar, a murit! Și se cufundă în fotoliu, în camera de zi. M-am gândit la bunicul, cu care am stat încă acum două zile, la măsuța acoperită cu gresie de pe veranda casei lui. Își trecea întruna mâna peste față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
despre carnea catifelată a fecioarelor din faza pubertății. De cea de muiere oacheșă cu sânii pietroși și cu pielea brună și aspră la pipăit. Despre carnea de om mort. De a mânzatului jupuit și trecut prin țeapa de fier a cuierului din hală; despre carnea de ciupercă, și câte ceva și despre cea a melcului culcat în umezeală. Îți stau la dispoziție cu câteva amintiri și cred că, dacă nu scrii birjărește, te-ai putea folosi de funestul meu bilanț. Căci o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
voastre, salutându-vă cu gura până la urechi*. Îmi Îndeplineam distinsa misiune cu legitimă slugărnicie: ca să nu-l importunez pe mag, mă străduiam să-mi fac prezența cât mai ștearsă; iar ca să nu-l plictisesc, Îmi primeneam travestiurile. O dată, spânzurat În cuier, m-am dat, de altfel cu nu prea mult noroc, drept parpalacul de lână În care mă ascunsesem; altă dată, dându-mă la repezeală drept o mobilă, mi-am făcut apariția pe coridor, În patru labe și cu un ghiveci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu iera nimeni. P-o masă cu roate am dominat intact micu dejun. Și, să vezi și să nu crezi, s-au și auzitără pași dă mascul. M-am perdut cum am putut mai bine dân vedere pântre hainile dân cuier. Masculu cu pașii iera baronu. S-a rezemat pă furiș dă măsuță. Mandea aproape m-am dat dă gol din pricina la râs, fincă ghicisem că baronu dădea să hăpăie potolu dân tavă. Da canci. A scos clondirașu cu hârca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe canapeaua cu care se mândrea în fața oricui, proaspăt îmbrăcată într-o stofă cu dungi subțiri crem și maronii, urmată, cu pași mărunți și sfioși, de vecina rămasă în picioare cât timp cealaltă s-a reîntors în vestibul, unde era cuierul de perete cu oglindă, și și-a scos anevoie haina neagră, s-o atârne pe un umeraș. Apoi a mai străbătut o dată încăperea mare, despărțită printr-o ușă-glasvand de o alta mai mică, unde se afla patul îngust în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ar fi dorit-o. Într-o zi a venit Andrei Vlădescu. I-a spus cine este, ce vrea, a răspuns tuturor întrebările ei, s-a uitat la cămăruța cât o cutie de chibrituri - un pat, o măsuță, un scaun, un cuier de haine prins în cuie în lemnul ușii, spațiu cât să te strecori printre lucruri spre fereastra îngustă și ea, s-o deschizi să bufnească aerul de afară, încât i s-a făcut ei rușine că îi cere bani pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
plină de miresme, obositoare a orașului, oprindu-se în fața mobilelor și pipăindu-le pe îndelete, suflând un fir de praf, foarte atentă la fiecare din gesturile ce păreau de o enormă importanță, evitând să se privească în oglinda îngustă de lângă cuierul din vestibul, în oglinda ovală de deasupra comodei, în oglinda venețiană de deasupra canapelei îmbrăcată în dungi crem și maronii, în oglinda pătrată a chiuvetei din baie, trecea chiar și peste oglinda mică și rotundă, cât o palmă, de la capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ușa o idee mai tare și toată șandramaua se va prăbuși În jurul lor. Închise ușa cu precauție, deci, după care casa i se păru destul de obișnuită. Holul era Întunecat și liniștit; În jur erau aliniate scaune cu spătare tari, un cuier fără nici o haină În el și două sau trei plante gălbejite; podeaua avea un mozaic alb-negru din plăci de gresie, dintre care unele dispăruseră, lăsînd la vedere cimentul. Abajurul din porțelan avea o nuanță frumoasă de roz - și era probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
având o expresie care sugera că pot să mă aștept la un proces iminent pentru prăjiturile mele Albă ca Zăpada. Apoi, imediat după ce a ieșit pe ușă, am avut o altă ciocnire cu Angela Brunt, care era În genunchi lângă cuier, curățând iaurt de căpșuni de pe hăinuța de catifea verdea a Davinei. —Ai Înscris-o la vreo școală pe Emily? —Ăhă. —Davina are un loc asigurat la Holbrook House, dar are al doilea interviu la Piper Place marți și pe acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
așa că nu mai avem nevoie de o dădacă temporară. Mâine e prima zi de școală a lui Emily. Am pregătit etichetele cu numele ei? Da. I-am cumpărat adidași noi pentru sport? Da. În geanta ei pentru sport bleumarin, În cuier, sub scări.) Unde sunt cărțile pe care le-a avut de citit? (Clasorul roșu cu cărți de dus la bibliotecă, rândul al treilea din bibliotecă.) I-am cumpărat geacă nouă, cea veche Îi ajunge până În talie? (Nu Încă, va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a avut, cu totul întâmplător, doar 22 de ore. Nici nu mi-am dat seama când s-au întors ai mei, nu i-am auzit când au descuiat ușa. Am auzit, în schimb, foșnetul hainelor pe care le agățau în cuier și al încălțărilor. Și-am mai auzit, în întunericul și tăcerea bubuitoare, șoaptele lor în hol în timp ce se dezbrăcau și se descălțau. Șoapte furioase, șuierături pline de venin. Nu înțelegeam ce auzeam, pricepeam doar ura de dincolo de ușă, o ură
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nimic, și sublinierea acestei afirmații banale, dar ambigue, ca o invitație la clandestinitate, o neliniști dintr-odată pe Clara. își trase pe ea jacheta roz de lână și botinele negre, își puse pe umăr geanta neagră și luă umbrela din cuier cu gesturi mecanice, de parcă o mâna cineva de la spate. Ieși tulburată din pro pria sa locuință, de parcă ar fi ieșit pe furiș dintr-o casă de rendez-vous. Nici nu așteptă liftul. Pentru prima oară de când se mutase cu Ion în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
norul cel înecăcios, înapoi După care și Daniel Mărăcinescu, stupindu-și în palme, a luat ciocanul de artificier, a strâmbat un cui de la sondă, ca să agațe capul furtunului de aer să nu zacă în apă și potrivindu-l în acest cuier, făcut la nevoie, s-a prefăcut a se certa, pe el însuși și vorbind în pilda cuiva Zicând: ne-am robit foalelor și nu ne-am putut înfrâna, să nu gustăm slănina cu ceapă roșie, în timpul programului, că dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu un ușor șchiopătat al piciorului drept și toarnă cafea pentru ea din ceainicul roșu aflat pe soba de fier. Buenos dias, Antonio! După ce pune coșul pe masă și se debarasează de pălăriuța mică, purtată pe sprânceană, atârnând-o în cuier, femeia prinde cana cu amândouă mâinile și zâmbește ca un copil ce a primit un cadou de mult așteptat. Mmm, caliente, así como me gusta a my. Gracias 2. De nada3. Încinsă cu un șorț alb, Amalia începe să pregătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o încăpere nu prea mare, cu pereți albi. În mijloc, o masă dreptunghiulară maro închis, înconjurată simetric cu șase scaune tapițate cu piele verzuie, pe colțul căreia se află o mașină de scris care poartă urmele unei folosințe îndelungate. Un cuier pom de care este agățată o manta militară și trei fichete metalice gri, completează mobilierul. Ce este Willy? Ți-am spus că nu vreau să fiu deranjat decât dacă vin rușii, spune cel din spatele biroului aflat în imediata apropiere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
întreba cine vrea să rezolve problema, voluntarii săreau pe capete); Gino se prăbușea din bancă și se plimba printre rânduri cu fața tumefiată; Andrei scrijelea AC/DC, Metallica și Megadeth la perete; Cezar stătea cu spatele la catedră, moțăind sub hainele din cuier. Singurul care-o pățea era Suciu, tocilarul clasei. Suciu lua vitamine pentru creștere: Cavit, glucoză și vitamina B Complex; credea că îi fac creierul mai mare (Mihnea îl convinsese că și sexul). Învârtea pe bancă o linie de plexiglas, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apăsând moale clanța, cu mănușa. Am pătruns într-o cameră lungă și îngustă. Pe mijloc, o masă cafenie își întindea burduful tăbliei dintr-un capăt într-altul. Două neoane chioare luminau mobilierul de recuzită: o scară proptită de perete, un cuier cu un palton (probabil al scriitorașului), vreo treizeci de scaune. Jurai că ai nimerit marți seara, la un cenaclu studențesc de pe Schitu Măgureanu. Dincolo de ușă, priveliștea cădea ca la teatru: scena, firul microfonului, cortina vișinie. Lipseau doar fețele congestionate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un zgomot constant, entuziast, apoi din ce în ce mai scăzut. Am prins un bip. Mihnea și-a consultat iPod-ul. Era tânărul Lupu, anunțându-ne că putem trece la acțiune. Impostorul tocmai își terminase numărul. Mihnea m-a tras într-un colț, în spatele cuierului. Mi-a făcut semn să tac, se-auzea zgomot de pași venind dinspre scenă. A pregătit sacul, îl ținea desfăcut, cu-amândouă mâinile. Ne-am strâns prietenește, înghesuiți în spatele paltonului, eu respirându-i în ureche. Dacă ne-ai fi pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am strâns prietenește, înghesuiți în spatele paltonului, eu respirându-i în ureche. Dacă ne-ai fi pus două pălării cu boruri, ai fi zis că jucăm în Brokeback Mountain. Pașii au trecut de ușă, au scârțâit pe parchet, apropiindu-se de cuier. Mi-am oprit respirația. Cel mai mare scriitor român în viață ajunsese chiar lângă noi, se pregătea să-și ia paltonul. Cu-o mișcare expertă, Mihnea i-a tras sacul pe cap. V. Două secunde Derapajul nu mai putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cinci degete mai mici cu care poate pleca oricând la plimbare), culoarea tristă a grișului cu lapte și cacao, servieta tatălui (din piele maro, brăzdată de șanțuri în relief, cu capsele pișcăcioase, metalice și pusă mereu în același loc: sub cuier), mirosul pufos de cozonac sau consistența teribilei mâncări de bame (băloasă, infectă - doar mâncarea de prune o mai poate egala). Dacă scormoneai prin amintiri, dădeai de sticlele de „Cico“ și „Fru-Cola“ strânse pe balcon, auzeai răcnetele blocurilor la meciurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-mii (ceaușiste, negre, din piele de porc), mănușile de-armată ale lui taică-meu (kaki, cu un deget, făcute-n ’53; insistase să le păstrez), mănușile bunicii Aneta (alea crem, pe care le-am ciuruit la fotbal). Zăceau toate pe cuier, aranjate pe schimburi și categorii. În fiecare an, îmi completam colecția, spre disperarea Mariei. Singurele pe care nu le sufeream erau alea de bucătărie: lipicioase, galben-cauciucate, ca niște cizme de lucru. Mândria colecției mi se părea perechea bleumarin, Thinsulate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
el, era suficient să pronunți numele „România“, și ușile apartamentului de la etajul cinci se deschideau larg, îmbrățișându-te într-o maree de praf și-acarieni: două becuri fuseseră deșurubate, aspiratorul lipsea, tigăile arătau ca pe vremea bunicii Aneta, iar de sub cuier mușcau vreo trei perechi de pantofi fără șiret. Doctorul Weidle părea simpatic, ciufut, te lua de la gară cu mașina și, la plecare, nu te mai ducea înapoi. La telefon nu suna, dar nici tu: telefonul purta rozetă și, pe cifra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
inginerul Grosescu îmi pregătise o surpriză: nu ne mai vedeam la Schottentor, cum convenisem, ci în Grinzing, sus, pe colină. Era ca și cum cineva îți dă întâlnire la Universitate și pe urmă te-așteaptă în Băneasa. Mi-am tras hanoracul din cuier și-am părăsit discret hotelul. Pe stradă, m-a lovit un vânt uscat și tăios, ca la sosire. Nu mai ningea, dar ți se congela fața. Ochii lăcrimau, obrajii frigeau. M-am uitat în stânga, apoi în dreapta, apoi am închis mobilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să staționeze 40 de secunde. După încă 10 secunde, am observat alt vatman traversând strada, din direcția opusă celei în care plecase primul. Omul s-a urcat tacticos, a deschis cabina cu propria lui cheie, și-a așezat paltonul în cuier, chipiul pe cap și-a închis ușile. După care a răsucit maneta și 38-ul a pornit din stație, imperturbabil, la minut. Am simțit că iau foc. Precizia asta dementă, de ceasornic reglat acum 300 de ani la Geneva, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
18, reconstruite cu lemnăria și mobilierul de epocă. N-ai fi putut alege un loc în Grinzing care să bată mai tare la ochi. Am împins ușile și-am spus frumos „Grüss Gott“ ospătarilor. Apoi mi-am agățat hanoracul în cuier, îndesând căciula și mănușile în mânecă. Le-am făcut cocoloș, cât să nu poată fi trase sau scuturate pe jos. Obiceiul avea iz comunist, reflexul se păstra gravat în programul cerebral care dirija gesturile. Doar cui nu i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]