930 matches
-
după ce ne-am suspectat, turnat, urât, ucis, român pe român, vreme de 50 de ani. Mai suntem o țară? Cred că este important ca scriitorii români, neaserviți vreunui regim, să scrie despre natura profund traumatică a trecutului nostru recent, despre culpabilitatea noastră „nerezolvată”. Să construiască o memorie, o responsabilitate. „Un singur cer deasupra lor” nu este o carte tezistă, nu este o carte răzbunătoare, nu este nici „înțelegătoare”, în sensul unei ambigue culpabilități generale care să îi pună în aceeași oală
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
natura profund traumatică a trecutului nostru recent, despre culpabilitatea noastră „nerezolvată”. Să construiască o memorie, o responsabilitate. „Un singur cer deasupra lor” nu este o carte tezistă, nu este o carte răzbunătoare, nu este nici „înțelegătoare”, în sensul unei ambigue culpabilități generale care să îi pună în aceeași oală pe criminalii odioși, pe mărunții turnători și pe cei care și-au plătit doar supraviețuirea. Nu este nici măcar patetică, deși de cele mai multe ori povestirile se bazează pe documente, pe fapte și personaje
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
delimitat și cultura în felul acesta... * * * Îmi vorbește Inge, o nemțoaică, despre o carte interesantă și provocatoare semnată de Schürmann Reiner, Origines. E un scriitor de origine germană, care a scris cartea în franceză: o carte abordând subiectul, delicat, al culpabilității germane. Aflu că, pentru generația celor născuți în ’44 - ’45, acest sentiment a fost analizat, disecat la nivel colectiv, niciodată însă la nivel familial. Adică între ei - părinți / copii - lucrurile acestea n-au fost niciodată discutate deschis. Inge a simțit
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
care au avut de suferit de pe urma naziștilor. Nepoții evreilor, îmi spune ea, au reacționat diferit, unii s-au întors, dar alții n-au mai vrut să pună niciodată piciorul pe teritoriul german. Inge simte că, la nivel de națiune, sentimentul culpabilității pentru ororile din anii ’40 n-a fost încă elucidat, nefiind niciodată dezbătut cum se cuvine. * * * Mai spune olandeza Olga ceva interesant. Vorbeam despre Casa Traducătorilor din Arles și comentam amândouă că nu departe de acolo se află localitatea Montdevergues
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
neputința de a răspunde cu sinceritate întrebării: Ce s-a întâmplat în realitate? Care au fost adevărații revoluționari? Care sunt vinovații? în loc să răspundă toți se eschivează prefăcându-se că nu știu nimic. Deși toată lumea îi cunoaște pe vinovați, se preferă culpabilitatea neasumată, în locul unei mărturisiri sincere care ar servi mult mai bine decât orice prezentului. De unde apare și bănuiala că totul se falsifică din nou ca în comunism. în fond cine face istoria? Cine o interpretează? Acestea sunt marile întrebări ale
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
Intimitate bine primit de critică, dar ignorat de public - s-a încumetat și el să se lanseze într-o parabolă moralizatoare mai specială. Dacă von Trier ia în conlimator lipsa de compasiune, Moll e interesat să înfățișeze absența letală a culpabilității atît la protagonist, cît și la antagonist. Două roluri a căror etichetă e interșanjabilă căci noțiunile de bine și rău sînt incerte. Fiindcă este vorba despre un pygmalion jovial, un ins obscur, dar plin de bani care continuă și la
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
cursul acestor acuzații vehemente, avem nevoie să ne aducem aminte de caracterul inițiatic al vieții omului, în care păcatele de tinerețe pot duce la transformări intelectuale, la sentimente de ispășire în a doua jumătate a vieții. (...) Ambiguitatea privind gradul de culpabilitate a lui Eliade e foarte serioasă. Tocmai acestă incertitudine fundamentală este probabil cea mai corectă concluzie pe care o putem trage din dovezile pe care le avem" (pp.122-123). Căutate în mozaicul memoriei, primele întâlniri cu Eliade le apar tuturor
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
de-acum în zona respectivă. Pentru Zimmermann, fără umbră de îndoială, Milosevici a fost artizanul distrugerii Iugoslaviei. Studiindu-l ani de zile, meditînd cu gravitate la ceea ce s-a petrecut sub ochii săi, Zimmermann ajunge la un verdict categoric privind culpabilitatea lui Milosevici privitoare la demolarea unei federații care altminteri ar fi avut poate sorți de supraviețuire. Criză iugoslavă s-a datorat mai presus de orice poftei maladive de putere a lui Milosevici. Convins că doar expansionismul militarist îngemănat cu o
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
său, pe care îl consideră împovărător și detestabil, încărcat cu multe situații nebuloase greu de mărturisit. Din trecut îi vin numai vinovății sau amintirea stăruitoare a acestor vinovății. Mama îi reamintește obsedant, periodic, datoria neonorată față de ai săi. Conștiința acestor culpabilități multiple este fondul psihologic și moral din care se va naște prozatorul. Nu-i deloc întâmplător că în crezul său artistic din Amalgam va recunoaște că se sfiiește să scrie la persoana întâi. e un simptom. Liviu Rebreanu avea o
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
și că se teșea deja o poveste confuză în jurul flagrantului, așa încât să se creadă că mai erau și alții implicați în luarea de mită... La fiecare întâlnire cu procurorul militar de caz, acesta încerca să-mi insufle un sentiment de culpabilitate făcând aluzii la “ceasul scump pe care-l port la mâna”, chiar dacă era o marcă accesibilă “Casio”, autoturismul marca “Skoda Fabia” pe care-l conduceam, chiar dacă era cumpărat prin contribuția băneasca comună a socrilor și părinților mei, la faptul ca
LuJu: Omul de la DNA al lui Morar a distrus o familie. România, condamnată pentru 2 ani și 3 luni de închisoare executați pe nedrept de un Inspector by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77908_a_79233]
-
devine un punct tare al spectacolului. Pus în picioare, exponatele-victime își arată, ca într-un tablou-colaj, propria istorie. Fie doar subiectul unei povestiri scrise de scriitorul Katurian, fie o faptă cît se poate de reală. Fantasmele se amestecă. Ca și culpabilitățile. Inocența se pierde prea curînd. Felul în care își susține fiecare protagonist partitura devine însemnat prin calitatea rostirii și a interpretării. La fiecare personaj, regizorul caută o cheie, un semn. Cine mai are timp de tragedii, de scriitori, de povești
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
dar care este posibilă, cum spune Aristotel. Nu era vorba de o cunoaștere logică sau rațională, ci de o percepție transfigurată artistic - izvorîtă din realitate - ce ajungea la metaforă, alegorie, parabolă sau mit. După ce am depășit nevoia de a cunoaște culpabilitatea fără culpă și înțelege de ce sînt vinovat sau nevinovat, am dat o raită prin diverse domenii (roman mozaic, roman fals polițist, roman erotic, roman eseu), am părăsit parțial romanul și am încercat să mă apropii de conștiința critică și responsabilă
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
nu vopsim trecutul în roz. Să nu facem pe generoșii în cazuri care nu ne privesc. Să nu ne prefacem că am uitat atmosfera de suspiciune din România pînă în 1989. Să ne amintim de sentimentul de rușine și de culpabilitate pe care l-am avut foarte mulți dintre noi, fiindcă una spuneam și alta gîndeam. Să nu uităm că aceia dintre noi care aveau curajul să protesteze împotriva regimului, mulți dintre ei niște necunoscuți, au ajuns în închisori, în balamucuri
Ce soartă vor avea informatorii din presă ? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10381_a_11706]
-
ceva "destinat sacrificiului, măruntaie, moliciuni fundamentale. Simbolic, ființa umană ar fi o "incertitudine internă, o lipsă de prestanță." Urmările războiului ating... "toate țesuturile concrete ale existenței. "... O dată cu omul, "natura însăși intră în delincvență". Corpul uman fiind proba acestei stări de culpabilitate, vinovăție. de justiție încălcată.( Nu ar mai fi mult, și am da de păcatul creștin, deturnat, la un ateu). Categorie de bază a lui Celine, a întregii sale viziuni și literaturi: Le debraille, - desmățul, desfrâul... Pe lângă greața, la nausee, pricinuită
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
rotundă, rotunjită și în scris - pentru că așa, ca pură cunoaștere, o am -, despre Nae Ionescu și generația care s-a cristalizat în jurul lui. E o generație pe cît de strălucită din punct de vedere intelectual, pe atît de încîlcită în culpabilități. Dar care nu epuizează, în nici un caz, bogăția culturală a perioadei interbelice. Epoca interbelică a fost mult mai nuanțată. Ca întreaga cultură română, de altfel. D.P.: Numai așa putem fi vindecați, prin asumarea trecutului? M.P.: Eu cred că noi trebuie
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Curtis), imberbul partener de afaceri (Casey Affleck) și logodnica lui (Neve Campbell). Nu întîmplător chiar fiica pedantului și meticulosului detectiv de-o șchioapă, care se concentrează într-atît asupra "subiectului" încît are parte de viziuni contradictorii; tot atîtea ipoteze în care culpabilitatea e fluctuantă în funcție de "onestitatea" mărturisitorilor. Din familia de acum numeroasă a "independenților americani", regizorul Nick Gómez declară că ambiția sa a fost să realizeze o replică la... Fargo al fraților Coen! Asasinul din vis (S.U.A., 2000) este tot un debut
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
sugerată de altfel în titlul original, The Watcher/ Urmăritorul) constă în flash-urile care-l bîntuie pe agentul FBI, înfățișat de către James Spader ca o natură maladivă, cu o inchietantă vulnerabilitate ce frizează chiar o ipotetică - nici în final elucidată! - culpabilitate. Tară pe care mizează și serial killer-ul interpretat cu o seninătate enervantă de către exoticul impasibil Keanu Reeves. Personaj obsedat pînă la demență de polițistul cu nervii la pămînt și ore la psihiatră! Dincolo de uși (coproducție Marea Britanie - S.U.A., 1998) are parte
Investigații, supoziții, alternative by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16340_a_17665]
-
și nesupunere) să optez pentru poziția pe care s-o am în raport cu timpul istoric. Aici apare conceptul opus determinismului: libertatea. De la vîrsta de șaisprezece ani am înțeles că societatea în care trăiam m-a desemnat (împreună cu familia) "dușmanul unui regim" - culpabilitate ereditară - pentru că făceam parte din altă "pătură socială" decît cea proletară ce era condusă de "lupta și ura de clasă". Inconfortul sufletesc și mental ("Pentru ce am fost desemnat victimă?") s-au transformat într-o revoltă tăcută împotriva unei istorii
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
ei fuseseră transformați în paznicii gîndirii colegilor de breaslă. Încă o performanță! Care a fost soarta cenzorilor după evenimentele din '89? Oricum, au avut o responsabilitate morală? Soarta lor a fost asemănătoare cu a tuturor celor care au avut o culpabilitate civică și etică! Adică...nici una! Dacă nu au fost judecați cei vinovați din punct de vedere penal (crime, tortură) cenzorii au intrat în amnistia generală nedeclarată. Recent, am citit într-o revistă, analiza unui prozator cunoscut și apreciat - foarte apreciat
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
delectare corporală, filmul porno devine și instrument de autoanaliză: “Cu eroii filmului erotic “compătimești”, te identifici, filmul porno te îndeamnă să te privești pe tine însuți din exterior, cu răceală critică și cu luciditate ironică” (pag. 293, Corectitudine erotică și culpabilitate pornografică). Păi, sau sufletul se odihnește sau se auto-sondează... Mai mult, mă voi situa de partea feminismelor afirmând că mi-e tare greu să înțeleg cum filmul porno poate incita la introspecție, căci nu oferă decât rețeta unei sexualități solipsiste
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
cu Hans Bergel la Berlin, cunoscîndu-l deja pe Eginald Schlattner al cărui roman îl prezentasem cititorilor din țară în paginile revistei "România literară", intrasem fără voie într-un cîmp de tensiuni în care criteriile moralității, biografiile, destinele autorilor, scrierile lor, culpabilitățile și eroismul, suferințele și iertarea (aceasta din urmă abia după o prealabilă, așteptată, dar nearticulată "mea culpa") se amestecau într-un mod primejdios și tulburător. Ascultîndu-l pe Hans Bergel încă înainte de a deschide microfonul, văzînd și expoziția de la Institut, am
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
ca tânărul Ion să-i scrie iubitei lui o scrisoare de dragoste. Aceste fotografii ne pun în gardă cu privire la viețile mărunte care se scriu discret, și a celor rătăciți, dar fericiți în haosul istoriei. Ion I. Ion trăiește cu sentimentul culpabilității gestului pe care l-a făcut din dragoste dorind să-și păstreze fiul aproape. Gestul denunțului denotă nu răutate cât naivitate, nimic din ceea ce face Ion I. Ion nu stă sub semnul malignității, a unei vanități funciare. Este drept, sentimentul
Viceversa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5921_a_7246]
-
lipsei acesteia. Moraliști de profesie se scandalizează, încă din antichitate, de reușita scandaloasă a unor nonvalori, a unor vulgari parveniți, a profitorilor de catastrofe. Religiile, mai cu seamă, au dezbătut cu energie această temă, de unde, poate acel dobândit sentiment de culpabilitate ce-l determiă pe norocosul bogătan, incapabil să se despartă de prada lui, să devină odios, până și în proprii ochi. Deși, de la Marx încoace, dar și mai înainte, se știa că morala nu este una singură și nici imuabilă
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
celebrul Dan Brown), despre viitorul creștinismului ( al Vaticanului) vs Islam, despre ratarea și împăcarea finală a unui cuplu steril Edgar Nour și Viola (nici calzi, nici reci, "nici nu suntem în stare să ne jertfim, nici să mărturisim"), marcat de culpabilitate, solitudine și resemnare, despre eutanasie, dispariția de cadavre nerevendicate și menite traficului de organe, despre fertilizarea in vitro și recoltarea și traficul de ovocite căreia i se supusese și Luminița pentru a face rost de bani (a se vedea scandalul
Ultimul Papă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6718_a_8043]
-
mai sugestiv decît armonia deplină, sieși suficientă. Una din fețele unei astfel de incompatibilități demonice este îndoiala. Insuportabilă pentru conștiința suprasolicitată de contradicții ce poate atinge pragul alienării, ea semnifică în esență o subiectivitate coruptibilă, adîncită pînă la a deveni culpabilitate obiectivă: "Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic: "Iată răspîntia atît de temută, întruchipată amenințarea ce te-a însoțit în somn;/ Clipa cînd cortul gurii celor mai înavuțiți dintre profeți / Se îndoiește că a
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]