139,341 matches
-
reciproce. Cînd se vorbește despre Paul Neagu, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
altele: " Fosilele sînt deopotrivă nesimțitoare și la scuipări și la adorațiune"... Ca acei cercetători obligați să reconstituie imaginea dinozaurului pornind de la un oscior, Alexandru Solomon s-a aflat în situația celui care încearcă să reconstituie "fosila" pornind de la o "informație culturală" pe care o montează și o prelucrează în stil propriu. Un montaj destul de alambicat combină cele două "voci" ale filmului: vocea documentaristului de la începutul mileniului trei (o voce plasată undeva la intersecția dintre emfază și plictiseală) și vocea lui Caragiale
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
Cronicar Sfîrșit de an, început de an Cronicarul își propune în acest număr un caleidoscop de publicații culturale. Din mulțimea de apariții din decembrie (cele de pe ianuarie nu ne-au sosit încă), el reține cîteva, pe care vi le prezintă succint. SATUL NATAL este o publicație pe care o putem socoti nouă. Sub conducerea lui Vasile și a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
din punct de vedere etic - așa cum a fost cazul lui Eugen Barbu, acuzat de plagiat - scriitorii care au slujit regimul comunist, au promovat "cultul personalității", au fost "poeți de curte" (ultimul sosit: Petru Dumitriu) sau agenți de influență de la "Centrele culturale" din străinătate". Așadar nici o grozăvie care să amenințe libertatea sau viața colaboraționiștilor, spre radicala deosebire de chipul în care comuniștii înțelegeau a se răfui cu adversarii lor! Pornind de la gîndul că ""Istoria literară a lipsei de memorie" ar putea fi
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
altfel, era și de așteptat întrucât criticul anexase antologiei de poezie agitatorică Poezia unei religii politice un scurt istoric al propagandei prin poezie, iar o versiune engleză intitulată Litterature and Propaganda in Communist Romania a apărut în 1999 la Fundația Culturală Română. în acest prim volum al temerarei întreprinderi, E. Negrici se oprește asupra prozei propunând o neobișnuită clasificare în funcție de reacția spiritului creator la presiunile cenzurii, tentativele disperate (reușite sau nu) de a găsi culoare de expresie cât mai liberă pe
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
produs oricum, căci neomodernismul era bolnav și atipic. Nu cred deloc în „brusca îmbătrânire a literaturii române imediat după '80". De ce nu o întinerire ? Mai ales că E. Negrici formulează singur o explicație validă a funcționării în general a mecanismului cultural al oricărei generații de creație: compromitere și împingerea modului artistic al generației anterioare în desuetudine. Realismul și proustianismul și tot ce nu avem în roman nu mai puteau fi contabilizate ca restanțe active la infinit care să țină într-o
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
proustian", cum nu e vina lui Urmuz că a publicat în același an cu acel „singur mare realist". Eternul complex al literaturii noastre! Iar că poeții și prozatorii de alte orientări ar fi fost „din ce în ce mai puțin motivați" într-un climat cultural în care optzeciștii au „strecurat îndoiala în sănătatea paradigmei moderniste", este o judecată - cred - post-festum. Nu mi-l pot închipui, de pildă, pe Breban timorat din cauza lui Nedelciu. în schimb, sunt de acord cu autorul când vorbește mai degrabă de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
și mai tulburi, rândurile așa-zisei opoziții sunt pline de intelectuali a căror supremă izbândă e tinicheaua pe care le-a agățat-o în piept Ion Iliescu în chip de medalie. Curioasă specie: pe de-o parte, scriu la presa culturală de opoziție ("22", "România literară", "Observator cultural") sau "elitistă" ("Dilema", "Secolul 21", "Lettre internationale" etc), pe de alta sunt de-un stângism înfiorător, numărând pe degete și jubilând la extinderea în Europa a păguboasei social-democrații. Destui dintre ei au ajuns
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
sunt pline de intelectuali a căror supremă izbândă e tinicheaua pe care le-a agățat-o în piept Ion Iliescu în chip de medalie. Curioasă specie: pe de-o parte, scriu la presa culturală de opoziție ("22", "România literară", "Observator cultural") sau "elitistă" ("Dilema", "Secolul 21", "Lettre internationale" etc), pe de alta sunt de-un stângism înfiorător, numărând pe degete și jubilând la extinderea în Europa a păguboasei social-democrații. Destui dintre ei au ajuns să-și convertească vocația de turnători refulați
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
ți recomandă să te întorci la literatură, unde e atât de cald și bine. în ce mă privește, n-am impresia c-aș fi plecat vreo clipă din spațiul literar. Scriu și citesc literatură, îmi public articolele într-o revistă culturală - unde e problema? Dar când un autor de texte postmodernist-elitiste ajunge să-ți reproșeze "polemismul excesiv", zău că-ți vine să-i reamintești că a tăcea - așa cum tace el și cum tac din ce în ce mai mulți condeieri de marcă - atunci când un semen
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
Rousseau, Amiel și alții, și alții? Ce concluzie trag eu de aici? Am alcătuit absolut spontan lista... (Nu în sensul că nu m-am gîndit înainte, dar în acela că n-am făcut nici un fel de, cum să spun, calcul cultural, că nu mi-am propus o anumită configurație și nici o anumită impresie). În principiu, ea este sinceră, dacă sinceritatea are vreo valoare în probleme de gust ori de judecată critică, ambele supuse unui cod cultural sau unei mode. Și primul
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
de, cum să spun, calcul cultural, că nu mi-am propus o anumită configurație și nici o anumită impresie). În principiu, ea este sinceră, dacă sinceritatea are vreo valoare în probleme de gust ori de judecată critică, ambele supuse unui cod cultural sau unei mode. Și primul uimit de cum arată sunt eu însumi.
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]
-
singură: întoarcerea cu zece ani în urmă, la expoziția Arcimboldo de la Etaj 3/4, expoziție pe care pictorul a gîndit-o în funcție de propriile sale criterii și înlăuntrul unor relații foarte clare cu pictura ca univers sensibil și ca sumă de coduri culturale. Cu acel prilej, în România literară nr. 16 din 29 aprilie -4 mai 1993, am publicat textul intitulat Grădinile lui Arcimboldo pe care îl rememorez, la rîndu-i. Așadar: Cunoscut în special ca pictor al Grădinilor suspendate, Ion Gheorghiu și-a
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
Grădinile. Conversația cu Arcimboldo sfîrșește prin a fi o conversație cu sine însuși, o competiție acerbă cu propria sa capacitate de a absorbi și reformula realul, indiferent dacă el este unul amorf și aleatoriu sau unul deja organizat în forme culturale. Iar Arcimboldo este restituit, finalmente, nu doar picturii pur și simplu, ci și unui stadiu placentar al imaginii. Asemenea organismelor care se reintegrează în lumea elementară prin desfacerea lor în entitățile constitutive. De la acest nivel, Arcimboldo se poate naște din
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
ani reușea să facă, iar cea de acum nici nu-și propune, este tocmai această trecere subtilă și profundă de la organizarea prealabilă, mai mult sau mai puțin obiectivă, către organizarea proprie a pictorului. Arcimboldo nu este aici doar un episod cultural, ci forma generatoare însăși care poate să fie orice din orizontul moștenit. Tot așa cum de la Arcimboldo se ajunge din nou la Grădini, și de la realitatea brută, de la un peisaj sau de la un sit urban, se ajunge la aceeași reverie cromatică
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
dominantă a demersului său este cea de profesionist, de muzician care deține deja soluțiile definitorii ale acțiunii sale ca tălmăcitor de partitură. Impresia pornește chiar de la propunerea repertorială care, în principiu, reflectă preocupări ce îi corespund temperamental, ca expresie, și cultural, ca stilistică. Astfel, din repertoriul său, Toma Popovici a ales pentru această seară de recital bucureștean, "acasă", lucrări ce pot fi apreciate drept opțiuni clare în ce privește clasicismul vienez (Sonata op. 110 de Ludwig van Beethoven, Fantezia în do minor KW
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
referiri la România literară, spre a semnala, în frumoasa revistă sibiană TRANSILVANIA (nr. 5 din 2002), admirabile texte și fotografii de la și despre Rășinarii lui Goga, Cioran și Șaguna, toate sub titlul împrumutat de noi în cronica de față. Tradiții culturale, meșteșugărești și țărănești dintre cele mai originale se întîlnesc în comuna în care s-a născut poetul pătimirii românilor și unde e înmormîntată una din cele mai de seamă figuri ale bisericii ortodoxe. dl Emil Hurezeanu, și el de prin
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
Ioan Holender, cel mai longeviv director din istoria Staatsoper din Viena, cît de mare poate fi, în timp, distanța (amplificată de dorul de locurile și amintirile copilăriei ) dintre cele două orașe în care s-au scris pagini importante din istoria culturală a Mitteleuropei. Ioan Holender nu mai este de multă vreme un necunoscut în țara noastră. în ultimii ani a fost de mai multe ori invitat de onoare la diverse manifestări culturale din țară, a acordat mai multe interviuri și a
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
în care s-au scris pagini importante din istoria culturală a Mitteleuropei. Ioan Holender nu mai este de multă vreme un necunoscut în țara noastră. în ultimii ani a fost de mai multe ori invitat de onoare la diverse manifestări culturale din țară, a acordat mai multe interviuri și a fost distins cu cele mai înalte onoruri de stat (a fost decorat cu Steaua României). De aceea, chiar și cei care nu sînt pătimași ai muzicii de operă, au auzit, cu
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
a tăia și spânzura în numele unei destul de dubioase "corectitudini istorice". în spiritul aceleiași sincerități decomplexate, scrie Holender și despre începuturile - inițial pur idealiste - ale Mișcării Legionare, la care au aderat nume de referință ale culturii române, unele intrate în patrimoniul cultural european (p. 31) și despre politica foarte nuanțată a lui Antonescu în chestiunea evreiască. Aceasta îmbrăca tonalități diferite de la o regiune la alta. în Vechiul Regat măsurile erau mai drastice decît în Banat, iar în teritoriile recucerite (Basarabia și Bucovina
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
cît ea este relatată într-o carte destinată, în principal, publicului austriac (actuala ediție românească este traducerea volumului publicat în anul 2001 la Viena), nu celui românesc. Prin publicarea acestui volum memorialistic, unul dintre cei mai cunoscuți oameni ai vieții culturale vieneze face, în fața publicului austriac, o neașteptată reverență spre țara copilăriei și tinereții sale, România. Un gest sublim menit să sugereze că România poate fi privită și altfel decît ca țara mîncătorilor de lebede.
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această dată de criticul Ion Pop vine să completeze perfect cartea Rodicăi Binder în aceste pagini, ca într-un fel de regal cultural de Crăciun pe care editura Polirom îl oferă cititorilor săi. Dacă enumerăm fie și numai numele interlocutorilor lui Ion Pop, comentariul este de prisos: poetul Yves Bonnefoy, Michel Déguy, A. Finkielkraut, Jaques le Goff, Maurice Nadeau, Jean d'Ormesson, Georges
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
un scurt excurs în opera interlocutorului (și poate că aici apare diferența dintre interviul jurnalistic, simplu, și cel de literat, erudit, rotund, cu bază teoretică a discuțiilor, lecturi preliminare și concluzii de rafinament.) Baza ideatică a convorbirilor acoperă tot spectrul cultural actual, de la fenomenul televiziunii la politică, de la muzica simfonică la critica literară. Mărturisesc că majoritatea interviurilor mi s-au părut egal de interesante, cu problematizare amplă și complexă, cu teme coerente și dezvoltare, aproape interviuri construcție, aș zice, într-o
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
confirmare binevenită a ipotezei enunțate inițial, în sensul asocierii paradoxale, la nivelul descrierii psiho-morale, de spirit analitic masculin exersat pe o realitate feminină. Riscul unei inadecvări flagrante între dimensiunea estetică a operei literare și identitatea sexuală, sublimată simbolic în plan cultural poate fi surmontat într-o manieră rezonabilă, și nu prin invocarea relativismului specific așa-numitei "postmodernități" - căci aceasta are o evidentă coloratură ideologică -, dar prin legitimitatea conferită de conceptul "eteronomiei artistice", teoretizat de T. Vianu în Estetica sa. O schimbare
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
în buzunarul hainei. " Un extraordinar fragment de roman autobiografic al lui Vladimir Bukovski completează acest număr al revistei Memoria, interesant și bogat, ca totdeauna, în documente zguduitoare. O replică lipsită de o elementară cuviință dă dl Michael Shafir în OBSERVATOR CULTURAL (nr. 146) cronicii semnate în revista 22 de dl Mircea Iorgulescu la cartea Întîlniri la Ierusalim. Dl Shafir insinuează că există martori care cunosc felul în care dl I. se exprima acum cîțiva ani la adresa dnei Monica Lovinescu. Îl ameniță
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]