1,180 matches
-
toate informațiile despre Matriona vin de la narator, care nu-și ascunde admirația față de ea, de unde caracterul subiectiv al perspectivei. Spre sfârșit, conștientizându-și limitele perceptive, naratorul lasă loc unei alte percepții la adresa personajului său. Astfel este introdusă percepția uneia dintre cumnatele Matrionei, ale cărei amintiri și comentarii sunt dezaprobatoare. Însă Ignatici nu acordă credibilitate acestei percepții. Opiniile negative referitoare la neglijența și lipsa de preocupare a Matrionei pentru agoniseala în folos propriu sunt plasate de fundalul general într-o zonă de
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu toții în România. Visuri. Pentru pașapoartele fetelor, trebuie să le schimbați numele. Cum? întreabă Maria. Un proces, la Tribunal în România. Cine să umble pe acolo? Cine să deschidă procesul? Maria rămîne de piatră. Aveți pe cineva pe acolo? O cumnată, spune naiv Maria. Dar pentru bilete vă sînt necesari trei mii de dolari. O să mă ajute frații. Nici Maria nu-i convinsă cînd îmi răspunde. Fața ei care a acumulat multă suferință și a întipărit-o pe veci, se contorsionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
contacteze rudele. N-au venit la întîlnire neamurile, îmi răspunde amicul meu din Iași, neutru. Insist și rezultatul este același. Dar Maria așteaptă cu sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
N-au venit la întîlnire neamurile, îmi răspunde amicul meu din Iași, neutru. Insist și rezultatul este același. Dar Maria așteaptă cu sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit cu șefa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sufletul la gură. Înainte de a pleca în concediu, Maria îmi întinde un mic tricou. Pentru fetița cumnatei mele. Cumnata a venit să-și ridice cadoul, i-am spus ce are de făcut. O să-i trimitem și noi un cadou, spune cumnata nu prea convinsă. Dar trebuie să mergeți la Starea Civilă, să faceți un proces. Am vorbit cu șefa de acolo, vă așteaptă. Da, o să mergem, spune femeia ca să spună ceva. N-a mai venit să aducă acel cadou promis pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
floace pe care le-avea el pe față. Știi cum? Așa, ca ne-lumea! Era un fel de competiție între ei. Cine toarnă cele mai mari minciuni. Pentru că, imediat după asta, Danny de Vito nu s-a lăsat: - Eram la cumnată-miu la Craiova și, bă, nenică, era o căldură-n casa aia de înnebuneai. Mă duc la frigider și umblu o țâră la potențiometru. Reglez p-acolo și mă duc să trag un pui de somn. Ațipesc oleacă, după care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai chiorăsc pă ici pă colo - și am așa un presentiment că din bucătărie se-auzea zgomotul ăla. Și cum ajung acolo, bă, neică, frigiderul cânta. Și culmea că prindea și alte posturi de radio. După aia, mi-a făcut cumnată-mea niște mâncare de dovlecei, știi că io mă omor după dovlecei cu carne. Mănânc la prânz ca un spart, după aia, seara, dau o raită iarăși pe la frigider. Când-colo, dovleceii mei... nu mai rămăsese nimica din ei. Mă duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
niște mâncare de dovlecei, știi că io mă omor după dovlecei cu carne. Mănânc la prânz ca un spart, după aia, seara, dau o raită iarăși pe la frigider. Când-colo, dovleceii mei... nu mai rămăsese nimica din ei. Mă duc la cumnată-miu’, mă, tu i-ai halit? Dă unde? Ia mai uită-te odată, că acolo trebuie să fie! Scotocesc io iară și, într-adevăr, să mă bată Moș Crăciun dacă mint, era undeva, în fundul raftului, o cutiță de conserve mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
din fața ta nici nu bănuie că poate cuvintele tale au un sens, ci se gândește doar ce replică îți va da. Cum să te jignească mai cu spor. - Și, oricum, a pus punct Farmacistu conversației, am vorbit cu Olguța, cu cumnată-mea, care e profesoară de română la Giurgiu, și a zis că cartea ta e foarte slabă! Și i-ai jignit pe toți din satul ăsta. Și eu tocmai aveam în plan un roman pășunist, în care să-i supraapreciez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Sînt de partea ta, ca de obicei, dar nu-mi dau seama ce-aș putea să fac pentru tine, ca să se termine cu așteptarea la care ești supus! De Revelion, a venit Lucian (Vasiliu n. red.) cu sa femme și cumnata! Nu știu dacă ți-am spus: în acest an voi pleca de aici! La P. Neamț. Cei șefi pe județ (la partid) m-au chemat la ei. Amza Săceanu. Mîna lui D.R. (Popescu n. red.)?! Sper să o duc mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
trainice prietenii! Radu n-a mai apărut! Te salut din partea lui, știind că și el îți poartă întotdeauna cel mai bun gînd! Sper tot timpul să nu mai aibă probleme cu sănătatea! Sănătate și ție! Îi voi scrie Danei (Dospinescu, cumnata lui Lucian Vasiliu, studentă la Facultatea de drept, Iași n. red.) aparte! Pun epistola tot în acest plic! M-am gîndit că poate nu iubesc niciodată pe deplin din moment ce mi-e teamă pur și simplu de căsnicie, sînt inapt pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Scripturi ca fiind mereu liniștită, avînd pace, într-o nesfîrșită odihnă, din propria-i alegere și ducînd o viață umilă, retrasă și în liniște, din care nu poate fi desprinsă decît de glasul Domnului său, din simțăminte de milă pentru cumnata sa Elisabeta. Judecînd omenește, cine ar putea crede că în Sfintele Scripturi se povestește atît de puțin despre cea mai desăvîrșită dintre toate ființele omenești? Ea n-a înfăptuit ceva; o viață în care, omenirea oarbă ar putea spune că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în aceeași primăvară - zic - s-a perfectat și mutarea lui Ion Omescu în casă la noi, și anume în vechea noastră cameră de vis-à-vis, în care îmi petrecusem o mare parte din copilărie și adolescență. Ultimii ei locatari - fratele și cumnata lui madame Simon, fosta proprietăreasă, care scăpătase până la situația de menajeră a familiei mele - muriseră. Urma acum ca madame Simon să se mute ea în această cameră, eliberând astfel cămăruța - fosta baie, care nu era de fapt decât o prelungire
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fiecăruia, mulțumit pesemne în fundul sufletului său că, deși se cam rupsese în ultimul timp de vechii săi prieteni, nu fusese totuși uitat de dânșii și că ziua lui onomastică, care era și a lui Conu Mișu și a lui Gaby - cumnata, fosta și actuala soție a lui Ticki -, reprezentând prin urmare un fel de sărbătoare a larilor și penaților Răduleșteni, mai era venerată încă... Asta până când ne-am adunat cam 10-12 persoane. Atunci Mihai a intrat în panică și a început
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a dat înapoi după câtva timp, dar scrisorile de la dânsul n-a fost chip să le obțin: ba că nu știa unde le-a pus, ba că nu avea timp să le caute, ba că dusese tot geamantanul la o cumnată de-a ei și așa mai departe. Abia în 1986, după moartea Alicei, la o distanță de 27 de ani, m-am dus special la București pentru a căuta în geamantanul rămas acum la Ticki și am recuperat cele două
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a părut un fenomen cât se poate de firesc. După ani și ani de ținut în frâu, sub obroc, a fost normal să existe o izbucnire, chiar și în ceea ce privește literatura de consum, literatura ieftină. „Mi s-a spus că sunteți cumnata dumneavoastră“ R.P. Am experimentat, ca în atâtea alte domenii, cei doi poli ai excesului. Până la un punct, nimic. De la acel punct încolo, dintr odată, totul. A.R. Nu chiar totul, dar, oricum, inflație. Sper că lucrurile s-au mai potolit
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
editurii a fost că ea a aflat că Antoaneta Ralian murise. I-am spus: „Doamnă, eu sunt Antoaneta Ralian și uitați-vă la mine, am puls, respir, sunt în viață.“ Mi-a răspuns ubuesc: „Mi s-a spus că sunteți cumnata dumneavoastră.“ R.P. Ca în telenovelele hipercomplicate, în care eroul află în episodul 348 că este propriul lui bunic. A.R. Da. I-am spus că, și dacă aș fi murit, tot ar fi trebuit să plătească drepturi. În sfârșit, am
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu ochii înlăcrimați dușmanul cel încăpățânat în muțenia-i chinuitoare! Și se mai plânge c-o dor ochii de la televizor! Femeie cu frica lui Dumnezeu, n-am auzit-o niciodată hulind sau bârfind, cât despre înjurături... ferească Sfântul! Viețuiește, alături de cumnata ei - tanti Voica - vecină gard în gard și la fel de vădană, în respect pentru biserica și preotul din sat. Acuma, nu c-ar bate toată ziua știutul drum al lăcașului de închinăciune dar, pentru obligatoriile pomeniri pentru răposatul, tot la popă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
exterior, secretari de stat, generali, colonei, maiori, căpitani, ofițeri acoperiți și descoperiți, sergenți majori și minori, 11 UMuri (unități militare), "sifoane", "colectori, "raportori", "diplomați" cu și fără ghilimele, șefi și agenți de firme turistice străine, judecători, procurori, fețe bisericești, unchi, cumnate, cumnați, vecini de bloc, dame, "oameni de bine" români și "făgărășeni"... Scenografia: birouri sordide, cazărmi, locuințe conspirative, mări, oceane, avioane continentale și transcontinentale, autoturisme CD, tehnica T.O., radare, binocluri, aparatură de cifrat și descifrat și o mămăligă care explodează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și la salamul Victoria și la apartamentul în comun din Balta Albă. Pentru a evada din această "căsnicie locativă în trei", inițiasem o acțiune de "divorț", reușind, cu eforturi financiare proprii, dar și cu cele ale fraților, surorilor, cumnaților și cumnatelor, să încropesc avansul necesar pentru un apartament de două camere. Așa că în aprilie 1974 m-am despărțit de cei doi colocatari, eu, fără regrete, ei, cu regretul de a pierde "accesul la frigiderul și aragazul meu" și de a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
trecut câteva luni, a venit și decembrie cu zăpadă imaculată, care a acoperit cenușiul orașului și cel din sufletele oamenilor. Așteptam, ca în fiecare an, cu bucurie de copil, Crăciunul. Urma să-l petrecem la Iași, împreună cu părinții, frații, surorile, cumnatele, cumnații și liotă de nepoți. Soția era deja plecată și, rămas singur, mă delectam serile cu cititul, așteptând ziua de 23 când urma să plec și eu "la ai mei". Într-una din seri, pe la opt și ceva, am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
fi fugit mâncând pământul, preferând să rămân celibatar și să plătesc până la adânci bătrânețe taxa aferentă. Dar așa... Și la cele de mai sus, Nota respectivă îmi mai pune și "bomboana pe tortul nupțial", "băgându-i în cerneală și pe cumnata și cumnatul meu, care " Au întreținut legături cu fugarul... din Franța, cunoscut cu manifestări dușmănoase împotriva țării noastre și sprijinitor al legionarilor din grupul preotului Vasile Boldeanu...! În perioada 1969-1970, soții... au fost lucrați informativ..., acțiunea a fost închisă prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
trenurile lui (reieșind că unchiul Gheorghe a fost doar telegrafist la poliție și nu polițist, din aceia cu pistol și "organul contondent" în mână), Gheorghe, "telegrafistul", a răposat în 1947, nemaidorind să ne încurce la dosar și, după "abolirea Monarhiei", cumnata și cumnatul erau "oameni de bine"... Era ceva, zic eu, să-ți clarifici niște semne de întrebare din propria viață, apelând la expertiza supercalificată a "Cooperativei Ochiul și Timpanul"! Deci la 9.o3.78, "Cooperatorii" cu ochi albaștri precizau: Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
1978, avizat negativ de a pleca la post în Italia, stabilindu-se unele divergențe în familie; în noiembrie 1978 a fost semnalat cu comentarii tendențioase privind întâlnirile conducerii superioare de partid și de stat... (NB: același text de mai sus); cumnata și cumnatul au întreținut legături cu fugarul... din Franța; unchiul soției (fratele socrului), Predescu Nicolae, decedat în anul 1947, a fost polițist în Iași... Mențiuni: în decembrie 1979, cu nota adresa Nr. 00606061, Secția verificări-avizări a DSS, a prezentat Secției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în însorita Americă de Sud! La Otopeni pândeam, până la decolare, dacă nu vine vreun "mesager" de la MAE să mă dea jos din avion, gândind că toate NOTELE "Cooperativei" cu "comentariile" mele împotriva partidului și guvernului, cu "unchiul "polițist, cu cumnatul, cumnata și emigrația română de la Paris... au fost "la dosar" și atunci când s-a luat hotărârea de a fi trimis șef de misiune în Chile. Îmi mai aminteam de discuția cu ministrul Ștefan Andrei și îmi ziceam că poate cuvântul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]