1,079 matches
-
speciile sensibile ale obiectului extern și, în consecință, vor abstrage specii inteligibile diferite, dar care, foarte important, vor avea același conținut, vor fi despre același obiect. Voi lua un exemplu mai la îndemână. Să presupunem că mințile a doi subiecți cunoscători sunt asemenea unor foi de hârtie. Pe una din foi este imprimata, cu cerneală roșie și cu caractere de 20, structura chimică a chihlimbarului, iar pe o altă este imprimata aceeași formulă, dar de data aceasta cu cerneală verde și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forme; c. dublă existența a formei a un mod de a fi material și natural, pe care formă îl are în obiectul extramental, si un mod de a fi imaterial și intențional, pe care formă îl are în mintea subiectului cunoscător. Voi oferi un exemplu pentru cele spuse mai sus. Cand X cunoaște o bucată de chihlimbar, are în minte formă chihlimbarului, aceeași formă care este și în obiectul extramental. Totuși, formulată astfel, afirmația poate părea contraintuitiva și poate da naștere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum este intelectul lui X, unde formă poate fi separată de substratul ei material (dublă existența a unei forme) a ceea ce spuneam mai sus, în lumea naturală formă obiectului are un mod de a fi natural și material, în subiectul cunoscător formă are un mod de a fi intențional și imaterial. De asemenea, trebuie spus că argumentul dublei existente este cel care garantează, în cadrele interpretării realiste, obiectivitatea și veridicitatea întregului proces al cunoașterii. Argumentele identității formale și dublei existente a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
umane este unul direct sau indirect, ci în maniera în care poate fi oferită o explicație a cunoașterii fără a cădea în platonism. Această chestiune conduce direct la problema universaliilor, care, pentru Toma, există ca atare doar în mințile subiecților cunoscători, iar în natură au un mod de a fi compus, căci se află unite cu materia. Dat fiind faptul că intelectele umane nu pot înțelege decât universaliile, iar universaliile nu sunt ca atare în lumea înconjurătoare, este necesară formarea unei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot fi identice cu esență obiectului, care este una și aceeași; (c) speciile inteligibile au un mod de accidental de a fi în mintea subiectului cunoscător; esențele sunt universale, deci au un mod universal de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cinci argumente: (1) identitatea formală, (2) statutul de id quo al entității intermediare, (3) asemănarea dintre entitatea intermediară și forma obiectului extra mental înțeleasă că asimilare formală, (4) dublă existența a unei entități intermediare, în obiectul extramental și în subiectul cunoscător, si (5) dublul aspect din care poate fi privită o entitate intermediară, ca universal care face posibilă cunoașterea și că accident în mintea subiectului cunoscător. Rolul cognitiv al unei entități intermediare l-am cir cumscris raportându-ma la două argumente
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
asimilare formală, (4) dublă existența a unei entități intermediare, în obiectul extramental și în subiectul cunoscător, si (5) dublul aspect din care poate fi privită o entitate intermediară, ca universal care face posibilă cunoașterea și că accident în mintea subiectului cunoscător. Rolul cognitiv al unei entități intermediare l-am cir cumscris raportându-ma la două argumente: (a) calitatea de primum cognitum a entității, calitate derivată din statutul de id quod al acesteia, si (b) relația de asemănare înțeleasă că reprezentare. Pe parcursul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cafelei, ci cafeaua propriu-zisă din ceașcă fierbinte (statutul de id quo al intermediarului), în virtutea faptului că ambele, structura cafelei și cafeaua, împartă sesc aceeași formă (similitudo). Specia inteligibila are un mod de a fi accidental în intelect, adică esență subiectului cunoscător nu dispare dacă acesta are sau nu în minte structura chimică a cafelei, deci dacă acesta se gândește sau nu la cafea. În același timp, datorită faptului că asigura cunoașterea, care este întotdeauna despre universalii, si nu despre obiecte particulare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lor pentru a le putea cunoaște, prin și în această reprezentare. Așadar, un ar gument care face posibilă combinarea realismului cu reprezentationalismului are la bază înțelegerea universaliilor ca având un mod de a fi imaterial și intențional în mințile subiecților cunoscători și un mod de a fi corporal, material și natural în obiectele particulare din care le extragem. Un alt argument ce poate fi invocat în favoarea acestei interpretări hibride poate fi dedus din însăși structura dublă a procesului de cunoaștere: mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai întâi cunoscută Pentru a putea înțelege realitatea pe care o reprezintă. Repre zen tationalismul lui Toma de la nivelul conceptului este unul „nevinovat“ din punct de vedere epistemologic și fără consecințe la nivel ontologic: într-un astfel de context, subiectul cunoscător are acces nedistorsionat la esență obiectelor extramentale. În fond, aș putea spune ca interpretarea hibrida, realistă și reprezentationalista, pe care o aplic operelor lui Toma nu are pretenția de a oferi o perspectivă radical nouă asupra textelor lui, ea fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o ierarhie a celor trei ordine de cunoaștere: 1. Filosofia chaldaică (din afară) ce se oprește asupra aparențelor; 2. Filosofia simbolică: poartă spre adevărurile abstracte; 3. Filosofia apofatică: poartă spre realitățile spirituale. Fiecărui ordin de cunoaștere îi corespunde un organ cunoscător: a. Αἴσθησις - pentru aparențe b. Φαντασία καταληπτικη - pentru abstracțiuni c. Πίστις - pentru realități<footnote Pr. Dr. Florea Ștefan, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 306. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
de toate, văzând și imitând-o pe mama lor. Așa s-au făcut mari, adevărați, sănătoși, zdraveni, frumoși, pricepuți, echilibrați, normali, capabili să ia viața pe umeri lor singuri. Aceasta a fost posibil pentru că aveau o mamă calmă, liniștită, iubitoare, cunoscătoare, pricepută și mai ales permanent lângă ei, care gândea tot timpul oare ce simt și cum se simt în sufletul lor pisicuții. Așa cum Pisa i-a crescut cu multă iubire așa și ei se iubeau între ei și erau foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
deturneze de la drumul drept, gândea Mihai. Nu peste mult timp, sunt invitați la o onomastică a unui coleg, și acolo îl întâlnește pe Ion Mihai. L-a abordat imediat. Parcă stătusem în ceață și mă consideram un om inteligent și cunoscător. Abia acum îmi dau seama câte nu știu. Când stai în ceață tot timpul ai impresia că aceea e starea normală. Când începi să ai cu ce să compari, abia atunci începi să te iluminezi și realizezi mai bine ce
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
cunoscător al limbilor: arabă, persană, turcă, latină, greacă; pe Stolnicul Constantin Cantacuzino cu studii la Veneția și Padova, între care și de medicină; pe Dimitrie Cantemir cu studii la Marea școală Patriarnhală din Constantinopole, printre atâtea domenii studiind și medicina. Cunoscător al multor limbi vechi și noi Dimitrie Cantemir, și ajuns savant cu numele înscris pe aceeași placă de marmură, la Biblioteca Sainte-Geneviève din Paris, cu Denis Papin, Leibniz, Newton, Malebranche, membru de onoare al Academiei din Berlin. Este secolul în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bun, aduse de pe la Huși și Odobești. Dar, după ce mușteriii se amețeau, îl mai subția cu apă, pe nebăgate de seamă, sub tejghea. - Măi, iudî... tu ai botizat vinu ista, măi!.. spuse cu ură un țăran, plescăind din limbă a fin cunoscător. Ni sî pari, nie, că nu-i ca la‟nceput! .. - Așa s-am parti di ochi‟ din cap șî di Rifca me‟ dac‟am fucut eu așa civa! se jura ovreiul, cu fața roșie de spaimă, atât de convins, că
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
stat nu o reprezentau jocurile de la circ, petrecerile care i-au făcut celebri pe alți împărați, iubirile mereu noi și exotice, spectacolele cu gladiatori sau cursele de cai. Se cufunda în lectura vreunui codex sau volumen, singur cu glasurile solemne, cunoscătoare din vechime. Mintea lui era stearpă; în timpul exilului din Rhodos nu găsise altceva mai bun de făcut decât să aprofundeze misterele artei magice chaldeene. Îi plăceau miturile vechi de secole și ținuturile îndepărtate. În particular însă iubea, și a iubit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
subtilitate În sine nimeni nu mai are răbdarea s-o urmărească. Socrate este primul modern; scrutându-se pe sine ca posibil etalon al umanului, el deteriorează definitiv raporturile cu instanța transcendentă a mitului. Nu există nimic mai important decât subiectul cunoscător ce se ia În stăpânire pe sine și-n același timp ia În stăpânire realul pe cont propriu, fără altă intermediere transcendentală; În felul acesta, omul Socrate proclamă libertatea absolută a individului de a dispune autonom de sine. Orgoliul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și Duncan nu s-au prea plăcut niciodată. În plus, ea e obsedată de ideea — citez — “că mi-e greu să mă definesc în afara unei relații”, am încheiat citatul. Cu alte cuvinte, obișnuitele ei psihoaiureli. Adriana și Leigh schimbară priviri cunoscătoare. — Ce? întrebă Emmy. Leigh se uita fix în farfurie, iar Adriana își arcui sprâncenele perfect conturate, dar niciuna nu scoase o vorbă. — Haide, zău așa! Nu-mi spuneți că și voi sunteți de aceeași părere cu Izzie. Habar n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pardon, sutele — de bărbați neînsurați, frumoși și de succes care au treizeci de ani și pe care-i cunosc și-o să mi-l iau acasă. Da, ăsta-i planul. Adriana zâmbi și o bătu ușor pe mână, cu un aer cunoscător. — Nu uita, și bogați, querida. Acum nu zic că asta ar trebui să facem toate. Evident, tu trebuie să mai zburzi un pic, și cred că micile incursiuni în promiscuitate care te așteaptă sunt exact ce-ți trebuie. Dar dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
s-a schimbat complet, devenind o iubită fidelă pentru Phil și o prietenă destul de bună pentru mine și Lisa. Și totuși, încă ne făcea să ne simțim nesigure. Rotunjimile ei erau mult mai vizibile decât ale noastre, zâmbetele ei mai cunoscătoare. S-a măritat cu Phil imediat după facultate, lucru destul de neobișnuit pe atunci, și iat-o peste douăzeci de ani, mamă casnică a trei copii și unul dintre cei mai stabili membri ai grupului nostru. Dar tot se unduiește. Privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
dicției lui Henry, care se bucura de compania ei și petrecea Împreună cu ea câteva ore aproape În fiecare zi. Desigur, Îi citise articolul despre el din Atlantic, cu măgulitoarea afirmație de Început: „Domnul James oferă Întotdeauna o delicatesă intelectuală cititorilor cunoscători“ și, chiar dacă Îi contestase cu inutil de multă energie „darul natural al povestitului“, tonul general al observațiilor era deopotrivă pozitiv și rațional. Îi citise și câteva dintre creațiile personale pe care, În ciuda limitării impuse de accentul tipic feminin pus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la singurătate. Cam În aceeași perioadă Își mai făcu un prieten: pe Jules Jusserand, Însărcinatul cu afaceri de la ambasada franceză, un omuleț scrobit, mai mic de statură chiar și decât Du Maurier și Ainger, dar un erudit și critic cultivat, cunoscător la fel de bun al literaturii franceze și engleze. Henry i-l prezentă lui Du Maurier, care Îi făcu imediat o invitație permanentă pentru zilele de duminică. De aici Încolo, Henry se bucură adesea de compania lui Jusserand pe drumul lung din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am întors, dar încă nu eram în stare să-l privesc în ochi pe Findlay. Citea unul din romanele mele. Nu mi se mai întâmplase. N-a fost nevoie să mă abordeze. M-am prezentat. — A! Findlay dădu din cap cunoscător, dar în priviri i se citea amuzamentul. Desigur. Vechea atracție. Și McGanny cunoaște cel mai bine vanitatea scriitorilor. La urma urmelor, și-a ridicat o afacere pe ea. — Exact. Mă plimbam în pas vioi prin celulă deja, nerăbdător să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de obicei, nouăzeci și nouă la sută gunoi, chestii pe care Miranda nu avea să le vadă niciodată. Tot ce era adresat „Editorului“ mergea direct la personalul care edita Poșta redacției, dar mulți cititori Începuseră să fie deja ceva mai cunoscători și trimiteau scrisori adresate direct Mirandei. Îmi trebuiau cam patru secunde să le citesc În zigzag și să‑mi dau seama dacă era vorba de o scrisoare adresată editorului Miranda, și nu de o invitație la un bal de caritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să se servească de plebea creștină în alegerea Episcopilor, căci numai cunoașterea și caritatea stăpîneau exercitarea dreptului pe care guvernatorii Bisericii îl primiseră de la Cristos și îl temperau, îndulcind orice duritate; de aceea nu hotărau nimic la voia întîmplării acei cunoscători prelați, nimic în taină, nimic de unii singuri; țineau seama de învățătura lui Cristos însuși, de mărturiile și sfaturile celorlalți și considerau că sfatul cel mai bun, sfatul cel mai puțin înșelător era exact acela al întregului corp de credincioși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]