1,497 matches
-
s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră) GALU Stăpîne! ROMAN De mal desfă tu pluta, să șuieri peste ape Ca să-ți audă glasul din stane craiul Glanur, Să părăsim mai iute
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rătăcește pe pământ când nimica din ea nu se pare a fi a pământului. Nu are neci durere, neci bucurie, ci [e] învelită ca un mister în norul ei de malancolie, e cu inima nedeșteptată și, deși e să se cunune cu Maio, ea-i spune lui că nu-l iubește (Blondă). MAIO. Poet-înger, frumos, iubește pe Mira, dar amorul lui e acela a disperărei și a sufletului zdrobit, căci știe că Mira, deși va fi soția lui, dar nu-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uscate și bătrâne, un fel de gândire neagră și cumplită se furișează în mintea mea. Gândire nebună și înfricoșată... Aș nebuni Maio - cîtu-s de bătrîn! La miezul nopții vino la castel, acolo am invitat pe-un episcop care vă va cununa, căci trebuie să fie cununată... căci în orice caz e mai bine să-și [i]a un bărbat tânăr decât numai un tată bătrân de apărător. MAIO Mira a mea... a mea! ARB[ORE] Cât despre Domn... el trebuie or
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de gândire neagră și cumplită se furișează în mintea mea. Gândire nebună și înfricoșată... Aș nebuni Maio - cîtu-s de bătrîn! La miezul nopții vino la castel, acolo am invitat pe-un episcop care vă va cununa, căci trebuie să fie cununată... căci în orice caz e mai bine să-și [i]a un bărbat tânăr decât numai un tată bătrân de apărător. MAIO Mira a mea... a mea! ARB[ORE] Cât despre Domn... el trebuie or îndreptat... or (în cazul cel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a căror Senat era de regi, a căror imperiu era pământul... au venit timpi ca nepoții lor să nu-și aibă unde-ngropa casele lor cele bătrâne, unde-nălța altar Dumnezeului lor. A venit timpi unde, zdrențuiți și săraci, fură cununați cu fier ars în foc și întronați în tronuri de aramă arse în foc... A venit timpul unde nu mai cunoșteai inime regale sub zdreanța cerșitorului, unde Dumnezeu își închidea și-și întorcea fața, căci nepoții regilor, flămânzi și criminali
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
măritată și te iau, se înțelege... FEM[EIA] O, tu ucigaș! Mă crede c-o făcui doar din iubire, [LĂPUȘNEANU] Cine-ar sta să te mai crează... Tu n-ai inimă și fire. Tu, vlădică, mergi la nuntă și-i cunună... S-așteptăm. Nunta lor ce[e]a frumoasă prea o voi ca s-o serbăm, E o nuntă cum se-ntîmplă numa-n vremuri mari... Așa e? [BRAN] Lăpușneanu-i Lăpușneanu și amara lui bătaie De joc e [î]n toate cele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe voi domnește, oameni, Pe voi suflete de șarpe, pe voi inime de fameni, O, acel tiran nu doarme... e dreptatea și sunt eu... Sol al unei-mpărătese... Vino, vino solul meu!... Căci îți dau pe un prieten... să-l cununi cu-mpărăteasa... Nu aceasta-i e femeia... nu aceasta e mireasa Care lui i se cuvine... Tot mai mare și [mai] mare... Și acum, când [toate] cele au intrat în a lor apă, Uite, ăsta e Arvinte... mergi, vădană, de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l ieie! [LĂPUȘNEANU] Daca ea n-ar vrea să-l ieie... Trebuie să-l vrea... Voi eu... Daca nu se-ncape-n lege... daca nu-i pe placul meu. Ia-ți tu cartea subsoară și te du de mi-i cunună... [BOGDANA] Ura ta, o Lăpușnene, de grozavă e nebună. [LĂPUȘNEANU] Ia mai stați, căci înainte de-a pleca se cade-mi pare Să-ntrebăm de e vro zestre... Eu știu că avere n-are... Sigur pentru un prieten dau și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Judecata[-i] prea-ncurcată și pe cât cred că e bine Îi și dau o încheiere... Mai mult nu mi se cuvine? [BOGDANA] Dar nu voi să-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-l iau... stăpîne! {EminescuOpVIII 228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ți te salut Și vărs geniu de aur în corpul tău de lut, În buclele-ți eu strecor dulci lauri de argint, Cu raza zilei albe cu geniu-ți aprind. (Mureșanu a-ngenuncheat uimit. Ea-i lasă să cadă pe frunte cununa de lauri, îi zâmbește și dispare în sus răpită de-un nor aurit) {EminescuOpVIII 263} LUMINA (solemn, invocând cerul) 2260 Cu bolta ta de stele coboară, univers, Cu lamură de pace tu treci în al său viers. Coboară fericite, albastre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acest mare vis ce se numește viață firul de aur al scopului?! Când ființele se-mbină, Când confund pe tu cu eu E lumină din lumină Dumnezeu din Dumnezeu. Cunoști umbra cea nebună Cu aripe de dulci fiori Care suflete cunună? Al ei nume e amor. {EminescuOpVIII 296} Fie scopul vieței tale Și, cu glasu-i îngeresc, Printre oarele de jale Cînte-ți dulce: te iubesc. Lira-n sunete de jale Cu glas blând, tânguitor, Spune-ecoului din vale Că i-e sete de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
îi voi cădea la picioare Și pentru-nșelăciune eu voi ruga iertare! De va ierta, atuncea te iert și eu... De nu... [CAVALERUL] Tu vei cuprinde locul ce ție se căzu, M-ei alunga * pe mine, învinsul *... și, regină, Vei cunun-a ta frunte cu aur și lumină?... [REGINA] Ah! cât de mic ți-e gândul și inima... Nimic, Căci din a ta cădere nu pot să te ridic - Nu, niciodată-ți spun eu... Regină? Niciodată Nu te-a ierta?... Atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nimica - Astăzi e și mâne nu e, Frumuseți să spariu lumea, Precum însuși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsur dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun Decât iar să-mi risc eu pacea C-un berbant ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E cu multă fericire Căci într-însa este pace [MĂTUȘA] Pace? Da' cunoști moșnegii? Scîrțîiesc neîncetat. Ba
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze-n muguri, Și semănături, Treziți-vă cânturi Pe lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Tot sufletu-mi cald. Și tot acel miros, Întregul senin, Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței! Sosi primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIEITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarna lungă la soare. Auzi, auzi, Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
TREIA VÎNTUL Ieșiți dar voi frunze Și semănături Țreziți-vă cânturi în lanuri, păduri Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, L-încarc cu miroase, Cu sufletu-mi cald. Și tot acel miros {EminescuOpVIII 400} Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele, Vă chem nebunatec, Sosit-au amorul Cel primăvăratec. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Noi ne-am trezit Din vis urât Din iarnă lungă la soare; Prin trunchii vechi Se mișcă-ncet A vieții mii de izvoare. IONEL (trist
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
PARTEA A TREIA VÎNTUL Ieșiți frunze, muguri Și semănături, Treziți-vă glasuri În lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Eu sufletu-mi cald. Și tot acel miros Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței, Veni primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarnă lungă la soare, Auzi, auzi Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
principele Rusiei, a doua, Sabina, după Radislav, ducele Galiției, a treia, Anna, după Rastislav, ducele Bulgariei. Dintre fiicele rămase după Ștefan V, prințesa Anna luă pe Andronic, fiul împăratului grecesc Mihail Paleologul, pe când sora ei cea mai mică, Elisabeta, se cunună cu regele sârbesc, Ștefan. Rutenii, sârbii și bulgarii, atârnători de regatul unguresc, aparțineau, ca și grecii, bisericei grecești-răsăritene, aveau mare antipatie contra latinismului bisericesc și a papismului roman și, întru alipirea lor adînc-înrădăcinată către biserica din moși-strămoși, ei nu se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stat ce se convenise deja. Pe când Ioan Asan rămase pe țărmul european în împrejurimele orașului Kalliupolis, soția sa Maria și fiica Elena trecură cu suita împăratului Vatatzes pe țărmul asiatic la Lampsacus, unde se afla împărăteasa Irina. Aicea patriarhul Germanus cunună solemn vlăstarii logodiți ai acelor două dinastii, pe Theodor Laskaris cu Elena. Metropolitul din Tîrnova, care canonicește era subordonat patriarhului din Constantinopol, câștigă aici o poziție autonomă și neatârnată după mijlocirea regelui bulgaro-romîn și din considerație pentru înrudirea și prieteșugul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acesta solul împărătesc Georgie Acropolita cu propunerea de-a încheia nu numai un tratat de pace și de amiciție, ci de-a întemeia totodată o încuscrire, căci împăratul destina de soție pentru regele bulgar pe nepoată-sa Eulogia, ce fusese cununată mai înainte cu marele domestic Alexius Piles. Constantin primi la anul 1272 propunerea și astfel amândouă părțile confirmară noul tratat de pace, amiciție și căsătorie prin jurăminte solemne și regulară prin tratat și soarta orașelor Anchialos și Mesembria, care adevărat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atoateștiutor într-ale literaturii orientale și occidentale” (Istoria Imperiului Otoman) (257, p. 55). Pe piatra sa de mormânt (este îngropat la Mănăstirea Văcăreștilor, pe care a ctitorit-o) stau scrise în grecește următoarele : „Muzele l-au încununat cu-a gloriei cunună” (269, p. 59). Nicolae era fiul lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, mare savant, cu studii de medicină și filosofie la Universitatea din Padova. Un „iatro-filosof”, cum l-a numit Nicolae Iorga (229). „Alecsandru Ecsapărâtul”, cum îi spunea Ion Neculce, era un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din care cităm doar un aspect (1 Corinteni, 7.38): “Așa că, cel ce își mărită fecioara bine face; dar cel ce n’o mărită și mai bine face ”. Un vechi obicei românesc, frecvent în Ardeal, ne prilejuiește un comentariu. Anume cununa ce se împletește din primele spice ale secerișului, care se păstrează la loc de cinste după ce i se aduc o seamă de quasisacrificii și care va transmite − în credința populară − vitalitatea lor semințelor cu care se va semăna anul următor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
slavonă ucraineană”, îi zicea Ovdotia, folosind forma cu prefacerile fonetice pretinse de limba ucraineană; așa cum apare într-un act din 9 iulie 1466: „pentru sufletul sfânt al răposatei mamei noastre Maria și pentru sănătatea doamnei Ovdotia...”), cu care s-a cununat, pe 5 iulie 1463 (cam târziu, a zis un învățat, la șapte ani - știa și Ureche, insinuând chiar că am avea de-a face cu o hierogamie: „Iară în al șaptelea an a domnii sale, în anii 6071 [1463], iulie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
către curțile Ceaureștilor de la Buciulești și, treptat, semnele dezacordului („afară de voia ei”) s-au estompat, căsătoria legalizând aventura (declanșată de un mare boier cu năravuri de brigand de drumul mare: „Și pe urmă a primit și ea și s-a cununat cu dânsul, care au agiuns de au fost și doamnă”. Putem admite că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei (când îl va urca în rangul de mare logofăt, Vasile Lupu se va întemeia tocmai pe ascendența și - ne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de pe pământ zbură spre lăcașuri cerești, prea mare durere tatălui preaiubit și jale mare lăsând rudelor sale152. Nici văduvia Ilincăi nu va fi lungă, căci ea se va recăsători cu Șerban Greceanu (din nou „jupâneasă”, fiica lui Brâncoveanu o va cununa în 1712, de Sfânta Treime pe soră-sa, Smaranda, care se va mărita cu postelnicul Constantin, fiul marelui logofăt Grigorie Băleanu, căruia Ilinca îi era nașă de botez). Văduvia (despre care nu știm cât a durat, oricum, nunta cu Șerban
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]