1,698 matches
-
lipselor sale îndelungate de lângă mine. În agricultură se muncea zi-lumină și nu existau sărbători. Nu îmi plăcea de el în momentele pe care le alegea să intervină în educația mea! Simțeam că mă călca în picioare și că încerca să curme în mine ceea ce aveam frumos, așa că, am fugit! Cu prima ocazie, anul următor, după ce a venit Revoluția și s-a scos din materiile de examen economia politică, am fugit departe de el, la București, unde mi-am terminat facultatea debordând
NECUNOSCUTUL MEU TATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352590_a_353919]
-
considerabilă, după cum am aflat mai târziu și așa cum am relatat, încărcat cu cele două bagaje, în câteva minute eram pasagerii unui tramvai, în care mă mai urcasem o singură dată, la puțini ani după nemilosul cutremur din 1977, care a curmat multe vieți nevinovate. Nu puteam, să-mi dau seama după atâția ani, dacă era același tip vechi de tramvai, sau unul modernizat. Primirea în casa sa, un apartament cu două camere dintr-un cartier cu blocuri înalte și alei străjuite
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
internat în spital. Reveni acasă și iar trebui să se interneze pentru că avea mari probleme de sănătate. Într-o noapte fugi din spital. Ajuns acasă și fiind singur, într-o stare de cumplită desnădejde, luă mai multe pastile pentru aș curma viața. Făcu totul cu o atitudine de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu, pe care într-o anumită măsură îL considera responsabil pentru că lucrurile nu îi ieșiseră așa cum el se așteptase în viață. Dar mai presus de orice altceva hotărâse să se
POVESTEA UNUI ÎNVINS (8) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352696_a_354025]
-
lipsesc extratereștri! ), dar și cu totala lipsă de transparență ( altfel incitantă și provocatoare! ) a Autorului universal, oricare ar fi acesta. Într-una din zile ( după ce împlinise cincizeci de ani ), Hemingway își punea țeava armei de vânătoare la tâmplă și își curmă viața ( cu o sută și ceva de ani înainte, Poe era găsit în stare critică, îmbibat în alcool și droguri, undeva pe un drum, murind câteva zile mai târziu de rabie, denumită popular turbare ) și la cincizeci de ani între
MATERIE & SPIRIT ȘI CANTACOMBELE INCONȘTIENTULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352735_a_354064]
-
nu știi prietene însă durerea indusă poate fi păcălită foarte ușor... Shantal Perlin făcu ochii mari. -Crede-mă prietene, am văzut oameni, și poate că ai văzut și tu, care implorau să fie uciși și știi bine, n-ai voie să curmi suferința unui condamnat, decât plătind cu aceiași monedă. Dar spune... Să te-aud... -Ei bine, nanoroboții transmit impulsuri electrice și cu puțin efort mental poți crea un ecran cu propria ta minte! -Glumești! -Nu glumesc de loc. Andermenii sunt specialiști
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
o avalanșă de întrebări care macină necruțător: „Cine?”, „Oare de ce?” „În fond cine sunt eu?” ce curg în vâltoarea unui suflet care „Și mai mult poate”, rabdă „totul din obișnuință” dar printre suspine răzbate chemarea iubitei, singura care poate să curme durerea „acestui cânt tânguitor”: Vino, cât mai pot să zbor!” Strigătul din adâncuri... „Oprește-te, durere!” - „Doar astfel a mea viață/ nu va mai sta în ceață” răzbate din promontoriul dragostei ce-l mistuie și căreia-i spune șoptit: „Tu
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
-i ca răsplată pustiul ce-l apasă... Încet, încet, durerea este dusă... Pleacă dinspre umeri către mâini și coaste, spre ostenita șiră, ca să cadă în coapse, în picioare. Îi este scursă viața! Simte asta! Să moar-ar vrea, durerea să curmeze! Sfârșit de vlagă, tatăl își imploră: Eli, Eli lama sabactani? adăugând smerit că e înfăptuită lucrarea-ncredințată pe pământ! Despovărat își simte duhul. Deci liber e din corpul său să plece, să se-ntoarcă-n tină! Și nu încheie bine rugămintea
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
mergea la coasă alături de ai săi, Nea Mitică s-a apropiat de francez, cerându-i voie să-i ascută coasa. Cu o precizie de invidiat și o plăcere cum nu mai simțise demult, el unduie cutea pe tăișul ce va curma suspinul ierbii, continuând să să discute cufrancezul rămas mut de uimire: nu mai văzuse pe cineva care să ascută coasa fără să arunce măcar o privire spre lama oțelită. Apoi i-a cerut voie să cosească și mânuind-o cu
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
vei veni diseară, Că nu am suferit de dor. Dar, ochii tăi în prag de seară Îmi ard dorințe nefirești, Sufletul cald din stropi de ceară Așteaptă mereu să-l privești. Oricât coșmar aș investi, Sub ochii tăi gerul se curmă. Pe brațul tău aș povesti Tot dorul, în cele din urmă. Citește mai mult Mi-aș vopsi ușa la intrare,Un preș soios aș pune-n față,Să par, în lumea asta mare,Un suflet viu cuprins de gheață.Mi-
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
spun, când vei veni diseară,Că nu am suferit de dor.Dar, ochii tăi în prag de searăîmi ard dorințe nefirești, Sufletul cald din stropi de cearăAșteaptă mereu să-l privești.Oricât coșmar aș investi,Sub ochii tăi gerul se curmă. Pe brațul tău aș povestiTot dorul, în cele din urmă.... VIII. DE VEGHE, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011. Sunt aici seară de seară Ghemuită-n locul meu, Picurând din inimioră Daruri de la Dumnezeu
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
fierbe, Și nu fii rugul ce în jar ne-a Ars, ne-a-mprăștiat cenușa printre jerbe... Am semne albe de la tine, am urme fără urme Și-un vechi parfum de zodii ce-l aștept Să te am coaptă, gata să mă curme, Ca pe-un salcâm bătrân salcâmul tânăr, drept...! Azi sunt umbră Azi sunt umbră și de-ai trece Ca o umbră pe-a mea urmă Te-aș feri să nu te-nece Ploaia care totul curmă... Azi sunt umbră dezverzită
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
coaptă, gata să mă curme, Ca pe-un salcâm bătrân salcâmul tânăr, drept...! Azi sunt umbră Azi sunt umbră și de-ai trece Ca o umbră pe-a mea urmă Te-aș feri să nu te-nece Ploaia care totul curmă... Azi sunt umbră dezverzită Și aștept fără umbrelă Sub o frunză desfrunzită Umbra ta ca o dantelă... Azi sunt umbră fără umbră În a umbrei morții ceară, Tu doar umbra ce se-nsumbră, Frunză fără drept de vară... Azi sunt umbră
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
se-ncale În a căii tale soarte Și în umbra umbrei tale Printre frunze-n umbră moarte... Azi sunt umbră și de-ai trece Ca o umbră pe-a mea urmă Te-aș feri să nu te-nece Ploaia care totul curmă... Toamnă de vară... Vara ce-a venit e-o toamnă Invazivă și celestă, Un decor ce te îndeamnă La retorică funestă... Ca-ntr-o peșteră sordidă Plouă revulsiv cu zoaie, Cu leșie grea, acidă Băloșind cu smog și ploaie... Ca
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
și tragic! Adormise, singură acasă, într-un fotoliu. Televizorul pornit, făcând implozie datorită unui scurtcircit, a degajat un gaz toxic, letal, care a predat-o prin somn eternității. Soțul ei, Vasile Seicaru sunase insistent chiar în timpul în care acasă se curma viața soției sale. Un ceva tainic îl neliniștea. Nu-i răspundea nimeni! Drama se consuma în taină și tăcere! Cu sufletul la gură a alergat acasă. Prea târziu! „N-o va înlocui nimeni, pentru că nu se poate, și că nu
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
din vis cu Melisa , ideea că pe pământ nu există oameni care să-i facă dreptate, îl fac să se resemneze și să acorde iertarea creștinească vinovaților. Melisa este singurul „înger” al Paradisului, este ființa neprihănită a cărei viață este curmată nedrept, violent de către niște inconștienți.. Ea este personajul care leagă Paradisul geografic al Viezurenilor de cel biblic (vezi visul lui Alexie Vlăsceanu) Onomastica personajelor: Cucu, Stârc, Sneură, Rogozanu, se armonizează perfect cu toponimia Paradisului însângerat: Viezureni, Valea Lupilor ( toposuri izolate
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
pe care i-am cunoscut fie direct sau indirect în cei 25 de ani petrecuți la Întreprinderea Minieră Moldova Nouă de unde am ieșit la pensie în 1990. Am trecut peste multe din evenimentele în care viața unor mineri a fost curmată brusc de accidente uneori stupide. Am avut norocul să nu am asemenea întâmplări nefericite, adică nici un subordonat de al meu nu a murit într-un accident. Mi-am sfătuit și m-am sfătuit cu cei pe care îi conduceam cum
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358283_a_359612]
-
Altfel, dacă ar vedea un câine străin prin curte, cred că ar pune mâna pe o piatră, pentru a-l alunga. De ce? Nu știu! Nu știu nici de ce mai este considerat a fi om, acea ființă care este capabilă să curme în mod nejustificat o viață, fie ea și a unui câine. Oare doar pentru că merge tot în două picioare, și el la fel ca și toți ceilalți oameni? Era o zi frumoasă de iarnă a anului 1996, când soarele se
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
câine, nu de om. A venit din neant și care a plecat cuminte tot într-acolo, în neantul său. A trăit cu noi, o vreme. De ce o fi venit la noi și nu la unul ca acela care i-a curmat viața? O întâmplare! − ar fi putea fi catalogată venirea lui în familia noastră. Dar de ce nu, chiar nevoia de a simți ce înseamnă o mângâiere sau un un zâmbet de om? Firea lui, de animal supus, ar da, oricui dorește
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
bucuria ce-mi fusese dată pornea spre-o altă lume rostogol. iar eu spre lumea-n riduri înghețată. Ploua mărunt și picuri-mi băteau din marșul de tristeți funebrele cadențe, iar șuierul prelung mă anunța plecarea ta din lumea mea curmând cu bisturiul de chirurg o inimă pulsând de existențe. și doar copilul vesel surâdea... Leonid IACOB Poezia apare în volumul meu „Bântuit de furtuni” (2009) Referință Bibliografică: trenul blestemat / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 547, Anul II
TRENUL BLESTEMAT de LEONID IACOB în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358379_a_359708]
-
trebuie trezit pentru că altfel vom ajunge să intăm sub jurisdicția legii divine care avertiza pe cei din neamul lui Israel:” Israele, va fi luat pământul de sub picioarele fiilor tăi și va fi dat altor neamuri” Să nu se întâmple! Să curmam dezbinarea (asta nu înseamnă partid unic!) Să piară blestemul tracilor! Să urmăm îndemnurile lui Iisus!, să fim iubitori, să fim drepți, asta însemnând necruțare față de batjocoritorii neamului și nestrămutare în credința!. Să ne amintim de Brancoveni! Să-i facem pe
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
încă și azi, li se mai șoptește că „au fost părăsiți” de părintele care a divorțat! „Sfătuitorii” aceștia − lideri de nimic −, ar trebui să țină cont chiar și de cea mai mică injurie − dacă tot le place lideratul −, ca să-i curme, celui liniștit, ziua viitoarelor dureri. Iar dacă nu sunt în stare, să tacă, căci orice sfat aleatoriu este neavenit, în astfel de cazuri! ...M-a trezit prietena mea, din revoltătoarea meditație în care căzusem. Și ștergându-și lacrimile, continuă: Acumulase
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
temători. -Care este dorința voastră? Regina de inimă roșie vorbi scurt, cum fusese învățată de înțelepții din adâncurile peșterilor de granit: -Prea mărite, dorim, să ni-l redai pe rege! A fost îndepărtat cu trufie, din răutate i-a fost curmată viața de forțele răului, prin mâna necurată a celui blestemat! El era bun, limpede la suflet, darnic, iubitor de oameni și făcător de bine. A luptat pentru fericirea și binele lumii. Geea, mama pământ este martoră! încheie femeia și-și
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
cu răsuflarea de gheață. -El îmi aparține, pentru veșnicie ! -Rămâi pe loc! Împărăția ta nu este aici! Nu ai fost invitată! L-ai luat mișeleste. Așa spune Cartea Cunoașterii. Nu ai dreptul, să te amesteci! La pământ! Regentul i-a curmat calea, cu o rază de foc. -Vom vedea! amenință spectrul negru. Se auzeau bolboroseli și sunete neînțelese. Își chema în ajutor legiunile întunericului. Se întuneca văzduhul dar forțele binelui nu se lăsau înfrânte. Uniți în jurul regelui, l-au acoperit cu
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
de pomi și tufișuri Soarele își deschide ochiul roșu în față . Nea Titi trage vârtos și vede cum pălește iarba verde sub coasă . Ca balauri uriași rămân poloagele în urmă . Vântul le țeseală pe coamă și viața, pe-ndelete, le-o curmă . Soarele coboară, se duce-n apus . Se iscă o boare din nu știu ce și cum și-mprăștie-n altarele ierbii miresmele florii de fân . Ion I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: La coasă, poezie de Ion I.Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare
LA COASĂ, POEZIE DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358042_a_359371]
-
România în luptă cu panslavismul” în care afirma: „Două sute de ani sunt de când Rusia înaintează mereu spre miazăzi. De sute de ani lumea muscălească și cea musulmană se află în luptă necurmată, și acum, când se apropie timpul ca să se curme lupta dintre musulmani și muscali și să se înceapă o altă luptă, dintre muscali și lumea modernă, noi, poporul pe care lumea modernă l-a legănat în cele mai îndrăznețe iluzii, noi am vărsat sânge și am jertfit mult spre
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]