680 matches
-
marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei doi logodnici știu să rămână cum nu se poate mai decenți. Respectă întru totul codurile bunei-cuviințe. Abia la adăpostul unei plimbări sub clar de lună, pe pajiștea din fața castelului, Julien, strângând degetele logodnicei sale, cutează să-i dea acesteia, "încet, încet de tot", o primă și sfioasă sărutare. Și abia după ceremonia de nuntă Julien își îngăduie să-și sărute nevasta, departe de ochii nuntașilor, în timpul unei plimbări într-o pădurice. Cuprins de o excitație
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un statut social, dar îi va răpi libertatea, pe care o simte ca făcând parte din ființa sa. Prinsă între acești doi poli opuși, între aspirație și teamă, între dorință și repulsie, Catherine șovăie, pendulează mereu: ar cuteza dar nu cutează, ar vrea dar nu vrea, inițiază aventuri din care se simte curând "silită să se smulgă". Rezistă ispitelor, iar apoi se condamnă că le-a rezistat. Vreme îndelungată, universul ocrotit al copilăriei o cruță pe Catherine de alegerile dificile. Într-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
seducția, dar "numai de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o marjă de mișcare. Ca și fetele tinere, își exprimă dorința, dar în același timp și-o ascund. Cutează să se avânte, dar imediat se eschivează, recurg la aluzii, la jumătăți de măsură, la ambiguitate. Într-un cuvânt, rămân fidele, dar își acordă o oarecare compensație, o mică infidelitate ludică, iluzorie, cea a flirtului. Jocuri de oglinzi "Ați privit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o afacere necinstită, o capcană. Pentru că este protejată de lege, de "un cod juridic inflexibil care o apără de acuzația de galanterie, un cod care îi este mereu părtinitor, care îi amenință cu amenda sau cu închisoarea pe cei care cutează să îi arate lipsă de respect"53, anglo-saxona știe să încolțească un tânăr lipsit de experiență, obligându-l să o ia în căsătorie. Asta în cazul în care nu se folosește de dispozitivul legal pentru a-i forța pe burghezi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
devenit fatalistă, ceea ce a contribuit la anularea oricărei inițiative de emancipare și a indus starea de a se complăcea în condiții de existență deplorabile, prin reducerea idealului vieții la simpla supraviețuire. De aceea, în vreme ce Vestul european cultiva omul activ, care cutează la înălțare (așa cum demonstrează elocvent stilul gotic), Estul și, în mod deosebit, românii cultivau omul umil și expectativ, care îngenunche și se prosternează. În acest climat, nu s-a putut dezvolta pasiunea pentru progres și acțiune, care să conducă la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plenipotențiarii Marilor Puteri a lor cerere de a fi admiși în sânul Congresului spre a expune și apăra acolo drepturile tării lor. Subsemnații, bazați pe spiritul de dreptate și pe bunăvoința cu care Europa s-a arătat pururea către România cutează a spera că Marile Puteri vor binevoi a-i asculta mai nainte de a delibera asupra intereselor românești. Rugăm pe Alteța-Voastră să binevoiască a primi omagiele adâncului respect cu care avem onoare de a fi ai Alteței-Voastre prea plecați și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-se cea mai însemnată parte din Dunăre și depărtând-o de mare, s-ar primejdui un viitor în care nu numai dânsa are interese, tocmai de aceea ea stăruiește așa de mult a păstra integritatea actuală a teritoriului ei și cutează a spera că Tractatul de la Berlin, care va înlocui pe cel de la Paris, va statori în folosul ei garanția aceluiași drept public al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european de la 1856. Plenipotențiarii României: (Subscris) I.C. Brătianu Președinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a do(u)a, păn(ă) cându Îi va (da) Ștefan postelnic altă moșie să fie de potriva Căpoteștilor, și dacă s-ar tocmi și s-or așeza atunci să-i de(a) Frenciucii călugării, și nim(eni) să nu cutezi a sta Înprotiva cărții domni(e)i meli. Toe pișem. D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 8, Original, difolio, filigran, sigiliu mijlociu În chinovar. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. IV, p. 266, nr.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
princiare. Cu o pri vire priete noasă și Încurajatoare, prințul Începu să vorbească: — Orașul vostru va fi un oraș al cetățenilor liberi. și, ca semn pentru aceasta, fiindcă mă pun chezaș libertății voastre, să fie numit Freiburg. Nimeni să nu cuteze pe viitor să pună la Îndoială drepturile hotărâte În acest document. Mâine voi veni la sfânta liturghie În biserica Sfântul Nicolae și preo tul va bine cuvânta piatra de temelie a noului oraș. și curând vor veni meș terii pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fecioare cavaleri străluciți care-și așterneau inima la picioarele lor. M-a umilit, trebuie să moară! M-a umilit În fața Întregii Curți. Am ajuns de râsul tuturor. Pe unde trec aud În urma mea șoapte și râsete Înăbușite. Lașii, nici unul nu cutează să-mi râdă În față, fiindcă știu c-ar râde ultima oară... — Pentru că ai o faimă de războinic bine Întemeiată, cavalere. Deși nu cred că-i chiar așa cum spui. Orgoliul rănit te face să exagerezi. — Nimeni nu respinge un Opfinger
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe mine sus, la chilia călugărului nebun, Bodo zicea că acolo trebuia să vă Întâlnească. și vă roagă preaplecat să mă urmați, ca să vă duc la el. Adelheid se Înroși la față de furie: — Ești un mincinos și un trădător! Cum cutezi să-mi spui că pe Bodo l-ar putea trânti un cal? Nu știi că este cel mai bun călăreț pe care l-a purtat vreodată un cal În spinare? șarpe, ai? Bidiviul lui nobil a crescut În pustiile Arabiei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vrem să petrecem câteva ceasuri plăcute, departe de ochii stăpânului. Ce puteam să-i spun altceva omului, cum să-i explic de ce ne ascundem? Iertați-mă, oamenii sunt bănuitori, se tem de Adalbrecht ca de o adevărată fiară. Nimeni nu cutează să i se Împotrivească. Nu degeaba e prieten cu Eglord. — Bine ai făcut, bine ai făcut! Nu te ruga de iertare! N-aveai Încotro! Adelheid Îi puse mâna pe umăr. — Eu Îți sunt Îndatorată și nu știu dacă te voi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Multă antipatie a început să stârnească în rândul colegilor săi de breaslă, care de invidie lansau zvonuri care mai de care mai răutăcioase despre el, taxându-i viața boemă și libertină. Multe minunății a mai auzit Cristi pe la mese dis- cutându-se, și de fiecare dată îl bufnea râsul, apreciind creativitatea rivalilor săi. Numărul amantelor fictive se înze- cise, la fel și numărul bețiilor fictive fără sfârșit, care se terminau cu câte o pățanie de neuitat. Unul spusese că l-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
1635. Se încheie alianță între Racoți și Matei Basarab. în 1637, toamna, Lupul s-a râdicat cu oaste împotriva lui Matei, cu învoirea Porții. 1638. Lupul iar s-a ridicat contra lui Matei. Racoți primise ordin dela Poartă să nu cuteze a se amesteca în aceste afaceri. Racoți a lucrat cu viclenie făgăduind lui Matei ajutor, iar lui Lupul i-a trimis pe Acos Barcsai ca să-i spună că nu va sprijini pe Matei. Barcsai mai n-a pierit acolo din pricina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu agarenii”. Trei dintre ei făceau parte din Sfatul Domnesc.” „Nu s-a îngâmfat Ștefan în urma acestei biruințe, scrie Dlugosz, ci a postit 40 de zile cu apă și cu pâine. Și a dat poruncă în țara întreagă să nu cuteze cineva să-i atribuie lui acea biruință, ci numai lui Dumnezeu, cu toate că știau toți că învingerea din ziua aceea numai lui i se datorește.” În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se însemna pe scurt: „În anul 6983 [1475] ianuarie 10
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de fată mare au, ca și somnul, o trăsătură malefică și încearcă să lege „magic ființele, izolându-le de spațiul cosmizat”. Smulgerea din cadrul somnolent și oprirea creșterii agresive a vegetației apelează la resursele magice, căci tânărul: „Să-l deștepte, nu cutează,/ Să mi-l scoale, nu se-ncrede,/ Bagă mâna-n sân, la piele,/ Scoase o verde tabachere,/ Tabachere cu tabac,/ Dete Murgului la nas./ Începe Murgul a străfiga/ A străfiga și-a strănuta,/ A strănuta și-a necheza;/ Leu din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
compusă, Închinată scumpei mele Mameă 05-01-2006 La Iordan 06.02.2006 De pe vale, de pe deal Lume vine la Iordan Iordanul e râu frumos Unde s-a botezat Hristos! Sfânt Ioan botează lume Domnu-L cheamă și Îi spune Vino Ioane și cutează Vino tu și Mă botează! Că așa e rânduit Ca să fie prea slăvit Sfânt Ioan Botezător Le vorbește tuturor Le vorbește cu sfială Și botează cu-ndrăzneală: E Mielul Lui Dumnezeu Ce ridică păcat greu El e foc ce mistuiește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
scită, Rabie, a fost ucisă în acest loc, „pe când ieșise cu oastea împotriva sciților așezați în Moldova și a fost îngropată aici de oamenii ei”. Autorul însuși avea rezerve cu privire la misterul ținutului („Ce e adevărat sau minciună în aceasta, nu cutez să socot din întunericul atât de adânc al acestei legende”), dar astăzi ne-ar fi fost de mai mare folos dacă ar fi menționat cel puțin sursa acestor frumoase legende. În timpul campaniei ruso-române de la Prut, la 9 iulie 1711, armata
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
foarte plăcută, bravă și gureșă arde leancă de-a noastră, cu bun-simț, cuviință și omenie, de nu mai puteam de dragul ei, luând-o când o vedeam În brațe și sărutând-o ca pe maică-mea. Avea distincția proprie și Înnăs cută a feme ilor ardelence și o prindea minunat face-à-main-ul ce-l avea cu un șiret negru pe după gât. I-am țipat odată: „Maie, dragă, eu trebuia să-ți fiu fecior, nu pă gânul de Bu cuța care bea numai apă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atenția asupra unor „Conferințe literare la Cluj“ (11 de cembrie 1911); infor mează despre „Simbolismul la Academia Fran ceză“ (22 ianuarie 1912); subscrie cu 20 de lei la tipări rea cărții Letopiseți a lui Mihail Sorbul (10 noiembrie 1913); dis cută atitudinea pe care o au „francezii și soarta Basa ra biei“ (15-22 noiembrie 1915) etc. Ironia lui, atunci când respinge un text, este necruțătoare și caracteristică: „Foaie verde apă rece / Peste pod cucoane trece“ (12 ianuarie 1914). Constantin Beldie are rubrici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Irineu din redacția Ideii Europene a lăsat un gol imens, pe care l-a acuzat și iubitul său. Presa a consemnat atât dispariția autoarei, cât și apariția cărții sale, prilej cu care intra În nemurire. Portretul ei În cărbune, exe cutat de Sabin Popp, a fost achiziționat În 1982 de către anticarul Enescu de la Anticariatul Crețulescu. Constantin D. Beldie este prezent În scrierile colegilor săi de redacție și ale altor scriitori. L-au elogiat Nicolae Vătămanu, șerban Cioculescu, Leon Kalustian, Cora Irineu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce conținea și răspunsul ar exista o alternativă, în sensul că domnul Milică de la magazie, doamna Stela de la contabilitate, secretara Violeta și băiatul cu probleme urinare de la bandă ar putea fi, cel mult, la fel de proști ca alții. Dar nimeni nu cutează să vorbească. „Mă, copiii mei - le mai zice șeful înainte de a-i încuia cu o sticlă de tescovină în birou și de a le ura spor la treabă -, să ne plecăm toată viața la străinătate sau a venit vremea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
hohot de râs a izbucnit în toți câți erau de față în compartimentul vagonului - iar... măgarul a amuțit, crăpându-i obrazul de rușine. Apoi, spuneți d-voastră, se poate da un răspuns mai bun la nenorociții copii fără tată, care cutează a întreba dacă: Ne mai trebuie Dumnezeu?!... Dar ce mai trebuie preotul? - Adică, hai, Dumnezeu... ca Dumnezeu, este nu este, m-oi răfui eu cu dânsul, ce intră însă să mă răfuiască preotul pe mine? Ce mai trebuie preot? Apoi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și în istovire te alipești de idealul urmărit și cauți să te confunzi cu dânsul, în ciuda ta și în ciuda celorlalte, o, cât îți e de necesar acel prieten, singurul, căruia îi poți șopti în taină ceea ce nici ție însuți nu cutezi a-ți mărturisi, pentru ca nu cumva în ceasul hotărâtor să te înspăimânți și să dai înapoi! Á l’inverse de l’amour, l’amitié ne se suffit pas à elle-même, mais doit servir à quelque chose de plus grand qu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ocupe totuși un loc cât de mic în ierarhia artei românești. Or, eu eram deja o tânără speranță a cinematografiei documentare românești... Nu eram mulți, dar aleși: Nelly Sterian cu soțul, Traian Nițescu - fostul meu profesor de scenografie - cu bine-cunos cuta lui soție, creatoarea de costume Gabriela Nazarie, și câțiva alții. Interiorul Camil Petrescu era plăcut, fastuos chiar, bucatele bune, căci Ghighi moștenise de la maică-sa - doamna SergentMa jor Marian - talentul bucătăriei; atmosfera selectă, așa că ne-am plictisit cu toții în modul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]