699 matches
-
Agricultorii nu-și puteau permite nici măcar o găină s’o pregătească pentru masa copiilor: În funcție de câte găini are omul gospodar În ograda lui, erau obligați să trimeată puterii ouăle raportat la găinile cenzurate...! Tăierea unui vițel...? Crimă de Înaltă trădare...! Cutezanța fiind pedepsită cu Închisoare În funcție de greutatea vițelului sacrificat...!! Mergând pe linie ascedentă de ducere În eroare a populației Înfometate, Dictatorul Nicolae Ceaușescu, raționaliză principalele produse alimentare de larg consum, introducând cartele. Culmea neobrăzării...!! Prin toate mijloacele de propagandă totalitară se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tot și în toate... este infinitul... veșnicia. Mă căiesc de a fi cutezat să pășesc pe un tărâm sacru, incognoscibil, inaccesibil și neîngăduit mie ca oricărui muritor... Omul a încercat dintotdeauna să înțeleagă cauzele fenomenelor naturale. Iartă-mi, Doamne, nechibzuita cutezanță... Recunosc că am săvârșit o impietate... Abia, acum, la sfârșit, mi-am dat seama cât de nesăbuit am fost... Iartă-mă, Doamne!.. Am voit atîtea... n-am împlinit nimic. Am ajuns tocmai ce n-am voit să fiu! ..Vă sunt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se opune unirii celor doi tineri, aflați la vârstele candorii (ea avea 17 ani iar el 20 de ani). Ioan Bjoza (tatăl lui Octav), plin de indignare, Îi Înjură pe judecători, În față, că i-au condamnat feciorul, pentru care cutezanță va fi arestat. Întâmplarea va face ca, după cinci-șase luni, să fie Încarcerat Într-o celulă vecină cu cea a fiului său. Octav reușește să comunice cu părintele său, care-i transmite un nutriment extraordinar: „Carmen te va aștepta, chiar
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
gang; ce impresie ar produce această faptă a mea asupra prietenelor mele, asupra celor apropiați sau chiar asupra bărbaților cu care fac toate acestea? Oare aceste fapte ar fi percepute și interpretate ca manifestare a curajului, a bărbăției sau a cutezanței? Nici nu pot să-mi închipui așa ceva. Nu-ncape îndoială că imediat și în mod hotărât aș fi ostracizată de toți ca prostituată. Și n-aș avea scuza că am ajuns aici ca victimă a societății sau sub imperiul nevoilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
respectivă, nici mai apoi nu i-am spus Soniei nimic despre aceste gânduri ale mele. Dacă oamenilor cu care mă întâlnisem până a o cunoaște pe Sonia nu le puteam reda fidel adevărul trăirilor mele, ca să nu distrug imaginea de cutezanță pe care voiam cu tot dinadinsul să le-o arăt, cu Sonia nu puteam fi sincer fără riscul de a știrbi imaginea de băiat visător pe care ea o căuta în mine. Era imposibil să le vorbesc colegilor mei, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
rostită la 125 de ani de la moartea lui Beethoven-26 martie 1952) ...,, Dar trebuie să venerăm ceeace exprimă un asemenea posedat de inspirație, indiferent dacă el vorbește prin puterea sentimentelor sau prin forța cunoașterii. A-i da sfaturi ar fi o cutezanță, chiar și din partea unui om mult mai perspicace decât mine, pentru că geniul îi luminează calea și îi oferă dese momente de luciditate, aidoma fulge rului, acolo unde noi suntem scufundați în beznă și abia bănuim din ce parte se va
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
obiectul însuși, din care caută aceste poezii mai întotdeuna sânt de ocaziune. (În poeziile cele din urmă însă. ) În poeziile de categoria a doua însă fantazia formează pentru plăcerea ei proprie, spre-a se gusta ea însăși în puterea și cutezanța ei universală. Aicea sufletul apăsat nu caută așa de mult espresiunea fidelă a internului ei, ci creatorul își găsește plăcerea și mulțămirea lui sufletească în artea formarei, în bogăția (luxurioasei) risipitoarei sale fantazii. {EminescuOpXIV 330} De cercul acesta se țin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție de poezii lirice cer o analogă declamațiune poetică. Acea plăcere ce-o află fantazia în sine însăși, acea variațiune a formelor pe cari le percurge fantazia într-o singură poezie, jucîndu-se cu cele mai mari greutăți ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unim în genere decât niște închipuiri foarte neclare, asta însemnează a necunoaște cu desăvârșire natura declamațiunii dramatice și de-a o enerva (aplatisa) într-o simplă recitațiune epică. Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte al pasiunilor, întreaga cutezanță fierbătoare a umorului, vrem a însoți caracterele prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie antrenori. Profesorii predau regula, nu excepția, și de altfel ei nu se pot devota unui singur ucenic. Nu-l pot urmări ceas de ceas, până și în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituție a familiei, ce competență și ce cutezanță are? Nu încerca prea mult", spune tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
picioare ca să declame, umbla prin Încăpere, se rezema de dulapul cu geam care Îi servea drept bibliotecă, iar eu nu-mi luam ochii de la el. Avea vîrsta și prestanța unui aventurier. În biroul lui, ne transformam În niște prinți ai cutezanței. Își dădea oare seama că eu trăiam intens aventurile pe care mi le istorisea? Am fost unul dintre acei copii care cred tot ce li se spune și care fac deliciul educatorilor. Se pare că atunci cînd aveam cinci ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În cazul meu, dragostea fusese aceea care ne respinsese pe Maryse și pe mine, și care nu dăduse cîștig de cauză nici unuia, expediindu-ne Îndărăt la scumpele noastre studii, fiecare la el acasă, din motive de ignoranță, de lipsă de cutezanță și o Îndoctrinare care aducea a spălare de creier. „Premiera mondială“ a scurtmetrajului meu a avut loc la sfîrșitul lui noiembrie În salonul cel mare al imobilului pe care-l posedau pe bulevardul Brand Whitlock, din Bruxelles, dl. și dna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
o minte prea iscusită omenească, lipsită de umilința cerută de zei poate trece barierele fixate de ei speței umane în cunoaștere (p. 129). Spre a menține balanța strictă a celor bune și a celor rele, cei de sus sancționează excesul cutezanței intelectuale, iar eroul e împiedicat de nefireasca sa surescitare să păstreze măsura (p. 130). Cu o acuitate unică a puterilor raționale, cu dorința de a afla adevărul până la capăt, spiritul detectiv și rațiocinant oedipian folosește întrebările, puse martorilor la crimă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Veniți să-l atragă de partea lor, Creon, Eteocle și Polinice caută să-l implice din nou în conflictele Labdacizilor. Oedip nu mai simte vechile patimi, căci a aflat prin suferințe cât erau de mari puterile pe care voise, în cutezanța-i, să le înfrunte, și cât de limitate puterile omului (p. 158). Își înțelege altfel soarta, dându-și seama de abuzul săvârșit prin pedeapsa severă pe care și-a dat-o pentru fapte comise fără voie. Prin înțelegerea hybris-ului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
trânti el, înfierbântat și părând că se amețește din ce în ce mai mult. E-he, Nastasia Filippovna! strigă el. Nu mă alungați, spuneți-mi o vorbă: vă cununați sau nu cu el? Rogojin pusese întrebarea ca pierdut, ca în fața unei divinități, dar cu cutezanța celui condamnat la moarte, care de-acum nu mai are ce pierde. Aștepta răspunsul într-o tristețe de moarte. Nastasia Filippovna îl măsură cu o privire ironică și arogantă, dar se uită la Varia și Nina Alexandrovna, îl privi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
petrecuți fie la Canalul DunăreMarea Neagră, fie la construirea barajului și lacului de acumulare de la Bicaz, fie ținuți În beciurile securității În diferite localități, ei fiind privați și de Încrederea executării de lucrări În grup, sub cerul liber. Despre o cutezanța asemănătoare, petrecută prin anii 19741981, vorbeste și Ion Maftei (Flavus) În ,,Singurătate publică”. Directorul lor de atunci, de la Radio Iași, În fața autorităților vremii Își lua răspunderea pentru tot ceea ce În emisiunile lor constituia o discordanta cu tonul acelor ani. El
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se tâ rască înspre el. Cerșește, cu brațele întinse, mila împăratului: — Iertare, preamilostive stăpâne, dar înălțându-l astfel, îl con damni fie la moarte, fie la nebunie, fie la amândouă la un loc. — Cum îndrăznești? șuieră Augustus. — Preabunule, iartă-mi cutezanța, se smiorcăie secretarul. Atinge podeaua cu fruntea. Împăratul îl privește consternat preț de câteva minute bune. Înțelege că e vorba de ceva foarte grav, altminteri Ianuarius - cu sobrietatea lui caracteristică - nu s-ar preta la un asemenea circ. Se apleacă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
erau bărboși și Înflăcărați, cu frumoasele lor cruci roșii pe mantiile albe ca zăpada, săltând În șa la umbra stindardului lor alb cu negru, vestitul Beaucéant, gata oricând să meargă - și Încă splendid - la petrecerea lor de moarte și de cutezanță, iar sudoarea de care vorbea sfântul Bernard era probabil un luciu arămiu ce Împrumuta o noblețe sarcastică surâsului lor dătător de fiori, În timp ce erau gata să-și celebreze cât se poate de crunt despărțirea de viață. Adevărați lei În război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
deșucheate, Încât cu ani În urmă papa Inocențiu al III-lea fusese nevoit să dea bula De insolentia Templariorum. Făcuseră legământ de sărăcie, dar se prezentau cu fastul unei caste aristocratice, cu acea aviditate a noii pături de negustori, cu cutezanța obraznică a unui corp de mușchetari. Nu peste mult timp se trece la șoapte insinuante: homosexuali, eretici, idolatri care adoră un cap bărbos ce nu se știe de unde vine, În nici un caz din panteonul unor adevărați credincioși; probabil că Împărtășesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și la subiectele lui vesele. Prin asociere, de la Dufy am trecut la Guillaume Dufay. Am avut impresia că mă aflu Într-o miniatură, am zărit În mica mulțime de pe laturile șirurilor câteva doamne, figuri androgine, care așteptau marele spectacol de cutezanță ce le fusese promis. Însă toate astea Îmi trecură prin minte ca un fulger, am simțit că retrăiam o altă experiență, dar fără s-o recunosc. „Nu e luarea Ascalonului?” Întrebă Belbo. „Pe domnul sfânt Iacob, bunul meu domn,” Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu s-a prăbușit lumea fiindcă vii cu noi aici? Apostol văzu limpede în ochii generalului că cere un răspuns scurt: nu. De aceea nu-și putu stăpâni o secundă de ezitare, care se stinse singură. Apoi vorbi cu o cutezanță înfrumusețată de claritatea glasului: ― Niciodată n-am fost laș, excelență, și deci am să vă mărturisesc și acuma că în sufletul meu s-a prăbușit o lume! Degetele grase și încărcate de inele se agățară nervos de mustața burzuluită, iar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
relieful cu milenii mai curând dacă forțele în fierbere sub scoarța bazaltică nu ar fi împins deasupra mereu alți munți și alte platouri. Vânturile de pe Acheron duceau o luptă necruțătoare cu lumea care le-a dat naștere. Nimeni nu avusese cutezanța de a le tăgădui stăpânirea întreagă a văzduhului, de a mai potoli încrâncenarea furtunilor de nisip, de a se împotrivi vijeliei, până, la venirea oamenilor. Aceștia anexaseră Acheronul, iar ei nu revendicau această planetă sub forma actuală (o priveliște infernală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Huruzuma, trăgându-l pe Iovănuț de mânecă. — Nu știu dacă se cade... șopti călugărul tânăr, când simți deodată degetele fierbinți ale tătăroaicei suindu-i pe sub mâneca sutanei, dincolo de încheietură. O dată cu o binecuvântată căldură, sufletul îi fu cuprins de o mare cutezanță, cum nu mai avuse de demult, din vremea când, băiet fiind, o fugărise și-o șmotrise pe Ienăchița, fata boierului Havuz, cel care, sub pretext că le ia partea împotriva răzășilor mai bogați, le luase vitele răzășilor mai săraci. — Măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
slujbe. „Mergeam să ne închinăm din obișnuință, la locul rămas gol, și ne podideau lacrimile", mărturisește măicuța Fanuria, mărturisesc viețuitorii de la Giurgeni La Vaslui, Maica Domnului a strâns o golgotă de necazuri și dureri. A privit spre evlavia unora, spre cutezanța și nădejdea altora, a scrutat depărtările, pe drum, dar și din biserică, s-a întristat și s-a bucurat deopotrivă. Însă, cât poate Ea să se roage pentru noi, cum poate să ne salveze, dacă noi nu vrem să fim
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
lui Manolescu, vol. III, Brașov, 2001, p. 266-278. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, București, 2001, p. 1117-1118. A scrie despre poetul și criticul literar Gheorghe Grigurcu, o mare personalitate a culturii române, este o cutezanță. Ce să spui, mai întâi? În primul rând, e greu de explicat de unde vine această formidabilă forță creatoare. Nu-i tocmai ușor, dimpotrivă, să te scoli, zi de zi, dimineața la ora cinci să citești, să scrii și să scrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]