1,698 matches
-
o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine ( Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul ,,Zamolxeion’’, pe langă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine , sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai cu seamă în zilele consacrate sărbătorilor când se practicau ritualurile specifice fiecarui
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
ar vrea leguitorii de miez să fie mai aproape, nu-ncape nici o îndoială că pentr-un ins echilibrat, nu ele-s barca de salvare pe-al vieții ocean zbuciumat, - îndeosebi când în năvodul salubrizării sociale, doar peștișorii-s pescuiți, conform cutumelor tribale - ci conștiința-i prima treaptă din nelipsita judecare a făptuirilor cu care clădim speranța de răsplată; iar mai la urmă, după moarte, vom fi luați la puricat de-acea teribilă instanță, ce judecă fără rabat și-al cărei verdict
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
și înainta, se păstra și se dezvolta”. Prin biserică, „toată viața noastră morală și spirituală, națională și științială” putea progresa. În același sens și înțeles, prin biserică, în condițiile dominației și primejdiilor din afară, „masa poporului trăia prin vechile ei cutume, o viață istorică milenară” aprecia Nicolae Iorga (Arh. MJS, loc. cit., p 24-25). Rămânând în zona capelei vă rețin atenția semnalând că pereții galeriei poartă multe basoreliefuri sculptate în stânca de sare. Am remarcat și cred că nu m-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
ți se topescă Pe mâini încătușate ce par prea odihnite În trecerea spre iarna care-o să te incite La viforul din tine și-n tine-o să-nlemnească Nu vreau a mea tristețe să fie utopie Să fie o cutumă și ele să degaje Toți spiridușii minții purtați pe mări de barje O fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsie E mult prea multă moarte pe strada ce dogoare A smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapte Se-nalță
PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375931_a_377260]
-
iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de pedalarea între două puncte Aștept trezirea stimulilor Mă vor ajuta să ajung în cealaltă parte a scenei unde garderobierul mă va dezbrăca de cutume Să cadă mai repede cortina finalul spectacolului să trimită aplauzele în mansarda cu amintiri Referință Bibliografică: Cheală de perspective / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2311, Anul VII, 29 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Carmen Popescu
CHEALĂ DE PERSPECTIVE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375941_a_377270]
-
iluzii îl înec în butoiul cu spaime Doare al naibii ce doare parfumul lăsat în urmă de pedalarea între două puncte Aștept trezirea stimulilor Mă vor ajuta să ajung în cealaltă parte a scenei unde garderobierul mă va dezbrăca de cutume Să cadă mai repede cortina finalul spectacolului să trimită aplauzele în mansarda cu amintiri ... Citește mai mult Merg până la capătul sceneicu mâinile legate de orbul găinilorcheală de perspective Poate așa îmi va luci mintea între oaseMă ascund după cortinăClaustrofobia îmi
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
ți se topescă Pe mâini încătușate ce par prea odihnite În trecerea spre iarna care-o să te incite La viforul din tine și-n tine-o să-nlemnească Nu vreau a mea tristețe să fie utopie Să fie o cutumă și ele să degaje Toți spiridușii minții purtați pe mări de barje O fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsie E mult prea multă moarte pe strada ce dogoare A smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapte Se-nalță
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
din barbăUn vânt cu promoroacă o să ți se topescăPe mâini încătușate ce par prea odihniteîn trecerea spre iarna care-o să te inciteLa viforul din tine și-n tine-o să-nlemneascăNu vreau a mea tristețe să fie utopieSă fie o cutumă și ele să degajeToți spiridușii minții purtați pe mări de barjeO fierbințeal-a vorbei un cap pe o tipsieE mult prea multă moarte pe strada ce dogoareA smoală și a gloanțe a zăngănit de șoapteSe-nalță prea mult zgomot la trecerea
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
conceptului: unii vedeau în libertate starea la-ndemână oricui eliberat de constrângerile de orice fel, inclusiv de legile scrise ori nescrise ale vieții, alții îl asociau independenței în a se manifesta verbal și nonverbal în toate aspectele existenței, respectându-i cutumele. Pesemne, ei doi înțelegeau diferit și libertatea. Ea observase, curând după ce se căsătoriseră, că la partenerul ei lipseau manierele conviețuirii în doi. Nu era avertizată de nimic din ce se petrecea ori avea să se întâmple în viața așa-zisului
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
ministerelor cu privire la situația județelor Moldovei, dar și existența grupurilor de influență extrem de active în alte zone geografice care au profitat din plin de pozițiile dobândite. Mai adăugați la acestea, promovarea inechitabilă a personalităților locale în structurile centrale, dar și absența cutumei de a promova în structuri centrale personalități din toate zonele țării, colmatarea serviciilor centrale cu reprezentanți ai grupelor de presiune (inclusiv secretarele aduse din zonele de proveniență), încurajarea promovării agresive a intereselor unilaterale prin canale media cu apartenență bine cunoscută
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
în urma visului, încât nu făcea complet deosebirea dintre realitate și vis. Cu noaptea-n cap, căci nu apucară să mijească zorii zilei, se prezentă la maica stareță și, nici mai mult nici mai puțin, invocă ceva ce nu stătea în cutuma locului. Îi ceru mai marii sale în ale monahismului să-i îngăduie imediat să-și caute fratele pe câmpul de luptă, după indiciile din vis. Deși nu a primit încuviințarea, ceea ce satisface orice judecată legată de viața în mănăstire, ceva
VISUL PREVESTITOR AL MĂICUŢEI ANTONIA (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379706_a_381035]
-
cu Dumnezeul Său fără nici un intermediar. Muezinul care 24 ore pe zi citește din Coran o face pentru ca oricare mirean să poată folosi în rugile sale cuvinte folosite de Profetul Mahomed spre a se adresa Domnului Dumnezeu Alah. Sunt obiceiuri, cutume, canoane confesionale. Dar omul este cu atât mai bun cu cât înțelege mai multe din sfaturile și îndemnurile venite se la Dumnezeu prin glasul preoților. Un îndemn pe care l-am constatat în toate religiile cu excepția celei în care am
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire ”dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică nonconformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și liberă de
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
întregii lumi știință Și-ai luminat-o cu rima din Carpați. Cuvintele-ți pătrund în sfere-nalte Și dau mulțimii rostul ei pe lume, Dau stelelor, adâncă strălucire, Fac apele în valuri să tresalte Și gânduri noi să calce pe cutume, Iar moartea s-o transforme-n adormire! Pantum, Luceafărului " A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată..."... Ai fost și, iată, astăzi ești La fel ca altădată...! A fost ca niciodată Pe plaiu-acesta românesc, La fel ca altădată
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
pară Suverani peste lumină. Plânsul meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Citește mai mult Plânsul meu în toiul nopțiiE canonul unei zile,Când m-au strâns în dinții sorțiiTriști lachei cu minți agile.Plânsul
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
vor să parăSuverani peste lumină.Plânsul meu e plânsul vostru,Neputințe strânse-n urlet,Demnități puse-n căpăstru,Iar atunci vă port în suflet.Și mă rog făr’ de 'ncetare:Cerne Doamne peste lumePacea ca prin vechi altare,Bucuriile-n cutume.Fă din plânsul meu descântec,Psalm rescris cu jalea firii,De durere să mă vindecMulțumind Dumnezeirii.... VII. IMPLACABIL SOROC, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Când o fi să-nțeleg că iubirile mor Răstignite
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Cum, tot așa, dacă aș trage concluzia (iliescian populistă) că mai bine sărac, dar cinstit, decît bogat, dar... Aferim! Sub ochii noștri, o lume îi ia locul alteia; ne convine/ nu ne convine, ultima își impune cu asprime, neiertător, noua cutumă. Pictorilor și pictorilor nerămînîndu-le decît soluția individuală. Într-o Românie pe care începem să o iubim din nou după lugubrul interstițiu comunist, pentru că nu mai vrea (nu mai are cum) să se întoarcă la colectivism lozincard. Așa proceda eternul Tonitza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu atât mai puțin servicii oculte sau favoruri! Nu cred să fi încercat vreodată în viață a obține ceva „peste rând” sau prin mult prea obișnuitele și nemuritoarele „pile”, pentru sine sau pentru familia sa. Or, la vremurile traversate, la cutumele și moravurile unei societăți tot mai receptivă și mai dependentă, parcă, la/de compromisuri, asemenea conduită echivala cu o excentiricitate virtual perdantă. A suportat însă cu stoicism dezamăgirile sau nedreptățile, care l-au urmărit într-o severă ritmicitate și cărora
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptului pozitiv, care este stabilit de superiorii politici și impus inferiorilor politici, obligați să i se supună sub amenințarea unei sancțiuni. Nu toate normele de comportament sunt juridice, în afara dreptului rămânând morala pozitivă. Austin exclude din sfera dreptului pozitiv și cutumele sau normele dreptului internațional public, deoarece în cazul acestora nu poate fi identificată nicio autoritate emitentă 176. În concepția pozitivistă, dreptul este izolat artificial de realitatea înconjurătoare, el este o construcție în sine, identificându-se doar cu statul. Astfel, Hans
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
izvoarele care le consacră, cât și de formulele prin care se exprimă. Izvoarele dreptului pozitiv pot fi acte individuale ale unor organe ale statului, cum sunt legea, hotărârea de guvern etc., sau pot fi acte colective, în această categorie intrând cutumele, tradițiile, doctrina. Legea, în sens larg, este o normă juridică generală cu caracter obligatoriu și permanent, prescrisă de o autoritate a statului, eventual sub sancțiunea forței publice. Cutuma sau obiceiul juridic ia naștere prin repetarea aplicării unei aceleași idei juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de guvern etc., sau pot fi acte colective, în această categorie intrând cutumele, tradițiile, doctrina. Legea, în sens larg, este o normă juridică generală cu caracter obligatoriu și permanent, prescrisă de o autoritate a statului, eventual sub sancțiunea forței publice. Cutuma sau obiceiul juridic ia naștere prin repetarea aplicării unei aceleași idei juridice la un număr mare de cazuri individuale succesive. Ea își are autoritatea într-o practică constantă, îndelungată. În principiu, denumirea de lege este folosită pentru a desemna actul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
confuză sau inventată. O altă trăsătură specifică normelor juridice, care le diferențiază de cele morale se referă la modul de elaborare și aplicare. Atât normele juridice, cât și cele morale pot fi elaborate după aceleași procedee neorganizate, normele morale și cutumele juridice fiind rezultatul unor procedee de creație colectivă, intuitivă, spontană. Totuși, de la un anumit nivel de dezvoltare a societății, normele juridice sunt, în mod necesar, elaborate de o autoritate organizată, stabilă și permanentă, potrivit unor proceduri complexe și riguroase. Normele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morală în general"111. Normele morale au un caracter spontan în apariția lor, sunt un produs colectiv "irațional" în cea mai mare parte a lor, iar permanentizarea lor socială este un proces natural, dar nu intenționat. Normele de drept cu excepția cutumelor sunt rezultatul unei creații conștiente și organizate. În eforturile lor de a identifica trăsăturile caracteristice ale normelor juridice și de a sublinia diferența specifică ce le individualizează în raport cu celelalte norme sociale, unii autori și-au concentrat atenția asupra relevării importanței
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conștientizate. Dacă nu înțelegeți, mai parcurgeți o dată acest minunat material! Și dacă nu veți înțelege nici atunci, mai parcurgeți-l încă o dată! Și dacă nu veți înțelege nici atunci, mai parcurgeți-l încă o dată! Justiția suverană este fără de sfârșit!) ANEXĂ Cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L. Deci, acestea fiind arătate, ca să puteți cuprinde în întreaga lui splendoare geniul inegalabil al maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.), trebuie neapărat să mai amintim și cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
este fără de sfârșit!) ANEXĂ Cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L. Deci, acestea fiind arătate, ca să puteți cuprinde în întreaga lui splendoare geniul inegalabil al maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.), trebuie neapărat să mai amintim și cutuma pentru angajarea maestrului Ludovic L.., cutumă introdusă în practică la inițiativa Profesorului Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când nu era încă nici emerit și nici membru al Academiei (ceea ce dovedește cât de precoce au fost ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]