611 matches
-
și durerea voievodului cresc. Ideea aceasta este magistral exprimată de autorul anonim prin relatarea felului În care personajul reacționează după fiecare crimă. La Început se manifestă doar prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură cuvânta"/), apoi cuvintele capătă accent de ruga disperată, ca În momentul ultimei crime cuvintele sale să fie Învesmântate În lacrimile durerii nereținute (,,greu ofta/ Și cu lacrimi cuvânta"). De fiecare dată Însă cuvintele adresate sunt aceleași, evidențiind credință nestrămutata În Dumnezeu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură cuvânta"/), apoi cuvintele capătă accent de ruga disperată, ca În momentul ultimei crime cuvintele sale să fie Învesmântate În lacrimile durerii nereținute (,,greu ofta/ Și cu lacrimi cuvânta"). De fiecare dată Însă cuvintele adresate sunt aceleași, evidențiind credință nestrămutata În Dumnezeu și În puterea lui: ,,Doamne, fie-n voia ta!". Aceeași fină nuanțare se observă și În replicile personajelor, prin care se relevă atitudinea lor În diferite momente
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
pre-originar; nu sunt însă decât alcătuiri fragile, plăsmuiri transparente sclipitoare în lumea plăpândă a unui luminiș. Ceea ce luminează în miezul diafan al creației se rostește în prezența de absență a manifestării; actul întemeierii nu intră în discurs, nu poate fi cuvântat, ci doar rostit în numele lucrurilor pe care le smulge din magma informului. Dar ceea ce se desprinde și luminează, rostindu-și temeiul, e însăși ființa, zvonul care deja îi vestește lumina: "un zgomot pe care-l face Ființa înainte de a se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în trupul cuvintelor. Dacă "lumina și adâncul sunt veșmintele"58, ce se vede este tocmai ce se spune, prin vălul diafan al luminii din adânc. Astfel încât "a fi în Cuvânt lângă izvorul/ ce mereu rămâne privirii străin"59 semnifică a cuvânta și a vedea fără prag, în nelimitarea unui mai presus care întoarce lumea pe dos, o răsfrânge în adâncul începutului și în lumina înaltului, o îmbracă în cuvântul nemuririi: "Când Cuvântul în noi se arată/ așa luminând, așa clar/ și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Non-Imaginii divine, sufletul se întunecă, iese din sine pentru a intra într-Altul. Altul în a cărui vedere el se vede altul, abandon pur, pururi absență 73. E de la sine înțeles că rostirea poetică luminată de Cuvântul divin nu mai cuvântează decât în (ne)cuprinsul acestui Deschis iluminator: "Luminează, Doamne, luminează,/ smulge-mi carnea negrului păcat,/ Groapă oarbă în cuvânt mi-așează,/ întru văzul Tău, nelimitat". Ceea ce spune cuvântul nu are ce arăta și semnifica, dar ceea ce i se arată - în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum ar fi cuvântat același poet în cazul cuiva care i-ar fi cerut evidențele, bilanțurile: „Deăi scrisă, astăzi, clipa cea divină La „Roata Lumii”să mă dau în lanțuri, Tovarășul Butușină Ar zice: „Timpu-i de întocmit bilanțuri!” Să leăntocmim Dar vezi, puțin îmi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să citim, cât după ce am lăsat cartea din mână să putem ști și în minte ținea ce și despre ce materie am citit și după aceea - mai pe urmă să fim în stare a socoti, gândi, prejudeca și discursirui sau cuvânta.” Dimitrie Țichindeal 9. „Celor ce multe lumânări la citeala cărților topesc, ochii trupului la vedere se tâmpesc, iar acelora ce niciodată pe slove au căutat, măcar cu vederea ochilor mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
țara întreagă, Regele Carol al II-lea”. La 7 iunie, ora 17, Carol al II-lea, însoțit de Mihai, a sosit pe Aerodromul Băneasa și iau loc în tribuna regală. S-a oficiat un serviciu divin, iar un preot a cuvântat despre semnificația ceremoniei. Mihai a coborât din tribună și a dezvelit placa comemorativă, acoperită cu un tricolor. Au rostit discursuri șeful Aviației Civile, Manoilescu și V. Bibescu, seful Aeroclubului Regal al României. Regele a decorat unele persoane cu Virtutea Aeronautică
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un adevărat mod de viață care să ne lumineze sufletul și să ne facă mai buni și mai... omenoși. El va înceta să fie un mister inexorabil și va deveni o realitate palpabilă numai iubind plaiul natal, căci . Pe drept cuvânt poetul nepereche Mihai Eminescu afirma în "Odin și poetul": "În seninul/ În liniștea adâncă sufletească/ Acolo vei găsi adevărata/ Unica frumusețe...", " Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre oameni" (Teognis), iar Paul Doumer lansează îndemnul: "La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fiindcă mă pun chezaș libertății voastre, să fie numit Freiburg. Nimeni să nu cuteze pe viitor să pună la Îndoială drepturile hotărâte În acest document. Mâine voi veni la sfânta liturghie În biserica Sfântul Nicolae și preo tul va bine cuvânta piatra de temelie a noului oraș. și curând vor veni meș terii pe care i-am năimit ca să ridice cea mai măreață casă a Domnului din acest ținut. Freiburg să de vină un oraș minu nat, a cărui frumusețe să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu luna mai 1931. În ea erau popularizate unele realizări de la instituții asemănătoare - școala de băieți din București, Institutul din Focșani, institutele din Transilvania și din Pilzen - Cehoslovacia, dar cuprindea și vești din lumea celor ce nu văd și nu cuvântă.... Se tipăreau lecții destinate pregătirii școlare, educației intelectuale, profesionale și religioase ale elevilor, dar în special pentru învățarea limbii române. Se publicau articole:” Ce trebuie să facem pentru copiii surdo-muți?” de Dimitrie Rusceac; „Vacanța mare de vară - cum să petreacă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
învățarea limbii române. Se publicau articole:” Ce trebuie să facem pentru copiii surdo-muți?” de Dimitrie Rusceac; „Vacanța mare de vară - cum să petreacă timpul liber elevii și elevele” de Teodot Cernăuțeanu, un studiu „Lumea celor ce nu văd și nu cuvântă: de Nicu Vlădulescu, lecții-dialog cu elevii în clasă de prof. F.M. Marcinovschi. Unele lecții priveau istoria neamului românesc. Lumea noastră era o revistă destinată și orientării și apărării intereselor elevilor surdo-muți care făcea schimb de publicații cu altele asemănătoare: „Răsăritul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
oase înaintașii întru scris. Și nu mă refer doar la mărimile de prim ordin, la un Arghezi, la un Blaga, la un Sadoveanu, la un Călinescu, pe care am avut fericirea de a-i privi și de a-i auzi cuvântând, ci și la alții față de care nutream aproape aceeași evlavie, un fior asemănător al trecutului depozitat în pagina ca și-n ființa lor, care mă emoționau enorm. Cel dintâi scriitor cu care am făcut cunoștință, în ultima clasă de liceu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Milă de la ei n-avea Cu călăii pe drum mergea Îl băteau și-l Înjunghiau Când El Crucea o purta Cu Maică-sa se Întâlnea Iar ea când Îl văzu La picioare Îi căzu Și cu glasul lăcrimat Suspinând a cuvântat O, Preadulce Fiul meu, Cât te chinuiești de greu Tu pe oameni Îi iubești La ei milă nu găsești Pentru ei pătimești foarte Iar ei Te duc la moarte. Și cum sta și cuvânta Și la Iisus se uita Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și cu glasul lăcrimat Suspinând a cuvântat O, Preadulce Fiul meu, Cât te chinuiești de greu Tu pe oameni Îi iubești La ei milă nu găsești Pentru ei pătimești foarte Iar ei Te duc la moarte. Și cum sta și cuvânta Și la Iisus se uita Și Iisus din nou pornea Iar pe urmă a slăbit Fiind foarte chinuit! Și vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte Pe obraji sudori de sânge Cine oare nu va plânge
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Voi, toți care aveți păcate V-ați făcut aicea parte Toți câți ați păcătuit Pe Iisus L-ați Răstignit! Vedeți dar plângeți cu mine Pentru al vostru singur bine! Plângeți-L ne Încetat Pentru voi El a Răbdat! Așa Maica cuvânta, Rănile-i săruta, Și cu lacrimi amare L-a dat pentru Îngropare Și L-a dat pe Iisus Într-un mormânt nou L-au pus! Cu piatră L-au Întărit Și-au pus strajă de păzit Toată inima Creștină Astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
adăposturile specifice animalelor domestice să se exprime în propoziții simple și dezvoltate să transmită un mesaj și să recepteze mesajele primite Psiho-motrice: să exprime prin dans anumite idei și sentimente Afective: să transmită mesaje empatice față de lumea celor care nu cuvânta; SARCINA DIDACTICA: Recunoașterea animalelor domestice, mediul de viață, puii acestora,denumirea pozițiilor spațiale, identificarea faptelor bune și a celor rele. STRATEGII DIDACTICE: * Metode și procedee: conversația ,observația, explicația,brinstorming, metoda călătoria misterioasă * Mijloace de învătământ: jucării, siluete pictate, mulaje animale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
nu aveau studii de specialitate, însă Duhul Sfânt, în marea lui milă, își coborâse cu generozitate harul asupra lor, înzestrându-i cu niște "voci" pe care cu greu le-ai fi putut găsi chiar și în "lumea celor care nu cuvântă". Unii scoteau sunete lungi și subțiri, asemenea unui elefant iritat în perioada creșterii alarmante a testosteronului când începea rivalitatea dintre masculi; alții reproduceau cu fidelitate sunetele eliberate de ființele care poartă pe spinarea lor în mod inconștient arhicunoscutul simbol al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în înscrierea ei în circuitul de valori al artei universale, dă chezășie îndeplinirii acestor nobile scopuri.“ (Arta, 11/1977) PORUMBARU Simache „Poetul, dacă urcă această treaptă sfântă Pe brațe de luceafăr, cu ochii în fântâni, Partidul viu e-ntr-însul, chiar dacă nu cuvântă Lumina poeziei sub tâmple de bătrâni.“ („Poetul și partidul“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 12 decembrie 1982) PREDA Dumitru „Iulie 1989. Anotimp al rodniciei muncii și pământului românesc. O țară - România - și poporul ei - poporul român - făuresc cu demnitate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor de consum - Petru Groza (nota V.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu erau simpatizați ci numai tolerați. Una din auto-laude se referise la prelucrarea legii electorale susținută de „...tov. Artur Țipris” În sala Teatrului comunal. Profitând de ocazie, dar și de prezența În sala citată a „...peste 200 de persoane”, a cuvântat Însuși președintele CDE Huși, avocatul Carniol, care a cerut capul „...fostului secretar general al Centralei evreilor din România (Ghingold, care a și fost Întemnițat pentru vini imaginare, n.n.) ce actualmente activează În A.P. (Apărarea patriotică, n.n.)”. Domnul Enciu, „...președintele comisiei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem așa, l-a pus „...D-l Primar Ioan Patraș” care a fost lăudat foarte de delegatul de la centru datorită „...bunei gospodăriri a orașului Huși”. În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu secretarul Mării se vorbiră Și se sfătuiră Ca să ni-l omoare Pe l-apus de soare Pe-acel Buzoian Că prea n-are frică Și îi tot oftică, Că e mai bogat Și mai învățat Și-oile ascultă Atunci când cuvântă. Căpitan săracul, Aflase băiatul Care-i planul lor, Al notarilor ... Și-așa pe nespuse, El se hotărâse Să cheme în ajutor Pe Bucureștean în zbor Că-i mai bun păstor. Auzind Bucureșteanul Despre Buzoianul Că-i la ananghie, Vru iute
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
să păstorească Turma noastră țigănească! Cuvântarea secretarului Ce spune notarul, E adevărat Omul asta, frate Ne-a exasperat! Și mult ne-am dori Să-l putem goni Să rămânem noi Stăpâni peste oi! Cuvântarea lui Buzoian Oițe - ascultați Cum să cuvântați De m-or depărta De la turma mea! De la voi aștept Ca să spuneți drept Cum am încercat Și am tot luptat Suflete s-adun Pentru Domnul bun Și să fie-n turmă Numai voie bună. Însă tot mereu M-am lovit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]