2,349 matches
-
și documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania în anii 1848-1849”, la fel rămasă lucrare de referință până în zilele noastre, pe care le-am utilizat în bibliografia lucrării mele de licență. Cunoscătorii știu faptul că opera acestui mare istoric a dăinuit peste timp și datorită cercetărilor profunde și amănunțite, documentărilor deosebit de aplicate și serioase făcute în arhivele străine (la Viena, Budapesta, Cernăuți, Carlovitz, Moscova și Kiev) și naționale. Toate acestea au conferit scrierilor sale temeinicie și interpretări prin a căror originalitate
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
fost iubitul, tatăl și ți-ai iubit părinții, dar le-ai ascuns pe toate într-un ungher al minții. Ai rătăcit cărarea, te-ai îmbătat cu vise și ai părăsit viața, sorocul nu venise. Azi îți dedic iubirea ce încă dăinuiește și mă mai rog la Domnul pentru iertarea ta, să îți deschidă poarta cetății străjuite, să-ți dea loc de odihna-n Împărăția Sa. Referință Bibliografică: 1 Decembrie 2011 / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I
1 DECEMBRIE 2011 de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351008_a_352337]
-
coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o epocă post-metafizică. Îmblânzirea istoriei prin hipnoză lirică, este o manifestare organică a poetului. Dumitru Velea își poartă ca un martir coroana de spini a talentului pentru ca "flăcările din oase, cu litere", să "dăinuie în cea mai singură noapte a lumii". Referință Bibliografică: Dumitru Velea-Nisipul cu oase / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 364, Anul I, 30 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
prin mai multe stări, momentele și imaginile pe care fiecare piesă, care ascunde-nlăuntrul său o poveste unică, le creează sunt un ceas de tăgadă în nebunia zilnică, o lumină sortită veșniciei în chip, inimă și gând, un foc nestins ce dăinuie într-o sublimă lacrimă ... O LACRIMĂ DE CÂNTEC. ” De asemenea, la finalul lunii martie va fi lansat si DVD-UL „Un suflet românesc în cântece de odinioară”, care va prezenta spectacolul extraordinar sustinut de Fuego in 2010, pe scena Teatrului
O LACRIMA UN CANTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345621_a_346950]
-
scos la lumină, ne-a dat puterea de a lupta cu cel rău ... Am rămas astăzi o mână de oameni din generația mea care încă mai suntem mărturii vii. Dar ideea, idealul pentru care am luptat este viu și va dăinui în veci, cât va trăi omul pe pământ. Credința în Dumnezeu și dragostea de neam sunt cele două axe înscrise în destinul neamului nostru ... " - Nicolae Purcărea. Cartea aceasta ne oferă nouă, celor obișnuiți cu o viață comodă, prilejul de a
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
și în calitate de jurist al Episcopiei (mai nou Arhiepiscopiei Roman), lăcaș care influențează părintește, pozitiv, existența Seminarului. Puțini dintre străinii care poposesc în orașul Roman, dacă-și îndreaptă pașii spre sfânta zidire mușatină ctitorită de Petru Rareș, știu că în apropiere dăinuie clădirea cărămizie, ale cărei uși s-au închis în urma generațiilor întregi de viitori preoți sau cântăreți bisericești, care își amintesc cu nostalgie și evlavie anii trăiți în Seminarul Sfântu Gheorghe. Rădăcinile existenței școlii bisericești, numaidecât pe lângă Episcopia Romanului, se ramifică
MIHAI ŞTIRBU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345715_a_347044]
-
și din împrejurimi, dimpreună cu Părintele Ctitor Grigore Luțai și cu familia acestuia, ca un răspuns la nedreptățile istoriei, dar și ca dovadă că sufletul neamului românesc nu poate fi rupt și înstrăinat de granițe, de vreme și vremuri, el dăinuind, ca și sabia de foc a Arhanghelului Mihail, pe verticala veșniciei. Între timp, la Mănăstirea Săpânța Peri au fost ridicate altarul de vară, clădirea stăreției, corpul de chilii, a fost introdus curentul electric, s-a amenajat drumul. La data 14
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
azi, într-o minunată zi de marți 26 iunie 2012, în bucurie și FERICIRE am colindat alături prin grădina cântecului: Margareta Clipa, Viorica Flintașu, Elisabeta Turcu, Steliana Sima, Mariana Ionescu-Căpitănescu, Ion Fănescu. Sunt voci mari, inconfundabile, care, Slavă Domnului, vor dăinui peste timp. Cu vocea-i blândă, mătăsoasă, foarte cunoscută atât în interpretarea cântecelor, cât și în vorbire, FUEGO a știut cum să-și rânduiască la loc de cinste toți prietenii, dar și pe fiecare în parte. Și aceasta s-a
ÎN GRĂDINA CÂNTECULUI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352143_a_353472]
-
de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor " (cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când " a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul " (cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii) dar probabil datând încă din secolul
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
pentru curiozitate. A fost o noțiune necunoscută. În schimb, EVA a fost destul de curioasă, chiar dacă nu s-a bănuit că există „microbul” cauzei, dar a rezistat pentru o perioadă de timp despre care nu cunoaștem nimic. Nu știm cât a dăinuit. Ea nu a gustat din "pomul cunoștinței binelui si răului". Mai apoi curiozitatea ei se naște, este inoculată de undeva ori de cineva, crește în intensitate și, drept urmare, Eva cedează la insistențele Șarpelui. Acesta a reușit să o amăgească spunându
CURIOZITATEA NU UCIDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356385_a_357714]
-
Sf. Vasile cel Mare, Moralia 16 și 18) căci există numai o singură morală a Evangheliei, și această Evanghelie este a desăvârșirii pentru Împărăția lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai prin iubirea lui Dumnezeu se poate afirma și conserva sau dăinui ființa. Ea este lumina ființei, singura prin care se explică și se țin toate căci „întru lumina Ta vom vedea lumină!”. Iar această Lumină, ce ne scoate pe noi din umbra păcatului și din întunericul morții, este totuna cu nădejdea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
deopotrivă a sufletului și a trupului postulează în mod obligatoriu și învierea trupurilor moarte și descompuse”[159]. Darurile și virtuțile pe care Dumnezeu i le-a dăruit omului prin actul creației ar fi o risipă fără sens dacă omul nu dăinuiește veșnic: „Zadarnică ar fi activitatea rațiunii, zadarnică funcționarea minții, zadarnică înțelepciunea, dreptatea, practicarea oricărei virtuți ... , zadarnic ar fi tot ce poate fi măreț și frumos în viața oamenilor și pentru oameni ... fără prelungirea vieții trupești prin corolarul ei firesc, învierea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
palmierii Străjuind la vânturile din sud Cum plânge noaptea seva și-o aud În adierea primăverii Îmi exilez de frica lumii Pe țărmuri leneșe emoții Unde-au lăsat și ostrogoții Zig-zaguri largi pe fața humii Acolo dorm legende care Mai dăinuie în câte-un grai Palpând ca-n alfabetul Braille Între mistere și eroare Acolo-un domn bătrân și calm Chimist, cercetător cu sprayuri Îi storcea ziua de uleiuri Și făcea bombe cu napalm În umbra lor vin ades fete În
PALMIERI STRĂJUIND de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356436_a_357765]
-
de oboseală, cum florile - petală cu petală cu trist oftat, la anumită oră îi evocăm acuma cu sfială în toamna policromă și sonoră, cu armonii de melodii la proră de nave înspre zări fără escală - sunt adormiții întru eternitate - vor dăinui de-acum în amintire iar aripa secundei nu mai bate. își toarce veșnicia fir subțire din caierul de vise spulberate prin anotimpuri tainice-n rotire. Referință Bibliografică: Caierul de vise de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355889_a_357218]
-
Desprinse dintr-un nor În drumul lor Spre moarte, Discutau; Eu știu că am să mor, Le spune prima, Și moartea nu-i Departe, Dar vreau să mor Cu rost, cu demnitate. Mă voi topi-n Parfumul unei flori, Și dăinui-voi astfel Mai departe. Eu voi cădea Pe niște buze moi Să umezesc Sărutul de iubire. Și voi fi Singura-între noi, Ce nu a mers Degeaba la pieire. E dreptul vostru Să v-alegeți Moartea, Le spune-a treia, Plină
FABULĂ NETERMINATĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355975_a_357304]
-
cădea Pe niște buze moi Să umezesc Sărutul de iubire. Și voi fi Singura-între noi, Ce nu a mers Degeaba la pieire. E dreptul vostru Să v-alegeți Moartea, Le spune-a treia, Plină de trufie. Dar numai eu, Voi dăinuii din toate. Eu voi cădea pe munte, Voi luneca ușor, Și-n timp, Va crește din mine Un izvor. Și mii de ani De aici-înainte O să sting setea Tuturor. Preocupate De mândria lor Și prea cuprinse-n sfat, Pierdură din
FABULĂ NETERMINATĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355975_a_357304]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VIAȚĂ SCULPTATĂ ÎN CUVINTE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VIAȚĂ SCULPTATĂ ÎN CUVINTE! În cuvinte îmi sculptez viața, Va dăinui mai mult ca-n piatră, Renasc din cenușă dimineața, Cu inima tânără ca și altădată. Roțile îmi scârțâie pe osii vechi, Cu nimic nu le mai pot unge, La faruri mi-am pus perechi, Lumina să-mi poată ajunge. Capul
VIAŢĂ SCULPTATĂ ÎN CUVINTE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355988_a_357317]
-
stilul, imaginea, configurația prozodică etc., așa cum se procedează mai totdeauna, dar fără a ține seama de vreo diferență specifică. Finalul demersului aduce unele aprecieri axiologice și câteva generalități ezitante asupra literaturii de asemenea factură. Astfel, cercul se închide. Și insatisfacția dăinuie, se propagă, se cronicizează. Ce-i de făcut? Pârjolul ateu a nimicit într-atât apetența pentru trăirea în duh? Cu puține excepții (cu atât mai meritorii: Ion Arieșanu, Olimpia Berca, Alexandru Ruja, Adrian Dinu Rachieru, Emilian Marcu, Constantin Buiciuc, Gheorghe
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
generațiilor prezente și viitoare ale Bisericii și neamului nostru. Cu adevărat, Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu, va rămâne pentru noi o emblemă de referință, o călăuză statornică, un model viu și însuflețitor de trăire, acțiune și dăruire creștinească și românească. Va dăinui de-a pururi ca o lespede neclintită a sfântului altar al Bisericii și al Neamului. Pr. Dr. Ioan - Mircea Ghitea Referință Bibliografică: Semnal editorial și Publicistic - Stelian Gomboș, O remarcabilă personalitate a vieții bisericești și naționale - Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
casa Bătrânului, și-a așezat lucrurile din geamantan și cursurile universitare, împreună cu celelalte rechizite, în camera cea mai mică din apartament și a avut grijă ca instalarea sa în casa văduvului să nu producă nicio modificare vizibilă a aranjamentului, ce dăinuia încă din vremea când domnul Frunză își adusese soția aici, pe la începutul anilor ʼ60. În urma căsătoriei lui Dan cu Adina, apartamentul Bătrânului a fost vânturat o revoluție. Proaspăta mireasă n-ar fi acceptat în ruptul capului să trăiască între zidurile
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
povești”. Făt Frumos îmbătrânește. Basmul, după cum e firesc, ia sfârșit. Timpul, hărăzit pentru fiecare, ne măsoară pe toți. Dar dacă palatele și împărățiile se vor ruina, dacă oamenii vor deveni țărână, urmând legile firii, sigur este că această carte va dăinui peste veacuri, atât timp cât omul va naște copii, cărora să le citească povești... Constantin T. CIUBOTARU Roșiorii de Vede, Teleorman 2014. După Florii Referință Bibliografică: Constantin T CIUBOTARU - DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU / Constantin T. Ciubotaru : Confluențe
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
și-au găsit încă răspunsul, rămânând de aceea, ca o îndepărtare de mersul firesc și neînsemnat al vieții, ca o contradicție precisă între deznădejde și speranță. Privind înapoi acum, peste ani, simt că din tot ce am trăit atunci, mai dăinuie doar nostalgiile certe ale unor amintiri frumoase, țesute într-o succesiune egală și simplă: zile aurii, într-o toamnă de poveste, o fetiță cu chip de păpușă și ochi albaștri și un nume: Daniela. Corina Diamanta Lupu București 13 august
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
după care vă orientați? Rodica DACIN: Exista o Constituție standard a districtului și una a clubului, pe baza cărora se adopta statutul acestora. Privind Cadru definit, cunoscut și aplicat, din 2005 am dorit să realizez ceva pentru district care să dăinuiască: m-am ocupat de traducerea a numeroase documente Lions, beneficiind și de sprijinul unor membri Lions 2 abilitați. Anul acesta, am editat și distribuit conducerii districtului și președinților cluburilor manualul de traduceri „Ghid de orientare în Lionism 2011” cu obligativitatea
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
are dreptul să-și încerce condeiul. A face parte din acest proiect devine, pentru orice poet, o responsabilitate, o onoare deosebită, o sârguință și, mai ales, o plăcere și o mulțumire, că a participat la construirea unui edificiu menit să dăinuie. Pentru că, dacă orice edificiu, din materiale cunoscute, are o anumită rezistență, în timp și în cele din urmă, este sortit năruirii, POEMUL FĂRĂ SFÂRȘIT intitulat atât de frumos: RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT, nu se va șterge și nici ruina, niciodată. Simbolistica
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356840_a_358169]
-
iubire și mi-am cântat durerea, De gânduri și de flori, de cerul plin cu stele. Am stins în versuri vântul, cântându-i adierea. M-am strecurat în vise și m-am plimbat prin ele. Am scris de fericirea ce dăinuie Shambala, Doar despre tine mama a scrie n-am știut. Îmi iartă neputința și-mi iartă și greșeală... Mai port și-acum durerea că nu te-am cunoscut. N-am cunoscut dulceața sărutului pe frunte Nici mangaerea lină a miinilor
MĂ IARTĂ MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356955_a_358284]