615 matches
-
obiecte de cult. În cele mai multe cazuri avea acoperire, pretextul erau operele de binefacere, dar jumătate din bani îi dosea. Numai că icoana de la Sărindar nu putea fi vândută, ca tot ce ținea de averea mănăstirii. Când Nicu Filipescu a hotărât dărâmarea, toată averea, aflată în păstrare la mai multe fețe bisericești, trebuia ținută pentru o nouă biserică, mai frumoasă decât Sărindarul, dar al cărei loc nu a putut fi încă ales. După cum știți, intenția aceasta se amână sine die. Grigore Cernea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
În spatele clădirii, spre Chelsea; de la etajul al doilea În sus, cel care urca scara redescoperea priveliștile războiului. Mai toate turlele bisericilor păreau ciuntite În vîrf, aidoma unor batoane de zahăr, și multe străzi altădată selecte arătau ca niște maidane după dărîmarea cocioabelor. Rowe se opri, cu o strîngere de inimă, În fața casei cu numărul 63, cîndva familiară. Îi fusese totdeauna milă de Henry din pricina nevestei lui autoritare și din pricina profesiei de expert-contabil - o profesie lipsită de orizont și de viitor. Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
timp cocheta cu ideea unei schimbări de sex? Da, vremurile erau În continuă schimbare, joint-venture-ul cu producătorul de beton Bălăneanu&Co ne-a menținut un timp pe linia de plutire - ideea unui tanc-betonieră, În care jumătate din echipaj lucrează la dărâmarea casei, iar cealaltă la refacerea ei fusese un succes -, dar cererea era În continuă scădere pe piața curmării vremelnice de vieți. Am contraatacat În forță prin fuziunea cu producătorul de echipament electronic Young&Daughters, care ne-a permis să inundăm
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ai vrea să faci, și trăiești printre oameni pe care nu-i suporți. Realitatea e ceva cu care ești silit să te Împaci,” scrie Brian Glanville În Kissing America. În vreme ce Adrian Dumitru Își descrie În România liberă bucuria produsă de dărîmarea simbolurilor comuniștilor, Într-un articol ce afundă cititorul În cel mai ezoteric titlu al săptămînii: „Se sparg rozetele comuniștilor”. Mai rău este că pe comuniști Îi doare sau le face chiar plăcere exact acolo. Oricum, substantivul „rozetă” mă trimite-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cucută ci cu adrenalină, fiindcă era bolnav de inimă. Și fiindcă ar fi fost indecent să se toarne cucută-n urechea unui om american din zilele noastre. În zilele noastre de la-nceputul anului, cînd am asistat cu emoție și la dărîmarea cu dinamită și-apoi cu rachete sol-sol a unei statuete a lui Budha, În vîrstă de 1500 de ani. Hotărîrea calibanilor (Furtuna), oameni distinși care știu ce e frumos și ce nu În artă și statui, este remarcabilă prin exprimarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
adevărat. Drama se consumă în interior, la mari adâncimi. Aflându-se în centrul evenimentelor, eroul încearcă să dea unitate perspectivei, recreând lumea și supunând-o unui tipar de idealitate. Neconcordanța dintre acestea două, lumea absolutului și lumea reală, provoacă permanenta dărâmare din sufletul eroului. În efortul de recompunere a lumii, deci și a dragostei, în setea de a atinge absolutul, Ștefan e un învins, după cum afirma Tudor Vianu. <ref id="12">12 Vianu, Tudor , Arta prozatorilor români, Editura Pentru Literatură , București
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
fost prigonit începând de la Nero și până la Diocletian, adică de la mijlocul secolului I și până la începutul secolului al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor bisericești, interzicerea adunărilor și arderea cărților sfinte. În același an, s-a dat al doilea edict, care prevedea uciderea preoților, apoi al treilea, care extindea pedeapsa respectivă la toți credincioșii care nu sacrificau zeilor. Apoi, în primăvara 304, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pierde una din rațiunile de-a exista... Ce adaugă așadar evenimentele din Mai '68 la această nouă realitate? Fără nicio îndoială, avertismentul, lovitura de trăsnet necesară unei conștientizări colective. Fără nicio îndoială, de asemenea, prima lovitură de cazma necesară pentru dărâmarea vestigiilor moralei burgheze. Căci în 1968, chiar dacă pilula devenise legală, societatea franceză încă rămânea foarte conservatoare. Ea are chiar tendința de a rămâne înțepenită în vechile sale valori. Dezbaterile violente care au precedat votarea legii Neuwirth, precum și restricțiile care o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prin natura lor, imobile pe care părțile unui act juridic le consideră ca mobile în perspectiva a ceea ce vor deveni ulterior detașării lor de bunul imobil din care provin. Sunt în această situație: recoltele și fructele, arborii, materialele provenite din dărâmarea unei construcții și produsul neextras al unei cariere (piatră, nisip). Asemenea bunuri sunt imobile prin natura lor (prin încorporațiune), dar ele devin mobile când sunt separate de fond. Ele au caracter de bunuri mobile numai în raporturile dintre părțile care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
impresia că descoperă cîte puțin din ea cam peste tot. Da, pe la sfîrșitul secolului trecut sugestia se transformă într-un fenomen general datorită unei serii de crize ce au zguduit în mod radical societatea. Iată în continuare simptomele. Mai întîi dărîmarea vechiului regim precapitalist sub loviturile repetate ale capitalului și revoluțiilor. În cădere, antrenează cadrele religioase și politice tradiționale, precum și instituțiile spirituale. Universul stabil al familiei, al grupurilor de vecini, al comunităților se clatină, se crapă. Smulși de pe pămînturile lor, de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sub direcția lui N. Golopenția și Ion Morel. Cel dintâi semnează și articolul-program Îndemn la drum. Intenția este de a oferi o „revistă de contribuție sufletească a tinerei generații”, chemată să apere valorile naționale și să reînvie timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
urmare, avem în plin context totalitar, la jumătatea deceniului VIII al secolului XX, exemplul esențial al Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, cu cele 7 Predici către tineri, ținute la Biserica Radu-Vodă din București, în 1979, ca răspuns la acțiunea puterii ateiste de dărâmare a bisericilor. Predicile lansate de Părintele Gheorghe Calciu, modele morale, atitudinale și comportamentale, aveau drept scop restaurarea eticii creștine și a Predaniei ca unitate de măsură a Tradiției Ecclesiei 2. Apelul Părintelui Gheorghe Calciu adresat tinerei generații vizează tocmai zidirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
arme spirituale puternice, capabile să doboare orice fortificație, să nimicească orice pregătire de război și să distrugă orice intrigă: Pentru că, deși umblăm în trup, nu ne luptăm trupește. Căci armele noastre nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu, spre dărâmarea întăriturilor. Noi surpăm iscodirile minții și toată trufia care se înalță împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (2Cor 10, 3-5). Prețuind foarte mult spiritul de sacrificiu și de renunțare al soldatului, care pleca la luptă, îl admira, îl lăuda și îl recomanda
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
În ciuda acestor diferențe importante, primul val al teoriei critice a avut un puternic caracter metateoretic sau aproape filozofic. Teoreticienii critici internaționali au avut preocupări generale legate de epistemologie, axiologie, ontologie și metodologie, și energiile lor s-au concentrat în direcția dărâmării fundațiilor filozofice ale proiectului raționalist. Teoreticienii critici au publicat, cu siguranță, și studii empirice notabile despre politica globală, dar direcția generală a scrierilor critice era mai mult teoretică în mod abstract, iar impactul lor principal a constat în critica asumpțiilor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
formă, oricât de frumoasă, devine aridă de sens, de aceea "tocmai utilizarea cuvântului poetic, în scopuri etice, "morale", este simțită ca un risc, care i-ar putea compromite valoarea, pe plan estetic, datorita angajării excesive"59. Desigur, lucrul acesta implică dărâmarea unor certitudini, din partea scriitorului, procesul creator fiind istovitor și dureros. Autorul de text sau de cuvânt trebuie să renunțe la sine, punându-și sufletul pe tava realității exterioare, transformând-o într-o mai frumoasă realitate interioară, pe care să o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
literaturii epocii respective. Așa cum am stabilit, în capitolele anterioare ale lucrării noastre, ne propunem să aducem o nouă abordare de analiză a scrierilor în versuri ale acestei autoare, din perspectiva deconstrucției canonului, percepută, din prisma filosofiei derridiene, nu ca o dărâmare a valorilor trecutului, specifică unor compartimente ale modernității precum avangarda, de la futurism și dadaism, la suprarealism -, ci ca o reconsiderare a realității, păstrând fundamentul și intervenind doar în câteva elemente de structură. În acest sens, avem în vizor deconstrucția ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fi timp/ Numai/ În cădere". Vorbeam despre manifestarea deconstrucției la nivelul limbajului, precum și despre legătura indisolubilă care se creează între sens și text. Dacă sensul deconstructivist există doar în text, în afara lui lipsind cu desăvârșire, atunci căderea ar fi o dărâmare a oricăror certitudini și instaurarea altora noi. Volumul Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972, pare să regăsească o ultimă evadare, în iubire, care este, însă, o altă iubire, deconstrucție a celei originare: cea de sfârșit. Astfel încât, s-ar putea spune că acest
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
strict cu momentele anterioare. Alcoolizat, dar totuși lucid, poetul rezumă în celelalte versuri ale strofei tabloul locului respectiv: inundații, boală, ruină, paragină: „Șivoaie-n case triste inundară-/ Ș auzi tușind o tusă-n sec, amară-/ Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare”. Bacovia evocă aci o dramatică realitate locală, căci zonele cele mai calamitate erau mahalalele.Am adus, cred, destule dovezi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în volumul 1 al Dosarului Bacovia (p. 64-66). Calamitățile au continuat însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tîrgu-nvăluit de sărăcie” (din „Plumb de toamnă”), „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/De glod și coceni” (din „Proză”) plus altele, multe, despre oameni trudiți, bolnavi, pierduți. Indiscutabil, „urîtul” e dominant în poezia sa: „garduri bătrîne”, „ziduri vechi ce stau în dărîmare”, „becuri cu pală lumină”, „crîșmă umedă, murdară” etc. Imaginea sărăciei e prezentă nu numai în poemele despre tîrgul de provincie, ci și în cele despre „orașul mare”, „enorm”. Un boem, Bacovia n-a coborît, totuși, niciodată sub pragul decenței. Nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1907), oameni care au susținut și contribuit la dezvoltarea Spitalului ''Dimitrie Drăghici'', făcând parte din Epitropie, conform testamentului ctitorului. Întrucât clădirea nu mai corespundea cerințelor unui spital, Epitropia solicită expertiza unei comisii tehnico-sanitare care, prin procesul-verbal din 1907, opinează pentru dărâmarea acesteia, ca fiind improprie, dând avizul reclădirii ei integrale. Față de acest aviz, s-a trecut la reclădirea din temelii a spitalului, între anii 1908-1909, cu un număr de patru pavilioane: 1). Pavilionul central : pentru bolile ordinare, neinfecțioase și o secție
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
la acea vreme aprobă un loc de clasa I pentru mormânt. Circulă însă și „povestea” potrivit căreia, sicriul masiv, cu trupul greoi al lui Creangă nu ar fi putut fi scos nici pe ușă, nici pe fereastră, și doar prin dărâmarea unei părți din perete s-a reușit plecarea. Prilej, poate, pentru ironizarea sarcastică a adunării de către duhul lui Creangă, ce ar fi vegheat. O ultimă imagine a povestitorului este făcută de N. Iorga, student în Iași la acea vreme, martor
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
după această ispravă și după pretenția publică de a conduce imperiul roman pentru că ei au fost hărăziți de către Iahwe să conducă lumea, sînt priviți cu mare dispreț de toată lumea. Pilduitoare este bucuria ce a cuprins populațiile din imperiul roman, după dărîmarea Templului din Ierusalim văzut ca un cuib al Sa-tanei și al urii maniacale arătată de ivriți împotriva neamului omenesc. În scrierea amintită mai sus a lui Suetoniu, acesta spune despre Nero că: ,,i-a supus la chinuri pe creștini(de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a adevărurilor organice ale unui neam, nesocotite de inconștienți sau batjocorite de elemente distructive interesate’’ și continuă „în prima perioadă de formare a unității noastre de stat, când clasa conducătoare se lasă răpită adesea de lozinci mici și inoportune, când dărâmarea metodică a unor intruși se resimte la toate colțurile, prin graiul imaculat al tinerei generații de intelectuali se propagă dreptul nostru la existență. Acest adevăr ar trebui să-l pătrundă toți care pot influența opinia publică în țară: și băștinași
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Băcanu, Ana Blandiana, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, care nu încetau să protesteze, fiecare în felul său, împotriva unui regim tot mai opresiv și mai detestat de cele mai diferite categorii de cetățeni. Noiembrie mohorât La 9 noiembrie 1989, dărâmarea Zidului Berlinului a cutremurat întreaga lume, iar în România a declanșat un seism care amesteca iluzii și disperare. Aflat la Oxford, Petru Creția înregistra acolo la 13 noiembrie un text incendiar, Sfârșit de veac în România, în care prevestea nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]